Apos, adjectiv
Sinonime: apătos, puhav, (Bucovina) toplicios; zeros; seros; moale, neconsistent, subţire.  Aposiopeză, substantiv
Sinonime: reticență; întrerupere a vorbirii.  Apositie, substantiv
Sinonime: anorexie, aversiune față de alimente, sitiofobie, sitofobie.  Apostasie, substantiv
Sinonime: apostazie.  Apostat (apostată), adjectiv
Sinonime: răzvrătit, rebel, revoltat; infidel, renegat.  Apostazie, substantiv
Sinonime: abandon, abjurație, răzvrătire, renegare, renunțare, repudiere, retractare, revoltă, trădare, (variantă) apostasie.  Aposteriori, adverb
Sinonime: din experiență, bazat pe experiență.  Apostilă, substantiv
Sinonime: adnotație, iscălitură, notă, observație, parafă, post-scriptum, remarcă, rezoluţie, semnătură, (rusism învechit) nadpis.  Apostol, substantiv
Sinonime: (biserică) ucenic; praxiu, (învechit) praxapostol.  Apostolat, substantiv
Sinonime: (învechit) apostolie.  Apostolesc, adjectiv
Sinonime: apostolic.  Apostolic, adjectiv
Sinonime: (biserică) apostolesc, apostolicesc; papal.  Apostolicesc, adjectiv
Sinonime: (biserică) apostolic.  Apostrof, substantiv
Sinonime: apostrofă.  Apostrofa, verb
Sinonime: a face observații, a mustra, a dojeni, a critica, a imputa, a interpela.

Apostrofă, substantiv
Sinonime: apostrof; apostrofare, imputare, interpelare, mustrare, reproș.  Apostrofare, substantiv
Sinonime: apostrofă, certare.  Apostrofat, substantiv
Sinonime: apostrofare, apostrofă.  Apostrofator, adjectiv
Sinonime: dojenitor, mustrător.  

---

Abandon (abandonuri), substantiv neutru
Sinonime: abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.  Ameninţa, verb
Sinonime: a striga la (cineva), a (se) stropşi, a (se) răsti, a critica (aspru), a spune vorbe aspre, a apostrofa, a intimida.  Ameninţare, substantiv feminin
Sinonime: pericol, primejdie; admonestare, apostrofare, critică, răsteală, stropşeala, avertisment.  Batjocori, verb
Sinonime: a ruşina, a înjosi, a insulta, a ocărî, a apostrofa, a beşteli, a umili; a-şi bate joc, a lua în râs, a lua în derâdere, a face de râs, a face de ruşine, a face de ocară; a necinsti, a viola, a dezonora.  Certa, verb
Sinonime: a face observaţie, a lua la rost, a atrage atenţia, a se învrăjbi, a se supăra, a rupe relaţiile, (popular) a se bălăbăni, a se gâlcevi, a se sfădi, (învechit şi regional) a se pricinui, (regional) a se cârti, a (se) pricini, (Moldova) a se cârcoti, (prin Oltenia) a se rohoti, (învechit) a se pârî, a se prici, a se prigoni, (figurat) a se strica; a admonesta, a dăscăli, a dojeni, a moraliza, a mustra, (livresc) a apostrofa, (popular) a beşteli, a muştrului, a ocărî, a probozi, (popular) a sfădi, a sudui, (învechit şi regional) a înfrunta, a oropsi, a stropoli, a toi, (regional) a cârti, a tolocăni, (prin Moldova) a(-i) bănui, (Oltenia) a docăni, (prin Moldova) a mogorogi, (Moldova şi Bucovina) a moronci, (Bucovina) a puţui, (Moldova) a şmotri, (Oltenia şi Banat) a vrevi, (învechit) a preobrăzi, a prihăni, a probăzui, a prociti, (figurat) a săpuni, a scutura; a bate, a condamna, a instrui, a învăţa, a osândi, a pedepsi.  Erezie, substantiv feminin
Sinonime: apostasie, deviație, deviaționism, eres, eroare, greşeală, heterodoxie, messalinism, rătăcire, sacrilegiu, schismă, viziune greșită, (învechit) minciună, (rar) necredinţă.  Invectivă, substantiv feminin
Sinonime: apostrofă, injurie, insultă, înjurătură, jignire, ocară, ofensă.

Invectiva, verb
Sinonime: a apostrofa, a fulmina, a insulta, a înjura, a jigni, a ocărî, a ofensa, a ultragia, a vitupera.  Misiune, substantiv feminin
Sinonime: ambasadă, apostolat, comisie, datorie, delegaţie, deputațiune, deputăție, evanghelizare, expediție, funcție, împuternicire, însărcinare, legaţie, mandat, menire, post, reprezentanță diplomatică, rol, rost, sacerdoțiu, sarcină, solie, vocație, (învechit) misie.  Preot, substantiv masculin
Sinonime: consfințitor, popă, părinte; (figurat) apostol, predicator; (învechit) ereu, iereu.  Reticenţă, substantiv feminin
Sinonime: aposiopeză, cautelă, circumspecție, ezitare, omisiune, precauție, prudență, reţinere, rezervă.  Rezoluţie, substantiv feminin
Sinonime: apostilă, concluzie, decizie, hotărâre, încheiere, rezolvare, (rusism învechit) nadpis, (variantă) rezoluțiune.  Trimis, substantiv masculin
Sinonime: delegat, mesager, emisar, sol, (figurat) apostol, misionar.  Ucenic, substantiv masculin
Sinonime: apostol, aspirant, cadet, debutant, discipol, elev, începător, învăţăcel, mus, neofit, novice, stagiar, şcolar, (Banat) şăgârt.  Umed (umedă), adjectiv
Sinonime: ud, plin de apă, pătruns de apă, îmbibat, muiat, jilav, reavăn, jilăvit, apos, aburit, aburos; (figurat) înlăcrimat.  Abces (abcese), substantiv neutru
Sinonime: apostimă, apostemă; (popular) buboi, coptură, funigel, furnicel, furuncul.  Ablegat (ablegați), substantiv masculin
Sinonime: legat al papei, nunțiu, trimis apostolic, trimisul papei; deputat.  Apătos, adjectiv
Sinonime: apos, (regional) puhav, (Bucovina) toplicios.  Certare, substantiv
Sinonime: dojenire, mustrare, (livresc) apostrofare, (popular) sfădire, ceartă; condamnare, osândă, osândire, pedeapsă, pedepsire.  Defecţiune, substantiv
Sinonime: defect, defectare, deranjament, dereglare, (livresc) disfuncţionalitate; abandon, apostazie, dezertare, dezerțiune, fugă de la datorie; (variantă) defecție.  Dezertare, substantiv
Sinonime: abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare; (termen militar) fugă la inamic, (învechit) dezerţiune.  Dezertor, substantiv
Sinonime: apostat, fugar, (rar) fugit, laș, renegat, transfug, trădător.  Dezerţiune, substantiv
Sinonime: dezertare; abandon, apostazie, defecțiune, insumisiune, trădare.  Recuzaţie, substantiv
Sinonime: apostazie, dezmințire, recuzare, refuzare, respingere.  Retractare, substantiv
Sinonime: abjurație, apostazie, confirmație, palinodie, renegare, renunțare.  Schismatic, substantiv
Sinonime: dizident, eretic, ereziarh, relaps, separatist.

Schismatic, adjectiv
Sinonime: apostat, blasfemator, eretic, eterodox, heterodox, relaps.  Neconsistent, adjectiv
Sinonime: apos, fără tărie, inconsistent, moale, slab.  Pontificat, substantiv
Sinonime: papalitate, Sfântul Scaun, Scaun Apostolic.  Conversiune, substantiv
Sinonime: apostazie, avatar, hipotaxă, metamorfoză, modificație, mutație, permutație, raliere, reconversiune, reversiune, schimbare, somatizare, transformație, transmutație (genetică), (variantă) conversie.  Figură de stil, locuţiune
Sinonime: figură poetică, trop; (specific) afereză, alegorie, aliterație, anacolut, anadiploză, anaforă, antanaclază, antifrază, antiteză, antonomază, apocopă, aposiopeză, apostrofă, asindet, asonanță, brahilogie, comparație, elipsă, enumerație, epiforă, epimonă, epitet, eufemism, gradație, hiperbat, hiperbolă, imprecație, interogație, invectivă, inversiune, invocație, ironie, metaforă, metonimie, onomatopee, parabolă, perifrază, personificare, polisindet, repetiție, simbol, sincopă, sinecdocă.  Praxapostol, substantiv
Sinonime: apostol, praxiu.  Adnotațiune, substantiv
Sinonime: adiție, adnotare, adnotație, antet, apostilă, asterisc, comentariu, critică, exegeză, explicație, glosă, letrină, mențiune, notă, observație, referință, remarcă, scolie, subsol, trimitere.  Preastâpnic, adjectiv
Sinonime: (învechit) apostat, renegat, (variantă) prestâpnic.  Iscălitură, substantiv
Sinonime: apostilă, semnătură, subsemnătură, (învechit și regional) subscriere, (învechit) subscripție, (rusism învechit) podpiscă.  Nunţiu, substantiv
Sinonime: acreditat, agent diplomatic, ambasador, diplomat, însărcinat cu afaceri, legat, plenipotențiar, prelat, reprezentant, vicar apostolic, (variantă) nunciu.  Seros, adjectiv
Sinonime: (biologie) apos, cu ser, zeros.  Mustrător, adjectiv
Sinonime: apostrofator, certător, dojenitor, plin de reproșuri.  Defector, substantiv
Sinonime: apostat, dezertor, renegat, transfug, trădător.  Toplicios, adjectiv (regional)
Sinonime: apătos, apos, îmbibat cu apă.  Postscriptum, substantiv
Sinonime: apostilă, complement, notă, (variantă) post-scriptum.  Nadpis, substantiv (învechit)
Sinonime: apostilă, rezoluție, (variantă) natpis.  Papat, substantiv
Sinonime: papalitate, pontificat, Scaun Apostolic, Sfântul Scaun.  Renegare, substantiv
Sinonime: abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.  Punctuaţie, substantiv
Sinonime: accent, apostrof, cratimă, croșetă, două puncte, ghilimele, linioară, liniuță, paranteză, prozodie, punct şi virgulă, punct, puncte de suspensie, puncte-puncte, virgulă, (învechit) punctuațiune.  Revoltat, adjectiv
Sinonime: facțios, indignat, insurgent, răsculat, răzvrătit, rebel, recalcitrant, refractar, revoluționar, scandalizat, sedițios, (rar) apostat, (regional) buntușnic, (regional) sculat; (învechit) burzuluit, răpștit, răsculător, rebelist, revoltant, rocoșan, rocoșelnic, rocoșit, rocoșitor, zavergiu, zurba, zurbagiu, zurbav, (prin Moldova) bontaș.  Răzvrătire, substantiv
Sinonime: apostazie, contrarevoluție, frondă, indignare, instigare la revoltă, insurecție, insurgență, lovitură de stat, nesupunere, puci, răscoală, răsculare, rebeliune, revoltă, revoluție, sedițiune, (figurat) fierbere, (figurat) tulburare, (figurat; rar) agitație, (învechit și popular) rebelie, (învechit și regional) bunt, (învechit și regional) zaveră, (învechit) burzuluială, (învechit) hainie, (învechit) hainlâc, (învechit) răsvrătire, (învechit) răzvală, (învechit) rocoș, (învechit) rocoșeală, (învechit) rocoșenie, (învechit) rocoșire, (învechit) rocoșit, (învechit) rocoșitură, (învechit) zurba, (învechit, prin Moldova) bont, (popular și familiar) tevatură, (popular) răzmeriță, (popular) ridicare, (popular) sculare, (popular) zurbalâc, (turcism învechit) zulum.  Papal, adjectiv
Sinonime: apostolic, catolic, pontifical, roman, romano-catolic, (astăzi rar) papist, (învechit și regional) papistaș, (învechit și regional) papistășesc, (învechit) papicesc, (învechit) păpesc, (rar) latin.  A posteriori, locuțiune adverbială
Sinonime: bazat pe experiență, din experiență, (variantă) aposteriori.  Apomixie, substantiv
Sinonime: (biologie) apogamie, aposporie, partenogeneză.  Lepădător, substantiv
Sinonime: apostat, necredincios, renegat.