Mut (mută), adjectiv
Sinonime: (figurat) tăcut, liniştit, înmărmurit, uimit; tainic, ascuns, nedeclarat; (popular) prost, nătâng.  Muta, verb
Sinonime: a mişca, a deplasa, a transfera, a dizloca, a urni din loc.  Mutabil, adjectiv
Sinonime: labil, metamorfozabil, modificabil, schimbabil, transformabil, transpozabil, variabil.  Mutabilitate, substantiv
Sinonime: instabilitate, labilitate, muabilitate, nestabilitate, variabilitate.  Mutac, adjectiv (regional)
Sinonime: insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz.  Mutacism, substantiv
Sinonime: mutism.  Mutafaraca, substantiv (învechit)
Sinonime: călăreț, însoțitor (călare), (variantă; învechit) muteferica.  Mutaferachi, substantiv masculin la plural
Sinonime: (învechit) călăreți turci.  Mutălău, adjectiv și substantiv
Sinonime: bleg, mut, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostălău, prostănac, stupid, tont, tontălău, (regional) motolog.  Mutare, substantiv
Sinonime: abatere, așezare, casă, cămin, clătinare, clintire, demenajare, deplasare, deviație, deviere, domiciliu, îndepărtare, înlocuire, metamorfozare, metamorfoză, mișcare, modificare, mutat, mutație, pășune, permutare, permutație, pornire, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, strămutare, strămutat, târlă, transfer, transferare, urnire, (învechit și regional) clătire, (învechit) adăpost, (învechit) emigrare, (învechit) exil, (învechit) locuință, (învechit) mutațiune, (învechit) ridicare, (învechit) schimbătură, (învechit) transformare, (învechit; la figurat) moarte, (regional) arșiță, (regional) imaș, (regional) mutătură, (regional) stână, (regional) suhat.  Mutărea, substantiv (regional)
Sinonime: adăpost, mutare (mică), stână.  Mutăreţ, adjectiv (regional)
Sinonime: insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz, (regional) mutac.  Mutatău, substantiv
Sinonime: (tehnică) arătător, limbă (de ceas), (regional) țagără.  Mutaţie, substantiv
Sinonime: evoluție, metamorfoză, modificare, permutație, schimbare, transformare, transmutare; deplasare, concediere.  Mutațiune, substantiv
Sinonime: înlocuire, modificare, mutație, schimbare.  Mutător (mutătoare), adjectiv
Sinonime: călător, contagios, deplasabil, infecțios, migrator, mobil, molipsitor, mutabil, provizor.  Mutătură, substantiv (regional)
Sinonime: adăpost, colibă, șură; mutare.  Muţeală, substantiv
Sinonime: mutism, muţenie, tăcere.  Mutelcă, substantiv
Sinonime: piuliță, șurubelniță, (învechit) târșie; (regional) coarbă, gâscă, mitră, mutarcă, mutearcă, mutercă.  Muţenie, substantiv feminin
Sinonime: liniște totală, mutism, mutitate, muţitură, (rar) muţie, (regional) muţeală, tăcere.  Muteşte, adverb
Sinonime: pe tăcute, fără vorbă.  Muţie, substantiv
Sinonime: mutism, muţenie, tăcere.  Mutila, verb
Sinonime: a schilodi, a ciunti, a estropia, a sluţi, a deforma, a desfigura.  Mutilant, adjectiv
Sinonime: mutilator.  Mutilare, substantiv
Sinonime: amputație, deformație, desfigurare, mutilație, pocire, schilodeală, schilodire, sluțire, (livresc) estropiere, (regional) schilăvire.  Mutism, substantiv
Sinonime: afazie, disfazie, mutacism, mutitate, muțenie, tăcere, (rar) muție, (regional) muțeală, (regional) muțitură.  Mutitate, substantiv
Sinonime: (medicină) muţenie, (rar) mutism, afazie.  Muţitură, substantiv
Sinonime: mutism, muţenie, tăcere.  Mutră, substantiv feminin
Sinonime: figură, obraz, faţă; chip, înfăţişare, fizionomie.  Mutrişoară, substantiv
Sinonime: feţişoară, mutră, obrăjor.  Mutual (mutuală), adjectiv
Sinonime: reciproc.  Mutualism, substantiv
Sinonime: asociație, colectivitate, cooperativă, federație, mutualitate, sindicat, societate, tontină; (biologie) simbioză.  Mutualitate, substantiv
Sinonime: mutualism, reciprocitate, similitudine, solidaritate.  Mutulă, substantiv
Sinonime: (arhitectură) modilion, mutul.  Muţună, substantiv
Sinonime: (învechit) mască.  Muţunache, substantiv
Sinonime: fante, filfizon, (Moldova) țafandache; maimuțoi, marionetă, miniatură, păpușă.  

---

Amputa, verb
Sinonime: a tăia, a secţiona, a desprinde, a detaşa, a reteza, a trunchia, a ciunti, a mutila.  Amuţi, verb
Sinonime: a tăcea (deodată), a-și pierde graiul, a deveni mut(ă).  Chip, substantiv neutru
Sinonime: înfăţişare, faţă, obraz, figură; fizionomie; (jargon) mutră, moacă; desen, imagine; mod, fel, gen, modalitate, posibilitate.

Chip, adverb
Sinonime: (la plural, articulat) cică, (prin Transilvania) maramchipu.  Ciumpav (ciumpavă), adjectiv (regional)
Sinonime: amputat, berc, bont, ciopârtac, ciung, ciunt, ciut, mutilat, olog, scurtat, şchiop, tăiat, (învechit) cimpav, (învechit) ciumpag.  Ciunti, verb
Sinonime: a reteza, a tăia, a mutila, a schilodi.  Deplasa, verb
Sinonime: a disloca, a luxa; a se duce, a pleca, a merge, a se da, a (se) clătina, a (se) clinti, a (se) mişca, a (se) muta, a (se) urni, (învechit şi popular) a (se) sminti, (învechit şi regional) a (se) clăti, (Moldova şi Transilvania) a (se) vâşca, a plimba, a circula, a trece, a împinge, a mâna, a aluneca, a acţiona, a schimba.  Deplasat (deplasată), adjectiv
Sinonime: dizlocat, mutat, luxat; nepotrivit, nelalocul său, ca nuca în perete, prost inspirat, distonant, inadecvat, inoportun, neadecvat, necorespunzător, neoportun.  Deranjat (deranjată), adjectiv
Sinonime: răvăşit, răscolit, stânjenit, stingherit, defectat, tulburat, în neorânduială, mutat din loc, zăpăcit, ciufulit, defect, stricat.  Detaşa, verb
Sinonime: a desprinde, a desface, a dezlipi, a despărţi, a izola; a deplasa, a muta, a schimba; a se distanţa.  Devia, verb
Sinonime: a abate, a îndepărta, a merge alături, a muta, a schimba.  Dezmembra, verb
Sinonime: a desfiinţa, a desface, a (se) descompune, a (se) destrăma, a (se) dezarticula, a (se) dezbina, a (se) dezagrega; a dezosa, a disloca, a diseca; a decapita, a mutila.  Drac, substantiv masculin
Sinonime: diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.  Estropia, verb
Sinonime: a schilodi, a mutila, a ciunti.  Fată, substantiv feminin
Sinonime: copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor.

Faţă, substantiv feminin
Sinonime: chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent.

Făta, verb
Sinonime: a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui.

Fâţă, substantiv
Sinonime: (ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.  Figura, verb
Sinonime: a fi prezent, a nu lipsi, a apare, a se găsi, a se afla, a exista; a juca (teatru), a deţine un rol; a(-și) închipui, a(-și) imagina, a(-și) înfăţişa, a(-și) reprezenta, a vedea.

Figură, substantiv feminin
Sinonime: chip, faţă, obraz, mutră, persoană, om, ins, individ, tip, efigie, fizionomie, mină, portret, profil, siluetă; aparență, aspect, clișeu, conformație, formă, ilustrație, desen, schiţă, imagine, simbol, piesă, poziţie, reprezentare, schemă, tablou, vinietă; (figură de stil) trop, (învechit) shimă, alegorie, hipotipoză, litotă, metaforă.  Filfizon, substantiv masculin
Sinonime: fante, (familiar) ţafandache, (figurat) muţunache.  Fizionomie, substantiv feminin
Sinonime: alură, aspect, chip, faţă, figură, înfăţişare, exterior, aer, expresie, mină, obraz, (învechit şi popular) boi, (regional) săbaş, (învechit) schimă, vedere, (familiar) mutră, (livresc) facies, mască, configurație; originalitate, singularitate, specificitate.  Fluctuaţie, substantiv feminin
Sinonime: amplitudine, codeală, codire, ezitare, fluenţă, inconsecvenţă, instabilitate, îndoială, mobilitate, modificare, mutare, nehotărâre, nestatornicie, oscilare, oscilaţie, pregetare, schimbare, şovăială, şovăire, variabilitate, variaţie, (livresc) indecizie, (popular) preget.  Gaşcă, substantiv feminin
Sinonime: grup, ceată, bandă, cârdăşie, clică.

Gâscă, substantiv feminin
Sinonime: boţ, broască, bulz, cocoloş, mutelcă, piuliţă, şurubelniţă; (figurat) femeie proastă, naivă, credulă, bleagă.  Hirsut (hirsută), adjectiv
Sinonime: aspru, brutal, ciufulit, deranjat, grosolan, insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neîngrijit, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urâcios, ursuz, vâlvoi, zbârlit, (botanică; despre un organ) hispid.  Infecţios (infecțioasă), adjectiv
Sinonime: bacterian, contagios, contaminant, infectant, mefitic, microbian, molipsitor, patogen, pestifer, pestilent, pestilențial, septic, transmisibil, (învechit) acolisitor, (învechit) ciumaș, (învechit) ciumos, (învechit) împărțitor, (învechit) smreduitor, (popular) lipicios, (regional) mutător.  Infirm (infirmă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime: amputat, beteag, bolnav, ciung, diform, estropiat, handicapat, impotent, invalid, mutilat, neîntreg, neputincios, nevolnic, rupturit, schilav, schilod, sec, secat, slăbănog, şont, şonţit, (familiar) şontorog, (învechit şi regional) calic, (învechit) mişel, (regional) schilăvos, (Transilvania, Moldova şi Bucovina) chilav.  Invalid (invalidă), adjectiv
Sinonime: infirm, mutilat, beteag, vătămat.  Îmbufna, verb
Sinonime: a face mutre, a se bosumfla, a se mâhni, a se oțeti, a se posomorî, a se supăra, a se șifona, (Oltenia și Banat) a se îmbonța, (prin Bucovina) a se bârzoia, (prin Muntenia) a se răzbuza, (regional) a se drâmboi, (Transilvania și Maramureș) a se dăbălăza.  Împinge, verb
Sinonime: a urni, a deplasa, a muta, a mişca; a se înghesui, a se îngrămădi, a se îmbulzi, a se îmbrânci; (figurat) a îndemna, a îmboldi, a stimula.  Lepăda, verb
Sinonime: a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.  Migra, verb
Sinonime: a se deplasa, a se muta, a se strămuta.  Mişca, verb
Sinonime: a deplasa, a schimba, a muta; a impulsiona, a mâna, a porni; (reflexiv) a se pricepe, a se descurca, a se orienta; (reflexiv) a se agita, a răscula; (figurat) a impresiona, a emoţiona, a zgudui, a răscoli.  Mişcare, substantiv feminin
Sinonime: deplasare, mutare, schimbare, balansare, oscilație, evoluție, progresie, traiectorie; gest, agitaţie, animație, frământare, circulație; vioiciune, dinamism; comportament, gesticulație, reflex, ritm, tempo; (învechit) moviment.  Permuta, verb
Sinonime: a muta, a schimba, a transfera.  Petrece, verb
Sinonime: a (se) trece, a avea loc, a (se) băga, a cerne, a chefui, a colinda, a conduce, a cutreiera, a da, a dăinui, a deceda, a se deplasa, a desface, a dispărea, a se duce, a dura, a exista, a face să treacă, a fi, a găuri, a introduce, a împlânta, a se încheia, a îndura, a înfige, a se îngălbeni, a însoţi, a întovărăşi, a leșina, a se menține, a muri, a muta, a se ofili, a parcurge, a se păli, a se păstra, a pătimi, a pătrunde, a păți, a perfora, a perinda, a perpetua, a persista, a pieri, a plasa, a se prăpădi, a răbda, a rămâne, a răposa, a răsfoi, a scobi, a scurge, a se afla, a se amuza, a se bucura, a se cheltui, a se consuma, a se desfăşura, a se desfăta, a se disputa, a se distra, a se întâmpla, a se produce, a se sfârși, a se termina, a se veseli, a sfredeli, a sta, a străbate, a strămuta, a străpunge, a se succeda, a suferi, a suporta, a trage, a trăi, a ține, a urma, a se usca, a vântura, a vârî, a se veșteji, a vieţui, a vinde, a vizita, a-și duce viața, a-și umple timpul.  Sanchiu (sanchie), adjectiv (popular)
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, bizar, ciudat, curios, descreierat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, indolent, inexplicabil, insociabil, insolit, încăpăţânat, îndărătnic, leneș, mocnit, morocănos, mut, năstrușnic, nebun, necomunicativ, neobișnuit, neprietenos, nesociabil, original, paradoxal, posac, posomorât, puturos, recalcitrant, refractar, singular, smintit, straniu, taciturn, tăcut, trândav, trântor, țicnit, urâcios, ursuz, zănatic, zăpăcit, zurliu, (popular) hursuz.  Schilav (schilavă), adjectiv
Sinonime: schilod, estropiat, mutilat, ciung.  Schilod (schiloadă), adjectiv
Sinonime: infirm, mutilat, ciuntit, schilodit, schilav, estropiat.  Slut (slută), adjectiv
Sinonime: mutilat, desfigurat, schilod; urât, pocit, diform, hâd.  Sluți, verb
Sinonime: a ciunti, a mutila, a ciopârți; a poci, a urâţi; a se strâmba, a se schimonosi.  Strămuta, verb
Sinonime: a muta, a schimba, a deplasa.  Taciturn (taciturnă), adjectiv
Sinonime: tăcut, discret, rezervat, timid; morocănos, închis, posac, posomorât, ursuz, mut.  Tăcut (tăcută), adjectiv
Sinonime: calm, liniştit; taciturn, discret, rezervat, timid; morocănos, închis, posac, posomorât, ursuz, mut.  Transfer, substantiv neutru
Sinonime: cesionare, cesiune, comunicare, comutare, decalcomanie, deplasare, mutare, redistribuire, redistribuție, schimb, schimbare, substituție, transbordare, transferare, translație, transmisiune, transmitere, transport, trecere, vânzare, virament.  Translaţie, substantiv feminin
Sinonime: deplasare, mutare, strămutare.  Transplanta, verb
Sinonime: a răsădi; a adapta, a muta, a împământeni.  Tratament, substantiv neutru
Sinonime: atitudine, manieră, comportament; îngrijire, medicaţie, panacee, remediu, terapie, terapeutică; evoluţie fonetică, schimbare, modificare, mutaţie, prefacere, transformare.  Trunchia, verb
Sinonime: a ciunti, a tăia, a reteza, a mutila, a despărţi, a fragmenta.  Variaţie, substantiv feminin
Sinonime: alterație, alternanță, diversificare, diversitate, felurime, fluctuație, înnoire, modificare, modificație, mutație, oscilație, restructurare, reviriment, schimbare, transformare, transpoziție, (variantă) variațiune.  Voltă, substantiv feminin
Sinonime: mişcare circulară, rotire; (figurat) schimbare, întorsătură, mutaţie.  Reciproc (reciprocă), adjectiv
Sinonime: bilateral, mutual.  Reciprocitate (reciprocități), substantiv feminin
Sinonime: mutualitate, solidaritate.  Deviere (devieri), substantiv feminin
Sinonime: abatere, deviație, îndepărtare, mutare, schimbare; deflexiune.  Afazie, substantiv
Sinonime: (medicină) afemie, afrazie, agrafie, alalie, alexie, amuțire, disfazie, mutism, mutitate, muțenie.