As, substantiv
Sinonime:
(popular) birlic, (învechit) tuz; maestru.
Aşa, adjectiv Sinonime:
asemenea, astfel, în acest chip, în acest mod, în acest fel.
Aşa-zis, locuțiune adjectivală
Sinonime:
aparent, fals, pretins, (pe nedrept) numit astfel.
Aşadar, adverb Sinonime:
deci, prin urmare, în concluzie, în consecinţă.
Asâla, adverb (regional)
Sinonime:
încet.
Asalt, substantiv
Sinonime:
(militărie) atac, iureş, năvală, năvălire, (învechit şi regional) şturm.
Asalta, verb
Sinonime:
(militărie) a ataca.
Asaltare, substantiv
Sinonime:
asalt, asaltat, (figurat) copleșire.
Asaltator, substantiv
Sinonime:
agresor, asediator, atacant, combatant, provocator.
Asămănăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare.
Asămănare, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
asemănare.
Asămănător, adjectiv
Sinonime:
asemănător, (învechit) asemănătoriu.
Asambla, verb
Sinonime:
a fixa, a îmbina, a împreuna, a monta, a reuni, a uni.
Asamblaj, substantiv
Sinonime:
acuplaj, asamblare, broșaj, încastrare, joncțiune, montaj, racord, reunire, sudură, unire.
Asamblare, substantiv
Sinonime:
asamblaj, fixare, îmbinare, împreunare, montaj, montare, reunire, unire.
Asamblat, substantiv
Sinonime:
asamblare. Asamblat, adjectiv
Sinonime:
îmbinat.
Asamblor, substantiv
Sinonime:
ajustor, montor, montator; compilator.
Asana, verb Sinonime:
a curăţa, a seca, a epura; (figurat) a însănătoşi, a îmbunătăţi; a redresa; a aera.
Asanare, substantiv
Sinonime:
asanat, desecare, secare, (rar) asecare; sanitație.
Asanat, adjectiv
Sinonime:
desecat, secat, redresat.
Asară, adverb (regional)
Sinonime:
aseară, în seara precedentă.
Așarna, verb
Sinonime:
a insista, a persevera, a persista, a se agăța cu înverșunare, a se încăpățâna, a se îndârji, a se înverșuna, a se obstina, a se pasiona.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Asasina, verb Sinonime:
a omorî, a ucide, a suprima, a lichida, a trimite pe lumea cealaltă, a executa.
Asasinant, adjectiv (învechit)
Sinonime:
omorâtor, ucigător, (familiar) plicticos.
Asasinare, substantiv
Sinonime:
asasinat, omor, omorâre, suprimare, ucidere, ucis, (figurat) achitare, (figurat) lichidare, (învechit) supresiune, (învechit) ucigătură, (popular) răpunere.
Asasinat, substantiv neutru Sinonime:
omor, ucidere, crimă, omucidere; (familiar) lichidare, executare. Asasinat, adjectiv
Sinonime:
omorât.
Ascarid, substantiv
Sinonime:
(zoologie) limbric, nematod, vierme, (variantă) ascaridă.
Ascaridioză, substantiv
Sinonime:
(medicină) ascaridoză.
Ascendent, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(adjectiv) suitor, urcător; progresiv; (substantiv) înaintaş; autoritate.
Ascendenţă, substantiv feminin Sinonime:
origine, obârşie, strămoşie; ancestru, filiație, genealogie, ereditate.
Ascensiona, verb
Sinonime:
a escalada, a urca.
Ascensional, adjectiv
Sinonime:
ascendent, progresiv, suitor, urcător.
Ascensionat, adjectiv
Sinonime:
escaladat, înălțat, urcat.
Ascensionist, substantiv
Sinonime:
alpinist.
Ascensiune, substantiv feminin
Sinonime:
ascensionare, avansare, escaladă, înălțare, progres, ridicare, suire, urcare.
Ascensiv, adjectiv
Sinonime:
ascendent, suitor, urcător.
Ascensor, substantiv
Sinonime:
descensor, elevator, lift, paternoster.
Ascet, substantiv masculin Sinonime:
schimnic, anahoret, pustnic, sihastru, ermit; fachir, yoghin.
Ascetic, adjectiv și adverb
Sinonime:
(adjectiv) sihăstresc, (rar) pustnicesc, schimnic, schimnicesc, (învechit) sihăstricesc; (adverb) sihăstreşte, (învechit) pustniceşte, schimniceşte.
Ascetism, substantiv
Sinonime:
asceză.
Asceză, substantiv
Sinonime:
ascetism, pustnicie, schimnicie, sihăstrie, (rar) schimnicit.
Ascherliu, substantiv (învechit)
Sinonime:
nefer, soldat (turc).
Aşchie, substantiv
Sinonime:
surcea; ţeapă, ţepuşă, (rar) spin; şpan.
Aşchioară, substantiv
Sinonime:
aşchiuţă, ţepuşă, (regional) aşchiţă.
Aşchios, adjectiv
Sinonime:
ţăndăros.
Aşchiuţă, substantiv
Sinonime:
aşchioară, ţepuşă, (regional) aşchiţă.
Ascidie, substantiv
Sinonime:
(zoologie) tunicier, (învechit) ascidiu.
Ascită, substantiv
Sinonime:
(medicină) hidropizie abdominală, (popular) pungă de apă.
Ascogeneză, substantiv
Sinonime:
(biologie) ascogenie.
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime:
eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.
Absorbi, verb Sinonime:
a acapara, a anexa, a aspira, a asimila, a suge, a încorpora, a îngloba, a înghiţi, a inhala, a îngurgita, a lua, a digera; (figurat) a preocupa, a captiva, a capta, a atrage.
Acerb (acerbă), adjectiv
Sinonime:
acrimonios, agresiv, aspru, caustic, dur, incisiv, îndârjit, înverşunat, mordant, necruţător, neîndurat, vexant, virulent.
Acesta (aceasta), pronume Sinonime:
(popular) ăsta, aista, cesta, ista.
Acoperi, verb Sinonime:
a înveli, a îmbrăca, a pava; (figurat) a ascunde, a tăinui, a proteja.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Acut (acută), adjectiv Sinonime:
pătrunzător, ascuţit, puternic, violent.
Adapta, verb Sinonime:
a (se) acomoda; a (se) potrivi, a (se) deprinde, a (se) armoniza, a (se) ajusta, a (se) aclimatiza, a se familiariza, a transpune, a asambla, a combina, a se conforma.
Adăpost, substantiv neutru Sinonime:
refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.
Adăsta, verb Sinonime:
a aştepta.
Adera, verb Sinonime:
a se alătura, a se ralia, a se ataşa, a se lipi, a se fixa, a se asocia, a se afilia.
Adopta, verb Sinonime:
a înfia, a asimila, a îmbrățișa, a accepta, a-şi însuşi, a primi, a urma, a vota.
Adormi, verb Sinonime:
(figurat) a liniști, a potoli, a domoli, a astâmpăra, a alina, a calma, a uşura, a hipnotiza, a anestezia.
Aer, substantiv neutru Sinonime:
văzduh, atmosferă; (figurat) aspect, expresie, fizionomie.
Aidoma, adverb Sinonime:
asemenea, întocmai, aievea, exact, într-adevăr, la fel, ca şi, identic.
Ajutor, substantiv neutru Sinonime:
asistent, angajat, colaborator, sprijin, reazem, ocrotire, susţinere; propteală.
Alina, verb Sinonime:
a potoli, a domoli, a linişti; a calma, a astâmpăra, a uşura; a mângâia, a răsfăţa, a desmierda, a atenua, a reduce, a tempera, a modera.
Alură, substantiv feminin Sinonime:
înfăţişare, faţă, aspect, chip, portret, aer, aparență, atitudine, conduită.
Ambiţie, substantiv feminin Sinonime:
orgoliu, mândrie, înfumurare; aspiraţie, râvna, dorinţă.
Ameninţa, verb Sinonime:
a striga la (cineva), a (se) stropşi, a (se) răsti, a critica (aspru), a spune vorbe aspre, a apostrofa, a intimida.
Amestec, substantiv neutru Sinonime:
imixtiune, ingerinţă, intervenţie, participare; combinare, împreunare, asociere, unire; conglomerat, melanj, metisaj.
Amesteca, verb Sinonime:
a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.
Amurg, substantiv neutru Sinonime:
înserare, asfinţit, crepuscul.
Amurgi, verb Sinonime:
a (se) însera, a (se) întuneca, a asfinţi (soarele), a se face întuneric.
Anemiat (anemiată), adjectiv Sinonime:
anemic, slăbit, debil; astenic.
Anemic (anemică), adjectiv Sinonime:
anemiat, astenic, fără vlagă, slăbit.
Anexa, verb
Sinonime:
a acapara, a adăuga, a alătura, a alipi, a asocia, a ataşa, a confedera, a face un act de anexiune, a încorpora, a îngloba, a juxtapune, a lipi, a monopoliza, a pune, a racorda, a reuni, a uni, (învechit) a întrupa.
Anonim (anonimă), adjectiv Sinonime:
nenumit, ascuns, necunoscut, neştiut, incognito.
Aparență, substantiv feminin Sinonime:
aspect, înfăţişare, faţă, alură, fizionomie; iluzie, imagine, formă.
Apaş, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan.
Apăsa, verb Sinonime:
a împinge, a presa, a strânge; a asupri, a oprima, a împila, a chinui, a exploata, a solicita, a propulsa.
Apex, substantiv neutru (rar) Sinonime:
vârf, creştet, ascuţiş, culme, extremitate.
Aplica, verb Sinonime:
a pune, a aşeza, a fixa, a potrivi, a prinde, a lipi; a folosi, a întrebuinţa, a administra, a pune in practică (ceva). Aplică, substantiv
Sinonime:
aplicație, candelabru, lampă, luminar, plafonieră.
Apoi, adverb Sinonime:
după aceea, pe urmă, afară de aceasta; totuşi, cu toate acestea, în definitiv; prin urmare, deci, atunci, în acest caz, aşa fiind.
Aprig (aprigă), adjectiv Sinonime:
iute (la mânie), înfocat, înflăcărat, impetuos, avan, nestăpânit; aspru, dârz, crunt, neînduplecat, nemilos, înverşunat; lacom, hrăpăreţ, rapace.
Apune, verb Sinonime:
a asfinţi, a scăpăta, a fi în declin, a dispare; a deceda, a muri.
Apus, substantiv neutru Sinonime:
asfinţit, scăpătatul soarelui, înserare; declin, decădere; occident, vest. Apus, adjectiv
Sinonime:
trecut.
Arătare, substantiv feminin Sinonime:
indicare, precizare, stabilire, determinare; aspect, înfăţişare, faţă; stafie, fantomă, halucinaţie, nălucă, fantasmă, vedenie.
Arătos (arătoasă), adjectiv Sinonime:
frumos, chipeş, binefăcut, aspectuos, impozant, falnic, mândru.
Aruncătură, substantiv feminin
Sinonime:
aruncare, aruncat, azvârlire, azvârlitură, izbitură, împrăștiere, lepădare, lovitură, zvârlitură, (învechit) asvârlitură, (învechit) dătătură, (învechit) impozit, (învechit) risipire, (popular) bubă, (rar) săritură, (rar) zvârlet, (Transilvania și Maramureș) țipătură.
Atac, substantiv neutru Sinonime:
asalt, năvală, ofensivă, agresiune, abordaj, confruntare, incursiune; criză, şoc, acces, apoplexie, congestie, ictus.
Ataca, verb Sinonime:
a lovi, a izbi, a năvăli; a aborda (ceva), a se ocupa de (ceva); a acuza, a agresa, a asalta, a bombarda, a combate, a critica.
Atacator, substantiv masculin
Sinonime:
agresor, asaltator, atacant, cotropitor, invadator, înaintaș, năvălitor; (adjectival) contaminant, distrugător.
Ataşa, verb Sinonime:
a alătura, a anexa, a alipi, a adăuga, a lega, a lipi, a adera, a agrafa, a asocia, a cupla, a înlănțui, a fixa.
Atentat, substantiv neutru
Sinonime:
agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Atrage, verb Sinonime:
a aspira, a drena; a racola; (figurat) a ademeni, a seduce, a ispiti, a momi, a fermeca.
Aţinti, verb Sinonime:
a aspira, a năzui, a tinde, a pironi, a ţinti, a ochi.
Aţâța, verb Sinonime:
a aprinde, a face focul; (figurat) a se întărâta, a învrăjbi, a instiga, a sumuţa, a asmuţi; a activa, a excita, a stimula.
Audient (audientă), substantiv masculin Sinonime:
auditor, ascultător, cursant, student; participant.
