Dominare
Dominare, substantiv
Sinonime: autoritate, controlare, dominație, predominare, stăpânire, subjugare.  
 

Dominaţie
Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime: dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.  
 
Hegemonie
Hegemonie, substantiv feminin
Sinonime: autoritate, dominare, dominație, prepotență, rol conducător, supremaţie.  
 
Supremaţie
Supremaţie, substantiv feminin
Sinonime: preponderenţă, dominare, ierarhie supremă.  
 
Controlare
Controlare, substantiv
Sinonime: supraveghere, verificare; dominare, stăpânire.  
 
Cumpănire
Cumpănire, substantiv
Sinonime: cântărire, cântărit, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpănit, cumpăt, cumpătare, deliberare, echilibrare, echilibru, estimare, gândire, înțelepciune, judecare, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, socoteală, socotință, tact, (desuet) îndemn, (desuet) sfat, (figurat și regional) intenție, (figurat) examinare, (învechit și figurat) asemănare, (învechit și figurat) comparare, (învechit) agonizare, (învechit) apreciere, (învechit) clătinare, (învechit) dominare, (învechit) echivalare, (învechit) ezitare, (învechit) legănare, (învechit) temperare, (regional) hotărâre, (variantă) cumpenire.  
 
Stăpânie
Stăpânie, substantiv
Sinonime: autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.  
 
Puternicie
Puternicie, substantiv
Sinonime: abuz, atotputernicie, autoritate, capacitate, dominare, dominaţie, exces, forţă, hegemonie, posibilitate, putere, putinţă, samavolnicie, silnicie, stăpânire, supremaţie.  
 
Potestate
Potestate, substantiv
Sinonime: autoritate, dominare, dominație, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.  
 
Posedare
Posedare, substantiv
Sinonime: cunoaștere (temeinică), deținere, dominare, posesiune, stăpânire.  
 
Subjugare
Subjugare, substantiv
Sinonime: aservire, captivare, cucerire, delectare, desfătare, dominare, fascinare, fascinație, fermecare, încântare, înrobire, ocupare, răpire, robie, robire, seducere, seducție, supunere, vrăjire, (figurat) înfeudare, (figurat) îngenunchere, (livresc) servitute.  
 
Țiitură
Țiitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: autoritate, concubinaj, dominare, dominație, domnie, femeie ușuratică, hang, hegemonie, horă țigănească, hrană, ison, întreținere, loc de pândă, păstorire, putere, stăpânire, supremație, tărie, ținere, (regional) țiitorie.  
 
Predominare
Predominare, substantiv
Sinonime: dominare, dominanță, întâietate, precumpănire, predominanță, predominație, preponderență, prevalare, prevalență, superioritate, (învechit) predomnire, (învechit) preponderație.  
 
Predominație
Predominație, substantiv
Sinonime: ascendență, dominare, dominație, precumpănire, predominanță, predominare, preeminență, preponderență, prevalare, (învechit) predomnire, (învechit) preponderație, (rar) prevalență, (variantă) predominațiune.  
 
Prevalență
Prevalență, substantiv
Sinonime: avantaj, dominare, precădere, precumpănire, predominanță, predominare, predominație, preeminență, preponderență, prevalare, primat, prioritate, superioritate.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Dictoo
Dicționar