Ocoli, verb Sinonime:
a înconjura; a împrejmui, a îngrădi; a evita, a se abate, a ieşi din subiect; a umbla brambura, a umbla hai-hui.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Ocolitor, adjectiv
Sinonime:
împrejmuitor, înconjurător, ocolit.
Ocolitură, substantiv
Sinonime:
ocolire, (învechit și popular) împrejmuire.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Cârmeală, substantiv feminin Sinonime:
întorsătură, cotitură, ocol, ocolire, abatere; (figurat) şovăială, ezitare, codire, eschivare.
Cârmi, verb Sinonime:
a coti, a întoarce, a ocoli, a se abate; (figurat) a şovăi, a ezita, a se codi, a se eschiva.
Cot, substantiv neutru
Sinonime:
cotitură, întorsătură, ocoliş, meandru; (prin Transilvania) şing; (figurat) colţ, colţar, cotlon, dreptar, echer, unghi, ungher.
Cutreiera, verb
Sinonime:
a umbla, a străbate, a colinda, a hoinări, a vagabonda, a frecventa, a parcurge, a vântura, (popular şi familiar) a bate, (popular) a călca, a ocoli, a petrece, (învechit şi regional) a răzbate, (rar, figurat) a treiera, a călători, a (se) plimba, (familiar) a se plimbarisi, a se duce.
Dubla, verb
Sinonime:
a capitona, a căptuşi, a deveni dublu, a duplica, a executa un dublaj, a îndoi, a înlocui (un actor), a însoți, a multiplica, a pune în dublu, a reduplica, a se mări de două ori, a secunda, a uni două câte două, (despre nave) a ocoli un cap, (învechit) a îndupleca, (sport) a depăși cu un tur un concurent. Dublă, substantiv
Sinonime:
baniţă, dublu-decalitru, (filmare) cadru returnat, (la unele jocuri cu zaruri) pereche, (variantă) dublu.
Eluda, verb Sinonime:
a ocoli, a evita, a ignora, a neglija, a nu lua în seamă (cu intenţie).
Evaziv (evazivă), adjectiv Sinonime:
vag, neclar, nelămurit, nesigur, confuz, neînţeles, nedesluşit, neprecis, ocolit.
Evita, verb
Sinonime:
a ocoli, a se eschiva, a eluda, a se feri, a neglija; a împiedica, a îndepărta, a înlătura, a opri; a conturna, a înconjura; a fugi, a preîntâmpina, a preveni, (rar) a se apăra.
Fereală, substantiv feminin Sinonime:
evitare, ocolire, înconjur; pază, precauţie, prudenţă, băgare de seamă, circumspecţie; (figurat) grijă, teamă, rezervă; adăpost, refugiu, loc sigur, siguranţă, ascunziş, loc retras.
Feri, verb
Sinonime:
a apăra, a proteja, a ocroti, a (se) păzi, a protegui, a adăposti; a ocoli, a evita, a lăsa la o parte, a înconjura, (învechit şi regional) a se socoti, (învechit) a se lepăda, a se veghea, (învechit) a se îndupleca, a fugi; a respecta, a ţine.
Fugi, verb
Sinonime:
a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins. Fugi, interjecție
Sinonime:
pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!
Indirect (indirectă), adjectiv Sinonime:
pe ocolite, cu ocoluri, mijlocit, pe de lături.
Înconjura, verb Sinonime:
a ocoli, a încercui, a împresura.
Lăturalnic (lăturalnică), adjectiv Sinonime:
izolat, dosnic, retras, mărginaş, ocolit.
Para, substantiv feminin Sinonime:
ban, monedă; (plural) avere, bani, bogăţie. Para, verb Sinonime:
a ezita, a se feri, a ocoli, a înlătura; a preîntâmpina, a împiedica, a contracara. Pară, substantiv feminin Sinonime:
flacără, văpaie, foc. Pâră, substantiv feminin Sinonime:
pârâciune, reclamaţie, denunţ, acuzare, plângere.
Păzi, verb Sinonime:
a proteja, a apăra, a ocroti; a veghea, a supraveghea, a străjui, a feri; a evita, a ocoli, a se da în lături, a se da deoparte, a se trage înapoi, a se eschiva; a pândi, a urmări; a respecta, a păstra, a considera, a se conforma.
Preveni, verb
Sinonime:
a anunţa, a atenționa, a avertiza, a aviza, a combate, a evita, a informa, a împiedica, a îndepărta, a înlătura, a înștiința (dinainte), a ocoli, a para, a preîntâmpina, a se apăra, a se feri, (învechit) a prevesti, (prin Transilvania și Banat) a priti, (regional) a veni (din nou).
Viraj, substantiv neutru Sinonime:
ocolire, cotire, cotitură, întoarcere.
Eludare, substantiv
Sinonime:
evitare, ignorare, ocolire.
Bretelă, substantiv
Sinonime:
șosea, alee ocolitoare, centură; bandulieră, brasieră; (anatomie) lanieră.
Evitare, substantiv
Sinonime:
ocolire, împiedicare, îndepărtare, înlăturare, preîntâmpinare, prevenire, (rar) prevenţie, eludare, fereală.
Conturna, verb
Sinonime:
a contura, a delinea, a deturna, a devia, a încinge, a înconjura, a ocoli, a ornamenta.
Întortochetură, substantiv
Sinonime:
cotitură, încâlcitură, învârtecuș, labirint, ocoliș, sinuozitate; (figurat) complicație, încurcătură.
Evitat, adjectiv
Sinonime:
eludat, eschivat, ocolit.
Înconjur, substantiv
Sinonime:
ocol, ocolire, tur, (variantă) încunjur.
Oblica, verb
Sinonime:
a coti, a deturna, a devia, a înclina, a ocoli, a pivota, a vira.
Înlăturare, substantiv
Sinonime:
anulare, aplanare, curățare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, îndepărtare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, ridicare, ridicat, scoatere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) răsturnare, (figurat) scuturare, (rar) pacificare, (rar) prevenție.
Prevenţie, substantiv
Sinonime:
animozitate, antipatie, antisepsie, arest preventiv, asepsie, aversiune, conservare, deținere preventivă, evitare, idee preconcepută, împiedicare, îndepărtare, înlăturare, ocolire, parti-pris, parțialitate, părere defavorabilă, preîntâmpinare, prejudecată, prevenire, prezervare, profilaxie, protecție, rezervă, solicitudine, vaccinație, (învechit şi popular) popreală, (variantă) prevențiune.
Directamente, adverb
Sinonime:
direct, fără ocoliș, francamente, pe față.
Conturnare, substantiv
Sinonime:
bypass, detur, deviere, ocolire, rocadă.
Îndepărtare, substantiv
Sinonime:
abatere, anulare, concediere, curățare, demitere, depărtare, destituire, deviație, deviere, dezlipire, distanțare, eliminare, evitare, excludere, împiedicare, înlăturare, mutare, ocolire, preîntâmpinare, prevenire, rărire, ridicare, ridicat, schimbare, scoatere, spațiere, suprimare, ștergere, tăiere, (figurat) scuturare, (învechit și familiar) mazilire, (învechit și familiar) mazilit, (rar) prevenție.
Acolisi, verb (regional și învechit)
Sinonime:
a apuca, a prinde, (variantă) a ocolisi. Acolisî, verb (regional)
Sinonime:
a se agăța de, a se apuca, a se căpătui, a se însura, a se prinde, (variantă) a acolisi.
Ocoleală, substantiv
Sinonime:
ocol, ocolire, ocolitură.
Prevenire, substantiv
Sinonime:
amabilitate, avertisment, avertizare, evitare, gentilețe, informare, împiedicare, îndepărtare, înlăturare, înștiințare, ocolire, preîntâmpinare, prevenție, solicitudine, (învechit) prevenință, (învechit) prevestire.
Cotitor, adjectiv
Sinonime:
cotelitor, ocolitor, șerpuit. Cotitor, substantiv
Sinonime:
cotar, cotelitor.
Covăi, verb (învechit)
Sinonime:
a înconjura, a ocoli.
Șovăitură, substantiv
Sinonime:
cot, cotitură, nesiguranță, ocoliș, sinuozitate, (învechit) șuvăitură.
Deturnat, adjectiv
Sinonime:
delapidat, escamotat, piratat, sustras; deviat, indirect, îndepărtat, ocolit. Deturnat, substantiv
Sinonime:
deturnare.
