Culoare, substantiv
Sinonime:
colorație, colorit, nuanță, pigment, tentă, tonalitate, vopsea; (rar) maslă; alură, aparență, aspect; (figurat) drapel, semn, steag.
Blond (blondă), adjectiv Sinonime:
bălai, bălan, blondin, (regional) băl, codalb; deschis la culoare.
Boia (boiele), substantiv feminin
Sinonime:
ardei, (Moldova) papricaș, (regional) piparcă, (Transilvania) paprică; culoare, fard, vopsea.
Carnaţie, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) aspect, faţă, culoare, ten.
Cătrănit (cătrănită), adjectiv Sinonime:
de culoare închisă, tuciuriu, negru; (figurat) supărat, amărât, necăjit, trist, deprimat.
Chihlimbariu (chihlimbarie), adjectiv Sinonime:
gălbui, auriu, de culoarea mierii.
Colora, verb Sinonime:
a da o culoare, a vopsi, (figurat) a nuanţa, a varia.
Colorit, substantiv neutru Sinonime:
culoare, coloratură, (figurat) nuanţă, expresie, strălucire, plasticitate.
Conabiu (conabie), adjectiv (învechit)
Sinonime:
de culoarea vișinei coapte, roșu-închis, stacojiu, vişiniu.
Decolorat (decolorată), adjectiv
Sinonime:
şters, palid, fără culoare, spălăcit, (regional) spălat, spălătocit, spălătuit, (figurat) ieşit.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Fistichiu (fistichie), adjectiv
Sinonime:
exagerat, trăsnit, bizar, ciudat, curios, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, inexplicabil, insolit, năstruşnic, neobişnuit, original, paradoxal, singular, straniu; (de culoarea fisticului) verde-gălbui.
Pastel, substantiv neutru Sinonime:
culoare, acuarelă; descriere de natură.
Şters (ștearsă), adjectiv Sinonime:
(figurat) neclar, fără culoare, fără strălucire, spălăcit, întunecat, fără contur; tocit, ros, fără rezonanţă, stins; fără calităţi, mediocru.
Ton, substantiv neutru Sinonime:
sunet, glas, intonaţie, inflexiune, accent; nuanță, culoare.
Vopsea, substantiv feminin Sinonime:
culoare, boială, feşteală, nuanţă.
Agatin (agatină), adjectiv
Sinonime:
de culoare roşie violetă, de culoarea agatului.
Tinctură, substantiv
Sinonime:
(figurat) nuanță, culoare, coloratură. Tinctura, verb
Sinonime:
a vopsi; (figurat) a da culoare.
Eritrofobie, substantiv
Sinonime:
teamă de culoarea roșie; ereutofobie.
Izocromatic, adjectiv
Sinonime:
de culoare uniformă, izocrom.
Decolora, verb
Sinonime:
a-și pierde culoarea, a ieşi, a se spălăci, (regional) a se serbezi, a se spălătoci; (figurat) a se șterge, a păli.
Hematit, substantiv
Sinonime:
(minereu) sanguină, (hidratat) limonit, (de culoare roșie) oligist.
Farbă, substantiv
Sinonime:
culoare, vopsea.
Acromic, adjectiv
Sinonime:
albinos, decolorat, fără culoare, oxigenat.
Neaccentuat, adjectiv
Sinonime:
aton, inarticulat, nemarcat, slab; (la figurat) lipsit de culoare, lipsit de strălucire, șters.
Păcuriu, adjectiv
Sinonime:
negru, de culoarea păcurii.
Aplat, substantiv
Sinonime:
(în pictură, gravură) tentă de o singură culoare.
Monocrom, adjectiv
Sinonime:
cu o singură culoare, monocromatic, unicolor; (figurat) monoton, plictisitor, uniform.
Nuanţă (nuanțe), substantiv
Sinonime:
caracter, conotație, diferență, grad, notă particulară; culoare, (învechit) vopsea, tentă, ton, tonalitate, varietate cromatică.
Roze, adjectiv
Sinonime:
de culoare roz, roșu-deschis, (variantă) rozeu.
Agrementa, verb
Sinonime:
a broda, a da culoare, a decora, a împodobi, a înfrumuseța, a orna, a ornamenta, a pigmenta.
Văpsea, substantiv
Sinonime:
boia, coloare, culoare, materie colorată, substanță colorantă, văpseală, vopsea, vopseală.
Văpsi, verb
Sinonime:
a colora, a da cu vopsea, a da culoare, a picta, a vopsi; a se da cu fard, a se farda.
Coloria, verb
Sinonime:
a aplica o culoare, a carmina, a colora.
Grund, substantiv
Sinonime:
culoare de fond, fond, (variantă) grunt.
Scarlat, substantiv (învechit)
Sinonime:
culoare stacojie, stacojiu, stofă stacojie.
Banan, substantiv
Sinonime:
(botanică) abaca, bananier. Banan, adjectiv invariabil
Sinonime:
(de culoare) ca banana, roz-galben.
Negrotei, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) negru, persoană de culoare.
Ocru, adjectiv invariabil
Sinonime:
(de culoare) galben-brun.
Cachiu, adjectiv
Sinonime:
(de culoare) flavescent, kaki, kakiu, maro, ocru, șamoa.
Depigmenta, verb
Sinonime:
a (se) decolora, a-și pierde culoarea.
Muriu, adjectiv (regional)
Sinonime:
închis (la culoare), negru.
Înălbăstri, verb
Sinonime:
a albăstri, a căpăta culoarea albastră, a deveni albastru, a deveni vânăt (de mânie), a se învineți (de mânie), a vopsi în albastru, (regional) a înalbăstri, (Transilvania) a mierii.
Negreală, substantiv
Sinonime:
culoare neagră, negreață, negritură, negru, vopsea neagră, (figurat) întuneric, (Moldova; la plural) rufe murdare, (rar) negrime, (regional) cearcăn, (regional) cerneală, (regional) funingine, (regional) murdărie, (regional; la plural) îmbrăcăminte de doliu.
Xantoclor, adjectiv
Sinonime:
(de culoare) verde-gălbui.
Blafard, adjectiv
Sinonime:
alburiu, exsanguu, fără culoare, livid, palid, șters, tern.
Verdișor, substantiv (regional)
Sinonime:
rachiu cu mentă, rachiu de mintă (de culoare verde). Verdișor, adjectiv (regional)
Sinonime:
verzișor.
Vinos, adjectiv
Sinonime:
amețit, băut, beat, bețiv, cherchelit, îmbătat, turmentat; alcoolizat, bogat în vin, mustos, plin de vin, zemos; de culoarea vinului, roșu, vinaceu, vinicolor.
Caisiu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
(de culoarea caiselor) galben-deschis.
Azuros, adjectiv
Sinonime:
(de culoare) albastru-deschis, azuriu, bleu.
Sărbezi, verb
Sinonime:
a deveni șters, a fermenta, a se acri, a se altera, a se brânzi, a se descompune, a se împuți, a se înăcri, a se strepezi, a se strica, a se tăia, a-și pierde culoarea, a-și pierde gustul; (variante) a se serbezi, (regional) a se sălbezi, (regional) a se selbezi, (regional) a se zerbezi.
Maslă, substantiv (învechit)
Sinonime:
(la jocul de cărți) culoare.
Cărniu, adjectiv
Sinonime:
(de culoarea cărnii) carnat, carneu, carnicolor, cărnos, incarnat, roșu închis.
