Fugă, substantiv feminin
Sinonime:
alergare, alergătură, dezertare, evadare, goană, refugiu, repezeală, repezitură, scăpare, viteză, (Bucovina) scopcă, (figurat) zbor, (învechit) repeziş. Fuga, adverb
Sinonime:
curând, iute, în grabă, într-un ritm rapid, repede.
Fugace, adjectiv
Sinonime:
bref, efemer, fugitiv, momentan, pasager, trecător.
Fugaci, adjectiv
Sinonime:
bun de fugă, de scurtă durată, fugar, fugitiv, trecător. Fugaci, substantiv
Sinonime:
cal, ciurlan, salcicorn, săricică.
Fugacitate, substantiv
Sinonime:
brevitate, evanescență, fugă, fugitivitate, instantaneitate.
Fugar, substantiv
Sinonime:
dezertor, evadat, fugit, refugiat; fugău; cal.
Fugar (fugară), adjectiv Sinonime:
fugitiv, trecător, efemer, în trecere; dezertor, evadat, fugit.
Fugăreală, substantiv
Sinonime:
fugărire, fugărit, urmărire.
Fugări, verb
Sinonime:
a alerga, a goni, a hăitui, a pune pe fugă, a urmări, (rar) a prigoni, (învechit şi regional) a pripi, (prin Transilvania) a păfuga, a poteri.
Fugărire, substantiv
Sinonime:
hăituială, hăituire, urmărire.
Fugărit, adjectiv
Sinonime:
alergat, alungat, gonit, hăituit, iepurit, izgonit, pus pe fugă, (regional) budușluit, (regional) păfugat. Fugărit, substantiv
Sinonime:
alungare, alungătură, fugăreală, fugărire, gonire, hăituială, hăituire, izgonire, urmărire.
Fugător, adjectiv
Sinonime:
fugar, fugitiv, trecător.
Fugău, substantiv
Sinonime:
(entomologie) (Muntenia) goangă, (Bucovina) gonaci, goniţar; (ornitologie) (regional) fugar; (ornitologie) potârniche.
Alergătură, substantiv feminin Sinonime:
alergare, zor, goană, fugă, deplasare.
Alunga, verb Sinonime:
a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.
Băjenar, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
fugar, pribeag, refugiat, fugit, evadat; emigrant, înstrăinat.
Băjenie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
bejenie, fugă, pribegie, refugiere, băjenărie; emigrare, înstrăinare; (la plural) şiruri, coloane, cârduri, rânduri-rânduri.
Cavalcadă, substantiv feminin Sinonime:
călărire, goană, fugă, alergare de cai.
Chiul, substantiv neutru Sinonime:
fugă (de muncă sau de școală), absenţă, sustragere, lenevire, tragere pe sfoară, înşelătorie.
Curând, adverb
Sinonime:
îndată, numaidecât, peste puţin timp, degrabă, repede, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, neîntârziat, rapid, (rar) tudila, momentan, (învechit şi regional) nepristan, numai, (regional) mintenaş, minteni, (învechit) peşin, techer-mecher.
Degrabă, adverb
Sinonime:
repede, iute, imediat, îndată, la repezeală; curând, devreme, numaidecât, fuga, grabnic, neîntârziat, rapid, timpuriu.
Evaziune, substantiv feminin Sinonime:
evadare, fugă, scăpare, dezertare.
Frunzări, verb
Sinonime:
a răsfoi, a citi în fugă, a citi superficial, a cerceta sumar, a foileta; a legumi, a ciuguli.
Fugi, verb
Sinonime:
a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins. Fugi, interjecție
Sinonime:
pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!
Fugitiv (fugitivă), adjectiv
Sinonime:
de suprafaţă, efemer, fugar, fugarnic, în trecere, neaprofundat, nestatornic, pe deasupra, rapid, repede, sumar, superficial, trecător, (livresc) fugaci, (învechit) fugător.
Galop, substantiv neutru
Sinonime:
alergare, alură, canter, fugă, galopadă, goană, (Bucovina) scopcă, trap, trot.
Goană, substantiv feminin
Sinonime:
alergătură, cursă, fugă, haită, hăituire, vânătoare, viteză, (figurat) zbor; montă; prigoană, persecuție.
Goangă, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
fugău, gândac, gânganie, gâză, hexapod, insectă.
Gonaci, substantiv masculin
Sinonime:
cercetaş, fugău, gonaş, hăitaş.
Goni, verb
Sinonime:
a alerga, a alunga, a căuta, a chinui, a fugări, a fugi (după cineva), a hăitui, a izgoni, a mâna, a pune pe fugă, a respinge, a sâcâi, a se grăbi, a surghiuni, a urmări (în fugă); a împerechea, a se împreuna.
Hăitui, verb
Sinonime:
a alunga, a fugări, a goni, a prigoni cu insistență, a scorni, a stârni, a urmări, a zogoni, (popular) a zgorni.
Hăituială, substantiv feminin
Sinonime:
bătaie, fugărire, goană, hăituire, urmărire.
Iureş, substantiv neutru Sinonime:
asalt, năvală, atac; fugă, goană, cavalcadă.
Înfrânt (înfrântă), adjectiv Sinonime:
învins, biruit, copleşit, pus pe fugă, risipit, răpus, doborât.
Parcurge, verb Sinonime:
a străbate, a trece, a cutreiera, a merge; a răsfoi, a examina, a citi în fugă.
Pribeag (pribeagă), adjectiv Sinonime:
rătăcitor, hoinar, vagabond; refugiat, fugar, exilat, emigrant; singur, izolat, răzleţ.
Pribegie, substantiv feminin
Sinonime:
emigrare, emigraţie, exil, exilare, expatriere, fugă, hoinăreală, pribegire, proscriere, proscripție, rătăcire, refugiu, surghiun, surghiunire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) băjenărie, (învechit) băjenărit, (învechit) băjenie, (învechit) băjenire, (învechit) băjenit, (învechit) haiducie, (învechit) înstrăinare, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie, (regional) pribăgie.
Prigoni, verb Sinonime:
a oprima, a persecuta, a apăsa, a izgoni, a urmări, a fugări; a obseda, a chinui, a roade, a consuma.
Refugiu, substantiv neutru Sinonime:
adăpost, fugă, retragere; (figurat) consolare, alinare, mângâiere, împăcare.
Repezeală, substantiv feminin Sinonime:
iuţeală, grabă; repeziciune; (figurat) goană, fugă.
Respinge, verb Sinonime:
a refuza, a nu primi, a nu admite, a nu accepta, a dezaproba, a repudia, a nu recunoaşte, a nu consimţi, a nu voi, a nu fi de acord; a pune pe fugă, a risipi, a bate, a înfrânge.
Risipi, verb Sinonime:
a împrăştia, a se răspândi, a spulbera, a irosi, a părădui, a degrada, a arunca, a cheltui; a pune pe fugă, a respinge, a înfrânge; a pieri, a dispărea, a se spulbera, a se nărui, a surpa, a distruge, a ruina, a prăbuşi, a nimici.
Sparge, verb Sinonime:
a crăpa, a sfărâma, a rupe, a ciobi, a plesni, a găuri; a despica, a tăia, a distruge, a nărui, a nimici; a jefui, a fura, a prăda; (figurat) a se termina, a se sfârşi, a se încheia, a se stinge; (figurat, învechit) a birui, a înfrânge, a zdrobi, a pune pe fugă, a împrăştia, a goni.
Spârcui, verb (învechit) Sinonime:
a sfâşia, a sfârteca, a ciopârţi, a zdrobi; a distruge, a nimici, a risipi, a împrăştia, a pune pe fugă, a face praf.
Transfug, substantiv masculin
Sinonime:
dezertor, emigrant, exilat, expatriat, fugar, fugit, renegat, trădător.
Tuli, verb Sinonime:
a fugi, a o rupe la fugă, a o întinde, a spăla putina, a-şi pune picioarele la spinare, a da bir cu fugiţii, a o paşli, a o lua la sănătoasa.
Urmărire, substantiv feminin Sinonime:
goană, alergare, fugărire; supraveghere, control, pândire, spionare.
Venetic, substantiv (și adjectiv)
Sinonime:
fugarnic, intrus, liftă, peregrin, pribeag, pripășit, străin, (Banat) lăturinț, (învechit și regional) tăișpin, (învechit) curbet, (învechit) haimana, (învechit) iabangiu, (învechit) nemernic, (învechit) nimerit, (învechit) prișleț, (învechit) proidit, (învechit) stranic, (învechit) străinic, (învechit) venețian, (învechit) venitură, (Oltenia) limboată, (prin Banat) avenitură, (regional) agest, (regional) avaniță, (regional) bengulaș, (regional) bulbac, (regional) ciorofoi, (regional) ciorofor, (regional) leopârdac, (regional) leopotaie, (regional) rahotă, (regional) vinitură, (Transilvania) proditură; (variante) (învechit și regional) venitic, (învechit și regional) vinetic, (regional) vânătic, (regional) vinitic.
Zbor, substantiv neutru Sinonime:
înălţare, plutire; viteză, goană, fugă; avânt, elan.
Alergare, substantiv
Sinonime:
alergătură, alungare, cavalcadă, cursă, footing, fugă, galopadă, galopare, goană, jogging, omnium, peregrinare, semifond, sprint, steeple-chase, turf, umblătură, umblet, urmărire, (Banat) prepurtare, (Bucovina) scopcă, (învechit și figurat) osteneală, (învechit) apelare, (învechit) curs, (învechit) repeziș, (învechit) repezitură, (prin Transilvania) ștrapă, (regional) încurare, (regional) ștrapaț; (loc de alergare) hipodrom.
Buduşlui, verb (regional)
Sinonime:
a alunga, a fugări, a hoinări, a pribegi, a vagabonda; a vărui prost.
Ciurlan, substantiv
Sinonime:
(botanică) salcicorn, săricică, (rar) salsolă, (regional) burcum, ciulin, curai, fugaci, parpalac, pochitnic, rostogol, sărigea, tartan, tărfălog, tăvălug, târtan, vălătuc, vătălan, iarba-porcului, iarbă-sărată.
Defecţiune, substantiv
Sinonime:
defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfuncţionalitate; abandon, apostazie, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie; (variantă) defecție.
Dezertare, substantiv
Sinonime:
abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare; (termen militar) fugă la inamic, (învechit) dezerţiune.
Dezertor, substantiv
Sinonime:
apostat, fugar, (rar) fugit, laș, renegat, transfug, trădător.
Evadare, substantiv
Sinonime:
fugă, (rar) evaziune, scăpare.
Evanescent, adjectiv
Sinonime:
fugace, fugitiv.
Evadat, substantiv
Sinonime:
fugit, fugar.
Expatriere, substantiv
Sinonime:
deportare, emigrare, emigrație, exilare, exod, expulsiune, expulsie, fugă, transplantație.
Fugit, substantiv
Sinonime:
dezertor, evadat, fugar.
Scopcă, substantiv
Sinonime:
alergare, alergătură, fugă, galop, goană.
Goniţar, substantiv
Sinonime:
(entomologie) fugău.
Hăituire, substantiv
Sinonime:
bătaie, fugărire, goană, gonire, hăituială, scornire, stârnire, (popular) zgornire.