Hegemon, substantiv masculin Sinonime:
conducător, şef, căpetenie.
Hegemonic, adjectiv
Sinonime:
absolut, dominant, dominator, preponderent, totalitar, (variantă) heghemonic.
Hegemonie, substantiv feminin
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, prepotență, rol conducător, supremaţie.
Hegemonism, substantiv
Sinonime:
tendință de hegemonie, (variantă) heghemonism.
Conducător, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer. Conducător, adjectiv
Sinonime:
guvernant, guvernamental, hegemon.
Absolutist (absolutistă), adjectiv
Sinonime:
autocrat, autocratic, autoritar, despotic, dictatorial, discreționar, dominator, hegemonic, tiranic, totalitar, (învechit) autocraticesc.
Expansionist, adjectiv
Sinonime:
colonial, expansional, hegemonic, imperialist.
Bonapartism, substantiv
Sinonime:
absolutism, atotputernicie, autocrație, autoritarism, militarism, cezarism, dictatură, hegemonie, monocrație, omnipotență, totalitarism.
Stăpânie, substantiv
Sinonime:
autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Heghemonie, substantiv
Sinonime:
hegemonie.
Leadership, substantiv
Sinonime:
autoritate, comandament, dominație, hegemonie, predominanță, preeminență, supremație.
Puternicie, substantiv
Sinonime:
abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominaţie, exces, forţă, hegemonie, posibilitate, putere, putinţă, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremaţie.
Potestate, substantiv
Sinonime:
autoritate, dominare, dominație, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Expansionism, substantiv
Sinonime:
colonialism, hegemonism, imperialism, politică de expansiune.
Țiitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
autoritate, concubinaj, dominare, dominație, domnie, femeie ușuratică, hang, hegemonie, horă țigănească, hrană, ison, întreținere, loc de pândă, păstorire, putere, stăpânire, supremație, tărie, ținere, (regional) țiitorie.
Monocrație, substantiv
Sinonime:
absolutism, autocrație, autoritarism, bonapartism, caporalism, cezarism, despotism, dictatură, hegemonie, omnipotență, tiranie, totalitarism.
Predominanță, substantiv
Sinonime:
hegemonie, precumpănire, predominare, predominație, preeminență, preponderență, prevalare, prevalență, prioritate, superioritate, supremație, (învechit) precelenție, (învechit) predomnire, (învechit) preponderație, (variantă) (regional) predominență.
