Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Mut (mută)
Mut (mută), adjectiv
Sinonime: (figurat) tăcut, liniştit, înmărmurit, uimit; tainic, ascuns, nedeclarat; (popular) prost, nătâng.  
Muta
Muta, verb
Sinonime: a mişca, a deplasa, a transfera, a dizloca, a urni din loc.  
Mutabil
Mutabil, adjectiv
Sinonime: labil, metamorfozabil, modificabil, schimbabil, transformabil, transpozabil, variabil.  
Mutabilitate
Mutabilitate, substantiv
Sinonime: instabilitate, labilitate, muabilitate, nestabilitate, variabilitate.  
Mutac
Mutac, adjectiv (regional)
Sinonime: insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz.  
Mutacism
Mutacism, substantiv
Sinonime: mutism.  
Mutafaraca
Mutafaraca, substantiv (învechit)
Sinonime: călăreț, însoțitor (călare), (variantă; învechit) muteferica.  
Mutaferachi
Mutaferachi, substantiv masculin la plural
Sinonime: (învechit) călăreți turci.  
Mutălău
Mutălău, adjectiv și substantiv
Sinonime: bleg, mut, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostălău, prostănac, stupid, tont, tontălău, (regional) motolog.  
Mutăreţ
Mutăreţ, adjectiv
Sinonime: insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz.  
Mutatău
Mutatău, substantiv
Sinonime: (tehnică) arătător, limbă (de ceas), (regional) țagără.  
Mutaţie
Mutaţie, substantiv
Sinonime: evoluție, metamorfoză, modificare, permutație, schimbare, transformare, transmutare; deplasare, concediere.  
Mutațiune
Mutațiune, substantiv
Sinonime: înlocuire, modificare, mutație, schimbare.  
Mutător (mutătoare)
Mutător (mutătoare), adjectiv
Sinonime: călător, contagios, deplasabil, infecțios, migrator, mobil, molipsitor, mutabil, provizor.  
Muţeală
Muţeală, substantiv
Sinonime: mutism, muţenie, tăcere.  
Muţenie
Muţenie, substantiv feminin
Sinonime: liniște totală, mutism, mutitate, muţitură, (rar) muţie, (regional) muţeală, tăcere.  
Muteşte
Muteşte, adverb
Sinonime: pe tăcute, fără vorbă.  
Muţie
Muţie, substantiv
Sinonime: mutism, muţenie, tăcere.  
Mutila
Mutila, verb
Sinonime: a schilodi, a ciunti, a estropia, a sluţi, a deforma, a desfigura.  
Mutilant
Mutilant, adjectiv
Sinonime: mutilator.  
Mutilare
Mutilare, substantiv
Sinonime: amputație, deformație, desfigurare, mutilație, pocire, schilodeală, schilodire, sluțire, (livresc) estropiere, (regional) schilăvire.  
Mutism
Mutism, substantiv
Sinonime: afazie, disfazie, mutacism, mutitate, muțenie, tăcere, (rar) muție, (regional) muțeală, (regional) muțitură.  
Mutitate
Mutitate, substantiv
Sinonime: (medicină) muţenie, (rar) mutism, afazie.  
Muţitură
Muţitură, substantiv
Sinonime: mutism, muţenie, tăcere.  
Mutră
Mutră, substantiv feminin
Sinonime: figură, obraz, faţă; chip, înfăţişare, fizionomie.  
Mutrişoară
Mutrişoară, substantiv
Sinonime: feţişoară, mutră, obrăjor.  
Mutual (mutuală)
Mutual (mutuală), adjectiv
Sinonime: reciproc.  
Mutualism
Mutualism, substantiv
Sinonime: asociație, colectivitate, cooperativă, federație, mutualitate, sindicat, societate, tontină; (biologie) simbioză.  
Mutualitate
Mutualitate, substantiv
Sinonime: mutualism, reciprocitate, similitudine, solidaritate.  
Mutulă
Mutulă, substantiv
Sinonime: (arhitectură) modilion, mutul.  
Muţună
Muţună, substantiv
Sinonime: (învechit) mască.  
Muţunache
Muţunache, substantiv
Sinonime: fante, filfizon, (Moldova) țafandache; maimuțoi, marionetă, miniatură, păpușă.  

Amputa
Amputa, verb
Sinonime: a tăia, a secţiona, a desprinde, a detaşa, a reteza, a trunchia, a ciunti, a mutila.  
Amuţi
Amuţi, verb
Sinonime: a tăcea (deodată), a-și pierde graiul, a deveni mut(ă).  
Chip
Chip, substantiv neutru
Sinonime: înfăţişare, faţă, obraz, figură; fizionomie; (jargon) mutră, moacă; desen, imagine; mod, fel, gen, modalitate, posibilitate.

Chip, adverb
Sinonime: (la plural, articulat) cică, (prin Transilvania) maramchipu.  
Ciunti
Ciunti, verb
Sinonime: a reteza, a tăia, a mutila, a schilodi.  
Deplasa
Deplasa, verb
Sinonime: a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.  
Deplasat (deplasată)
Deplasat (deplasată), adjectiv
Sinonime: dizlocat, mutat, luxat; nepotrivit, nelalocul său, ca nuca în perete, prost inspirat, distonant, inadecvat, inoportun, neadecvat, necorespunzător, neoportun.  
Deranjat (deranjată)
Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime: răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.  
Detaşa
Detaşa, verb
Sinonime: a desprinde, a desface, a dezlipi, a despărţi, a izola; a deplasa, a muta, a schimba; a se distanţa.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie