Mur, substantiv
Sinonime: (botanică) (învechit şi regional) rug, (regional) murai, murar, muroi; dud; zid.  Mura, verb
Sinonime: a acri; a uda.  Murabit, substantiv
Sinonime: marabu.  Murahas, substantiv (turcism învechit)
Sinonime: ambasador, înalt demnitar, plenipotențiar, (variantă) murahaz.  Murahaz, substantiv (turcism învechit)
Sinonime: ambasador, înalt demnitar, plenipotențiar, stăpân, (variantă) murahas.  Murai, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) mur.  Mural, adjectiv
Sinonime: rupestru; fixat de zid, aflat pe un zid, destinat să stea pe un perete; (pictură murală) pictură executată pe zid; (hartă murală) hartă de atârnat pe perete.  Murar, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) mur; morar.  Murare, substantiv
Sinonime: acrire, ansilaj, însilozare, murat, saramurare.  Murătoare, substantiv
Sinonime: apă sărată, murătură, saramură, slatină, (regional) morătoare.  Murdăli, verb (regional)
Sinonime: a murdări.  Murdălie, substantiv (regional)
Sinonime: murdărie.  Murdar (murdară), adjectiv
Sinonime: abject, ilegal, ilicit, impur, incorect, infam, întinat, jegos, mânjit, mișel, mișelesc, necinstit, neclar, necorect, nedemn, negru, nelegal, nelegiuit, nemernic, neonest, nespălat, netrebnic, obscen, pătat, răpănos, rușinos, scelerat, slinos, soios, terfelit, ticălos, tulbure, (familiar) împuțit, (familiar) păduchios, (figurat) josnic, (figurat) mizerabil, (figurat) necuviincios, (figurat) trivial, (învechit și popular) picat, (învechit și popular) scârnav, (învechit) smârced, (învechit) smârd, (livresc) maculat, (Moldova, Bucovina și Banat) feștelit, (popular și familiar) janghinos, (popular) îngălat, (popular) zăbălos, (rar) tăvălit, (regional și familiar) puchinos, (regional) dervelit, (regional) imos, (regional) mazac, (regional) mârșav, (regional) muruit, (regional) muscuros, (regional) muzgurit, (regional) perceat, (regional) puchios, (regional) pucios, (regional) râpat, (regional) râpos, (regional) zoios, (Transilvania și Maramureș) piscoș, (Transilvania și Maramureș) ronghioș, (Transilvania) mocicoș, (Transilvania, Maramureș și Bucovina) tinos.  Murdăreală, substantiv
Sinonime: mânjire, murdărire, murdărit, (învechit) murdarisire.  Murdărel, adjectiv
Sinonime: (cam) murdar.  Murdări, verb
Sinonime: a păta, a mânji, a mâzgăli; a compromite, a înjosi, a defăima.  Murdărie, substantiv feminin
Sinonime: necurăţenie, gunoi, mizerie, mânjeală, mânzăleală; josnicie, degradare, necuviinţă.  Murdărire, substantiv
Sinonime: acoperire cu murdărie, batjocorire, compromitere, dezonorare, mânjire, murdărit, necinstire, pătare, pângărire, profanare, spurcare, terfelire, (învechit) murdarisire, (livresc) maculare, (rar) mânjeală.  Murdarisi, verb
Sinonime: a jegoşi, a mânji, a murdări, a păta.  Murdăritor, substantiv
Sinonime: mâzgălitor, scriitoraș.  Murdarlâc, substantiv
Sinonime: jeg, murdărie, necurăţenie.  Murdăros, adjectiv (regional)
Sinonime: murdar.  Murg (murgă), adjectiv
Sinonime: brun, castaniu-închis.  Murgan, adjectiv
Sinonime: murg.  Murgilă, substantiv
Sinonime: (popular) amurg, apus, asfințit, crepuscul, înserare, seară; fantomă, moroi, stafie, strigoi.  Murgit, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: amurg, apus, asfințit, înserare, seară.  Murgoi, substantiv (regional)
Sinonime: (zoologie) murg (mare); (ihtiologie) boiștean, cosac, porcușor.  Murguleţ, substantiv
Sinonime: (zoologie) murg, murguşor, murguţ.  Murguşor, substantiv
Sinonime: (zoologie) murguleț, murguț.  Murguţ, substantiv
Sinonime: (zoologie) murg, murguleț, murgușor.  Muri, verb
Sinonime: a răposa, a deceda, a se stinge, a dispărea, a da ortul popii, a-şi da duhul, a-şi da obştescul sfârşit, a-şi da sufletul, a se prăpădi, a repausa, a expia; a se usca, a se veşteji.  Muriatic, adjectiv (învechit)
Sinonime: (chimie) clorhidric.  Muribund (muribundă), adjectiv
Sinonime: (figurat) fără vlagă, slab.  Muricios, adjectiv (învechit)
Sinonime: muritor.  Muritor (muritoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: făptură, fiinţă, om, pământean.  Muriu, adjectiv (regional)
Sinonime: închis (la culoare), negru.  Murmuială, substantiv
Sinonime: clipoceală, clipocire, clipocit, murmur, susur, susurare, șoaptă, șopot, zvon.  Murmuire, substantiv
Sinonime: mormăire, (învechit) murmur.  Murmuit, substantiv
Sinonime: clipoceală, clipocire, clipocit, murmur, susur, susurare, șoaptă, șopot, zvon.  Murmuitor, adjectiv (învechit)
Sinonime: murmurător, susurător, șopotitor.  Murmur, substantiv neutru
Sinonime: freamăt, susur, rumoare.  Murmura, verb
Sinonime: a cârti, a protesta, a se plânge, a bombăni, a mormăi; a fremăta, a susura, a şopti.  Murmureală, substantiv
Sinonime: clipoceală, clipocire, clipocit, murmur, susur, susurare, șoaptă, șopot, zvon.  Murmurisi, verb (învechit)
Sinonime: a murmura.  Muroi, substantiv (regional)
Sinonime: pâine mică împletită.  Murseca, verb (regional)
Sinonime: a atinge, a bate, a clefăi, a învineți, a lovi, a molfăi, a plescăi, a rupe cu dinții, a sfârteca, a sfâșia, a strivi, a zdrobi, (variantă) a mursica.  Mursecare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: sfârtecare, sfâșiere.  Mursecat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: rupt, sfârtecat, sfâșiat.  Mursecător, adjectiv (învechit)
Sinonime: devorator, mușcător, sfâșietor.  Mursecătură, substantiv (învechit)
Sinonime: mușcătură, (regional) rană vindecată.  Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime: abominabil, dezgustător, grosolan, rușinos, josnic, nemernic, netrebnic, mârşav, infam, nedemn, mizerabil, oribil, detestabil, incalificabil, odios, respingător, sordid, murdar, repugnant, înfiorător, groaznic.  Acritură, substantiv feminin
Sinonime: murătură.  Apune, verb
Sinonime: a asfinţi, a scăpăta, a fi în declin, a dispare; a deceda, a muri.  Băligar, substantiv
Sinonime: baligă, murdărie, gunoi, căcat (de cal), (regional) tizic, (regional) băligău; (entomologie) (regional) gândac-de-gunoi, (prin Bucovina) ilenuţă, trânduş, trânz, gâza-boului.  Bălos (băloasă), adjectiv
Sinonime: cu bale; murdar, neîngrijit, scârbos, dezgustător.  Bodogăni, verb
Sinonime: a mormăi, a murmura, a muştrului, a bombăni, a bolborosi, a blodogori, a boscorodi, a dondăni, a gângăvi, a îndruga, (rar) a bogonisi; a cârti, a protesta, a reproşa, a mustra, a certa, a critica; a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.  Bolborosi, verb
Sinonime: a mormăi, a murmura, a bodogăni, a bombăni, a blodogori, a boscorodi, a bogonisi, a îndruga, a gângăvi, a bâlbâi, a dondăni; a clipoci, a gâlgâi.  Bombăneală, substantiv feminin
Sinonime: bombănit, mormăială, mormăit, bodogăneală, murmur, boscorodeală, dondăneală, bolboroseală; cârteală, protest, critică.  Bombăni, verb
Sinonime: a mormăi, a bodogăni, a boscorodi, a dondăni, a bolborosi, a bogonisi, a murmura; a cârti, a protesta, a mustra, a reproşa, a bate la cap, a certa, a critica.  Boscorodi, verb
Sinonime: a bolborosi, a murmura, a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a dondăni, a îndruga; a mustra, a reproşa, a cicăli, a bate la cap, a certa, a critica.  Calomnia, verb
Sinonime: a bârfi, a cleveti, a defăima, a denigra, a discredita, a huli, a minţi, a murdări (imaginea unei persoane), a ocărî, a ponegri, a se autocalomnia, a vorbi de rău.  Cădea, verb
Sinonime: a pica, a coborî, a se lăsa în jos, a se prăvăli; a atârna, a se pleca; a se desprinde, a se rupe, a se dărâma, a se surpa; a pieri, a muri, a-şi înceta existenţa; a nu avea succes, a nu reuşi, a fi respins; (reflexiv) a reveni, a se cuveni; a se potrivi, a-i sta bine, a cadra.  Călători, verb
Sinonime: a merge, a străbate, a se deplasa, a cutreiera, a colinda; (reflexiv, figurat) a se sfârşi, a trece dincolo, a muri, a dispare.  Călugăr, substantiv masculin
Sinonime: anahoret, anahorit, ascet, augustin, augustinian, benedictin, bonz, capucin, capuțin, carmelit, călugăraș, celestin, cenobit, chietist, cvietist, derviș, dominican, eremit, ermit, esicast, fachir, franciscan, frate, iacobin, iezovit, iezuit, jacobin, jezuit, lavriot, marabu, metocar, minorit, monah, murabit, novice, părinte, pusnic, pustnic, quietist, religios, schimnic, schimonah, schivnic, sehastru, sihastru, templier, trapist, (în Tibet, în Mongolia și la calmuci) lama, (învechit) arhondar.  Chelbos (chelboasă), adjectiv
Sinonime: chel, fără păr, pleşuv, cheleş, chilug; (popular) murdar, jegos, scârbos.  Cârteală, substantiv feminin
Sinonime: protest, obiecţie, nemulţumire, plângere, murmur; (figurat) critică, comentariu.  Cârti, verb
Sinonime: a protesta, a obiecta, a se plânge, (figurat) a murmura, a admonesta, a certa, a ciopârţi, a critica, a crâcni, a dăscăli, a dojeni, a învrăjbi, a moraliza, a mustra, a plânge, a protesta, a sfârteca, a sfâşia, a supăra.  Clipoceală, substantiv feminin
Sinonime: ațipeală, ațipire, clipocire, clipocit, dormitare, moțăială, moțăire, moțăit, moțăitură, murmur, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolență, susur, susurare, șoaptă, șopot, toropeală, zvon, (învechit) murmuit, (rar) murmuială, (rar) murmureală, (rar) zuzet.  Crăpa, verb
Sinonime: a se desface, a se deșira, a se despica, a plesni, a se întredeschide, a se sparge, a se fisura; (figurat) a muri, a deceda, a sucomba; a se stinge.  Curăţa, verb
Sinonime: a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.  Deceda, verb
Sinonime: a muri, a sucomba, a răposa.  Dispărea, verb
Sinonime: a se stinge, a muri, a pieri; a nu se mai vedea, a se ascunde, a nu mai exista; (figurat) a o şterge, (familiar, la figurat) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza; a se pierde, (regional) a se prăpădi, (figurat) a se mistui, a se scufunda; a fugi, (popular) a lipsi, a apune, a risipi, a înceta.  Dondăni, verb
Sinonime: a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a îndruga, a bălmăji, a bâigui, a bârâi, a bolborosi, a boscorodi, a cicăli, a dăscăli, a flecări, a gângăvi, a îngăima, a îngâna, a mârâi, a molfăi, a murmura, a pălăvrăgi, a plictisi, a sâcâi, a sporovăi, a trăncăni.  Duce, verb
Sinonime: a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.  Dudă, substantiv feminin
Sinonime: (botanică) (învechit şi regional) mură, (regional) pomiţă, (Moldova) agudă, (Transilvania) fragă; burlan.  Expia, verb
Sinonime: a-şi lua pedeapsa, a ispăşi, a îndura, a plăti, a răscumpăra, a sucomba, a deceda, a muri.  Expira, verb
Sinonime: a (se) sfârşi, a se termina, a se încheia; a muri, a răposa, a deceda, a pieri, a înceta din viaţă, a se isprăvi, a se împlini, a dispărea, a duce, a prăpădi, a stinge.  Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  Foşnet, substantiv neutru
Sinonime: fâşâit, foșnire, foșnitură, freamăt, murmur, sunet, susur, susurare, şoaptă, şopot, (rar) şoşet.  Freamăt, substantiv neutru
Sinonime: (figurat) geamăt, agitaţie, fior, foşnet, gălăgie, înfiorare, larmă, murmur, palpitare, palpitaţie, pulsaţie, susur, şuierat, tremur, trepidaţie, vâjâit, vibraţie, zgomot.  Fremăta, verb
Sinonime: a foşni, a murmura, a susura; a se mişca, a se agita, a tremura; a se înfiora, a tresălta, a avea fiori, a vibra, a palpita, a pulsa, a zvâcni.  Geme, verb
Sinonime: a fi apăsat, a fi împilat, a fremăta, a icni, a murmura, a ofta, a se lamenta, a se tângui, a se văita, a suferi, a suspina, a vâjâi, a vui, (învechit şi regional) a (se) scrivi; (figurat) a fi arhiplin, a fi plin, a fi supraîncărcat.  Goz, substantiv neutru (regional)
Sinonime: gălămoz, gunoi, impuritate, murdărie, necurăţenie, rest, reziduu; (figurat) ticăloșie, fărădelege; (variante) goază, gozură.  Gunoi, substantiv neutru
Sinonime: bălegar, băligar, scamă, impuritate, murdărie, necurăţenie, (învechit) şterc, (Moldova şi Transilvania) goz, (prin Banat şi Transilvania) bucluc, (prin Bucovina şi Transilvania) şteah, (prin Oltenia) smian; (figurat) lepădătură, otreapă, lichea.

Gunoi, verb
Sinonime: a îngrășa cu gunoi de grajd, a îngrășa pământul cu gunoi, a murdări cu găinaț, a-și depune excrementele; (figurat) a slăbi extrem de mult.  Hidromel, substantiv neutru
Sinonime: mied, (învechit) idromel, (învechit) med, (regional) mursă, (regional) must, (turcism învechit) balbaș.  Humui, substantiv feminin
Sinonime: a lipi, a murui, a cârpi pereții.  Ilicit (ilicită), adjectiv
Sinonime: adulter, cenzurat, clandestin, fraudulos, ilegal, ilegitim, incorect, interzis, necinstit, necorect, necurat, nelegal, nelegitim, neonest, nepermis, oprit, prohibit, (figurat) murdar, (învechit) subrepticiu, (livresc) oneros.  Imală, substantiv feminin (regional)
Sinonime: mocirlă, noroi, murdărie, muruială.  Imos (imoasă), adjectiv (regional)
Sinonime: jegos, mânjit, murdar, nespălat, plin de noroi, slinos, soios.  Impur (impură), adjectiv
Sinonime: murdar, imund, degradat; eterogen, amestecat; inferior.  Imund (imundă), adjectiv
Sinonime: degradant, dezgustător, dizgraţios, fetid, greţos, hidos, imoral, infect, inomabil, murdar, oribil, repugnant, respingător, scârbos, sordid.  Infect (infectă), adjectiv
Sinonime: viciat, stricat, rău, respingător, murdar, neîngrijit; josnic, mârşav, ticălos.  Isprăvi, verb
Sinonime: a sfârşi, a termina, a mântui, a încheia; a îndeplini, a executa, a înfăptui, a realiza; (figurat) a muri, a deceda, a dispare, a sucomba.  Izinit (izinită), adjectiv (popular)
Sinonime: jegos, murdar, îmbâcsit; pipernicit, nedezvoltat, slăbit.  Îmbălat (îmbălată), adjectiv
Sinonime: muiat cu salivă, plin de bale; (figurat) deșănțat, imoral, impudic, indecent, murdar, necuviincios, nerușinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, spurcat, trivial, vulgar.  Împuțit (împuțită), adjectiv
Sinonime: alterat, stricat; murdar, neîngrijit, îngălat, infect.  Îngălat (îngălată), adjectiv (regional)
Sinonime: delăsător, îngăimat, jegos, lălâu, mânjit, murdar, neglijent, neîngrijit, nespălat, pătat, slinos, soios, șleampăt.  Îngânat (îngânată), adjectiv
Sinonime: murmurat, şoptit, rostit încet.  Întina, verb
Sinonime: a murdări, a pângări, a păta, a urâţi.  Întona, verb
Sinonime: a începe un cântec, a fredona.

Intona, verb
Sinonime: a cânta, a executa un cântec, a fredona, a îngâna, a întona, a modula, a murmura, a rosti cu un ton specific.