Cot, substantiv neutru
Sinonime:
cotitură, întorsătură, ocoliş, meandru; (prin Transilvania) şing; (figurat) colţ, colţar, cotlon, dreptar, echer, unghi, ungher. Coț, interjecție (regional)
Sinonime:
scârț!
Întortochetură, substantiv
Sinonime:
cotitură, încâlcitură, învârtecuș, labirint, ocoliș, sinuozitate; (figurat) complicație, încurcătură.
Directamente, adverb
Sinonime:
direct, fără ocoliș, francamente, pe față.
Acolisi, verb (regional și învechit)
Sinonime:
a apuca, a prinde, (variantă) a ocolisi. Acolisî, verb (regional)
Sinonime:
a se agăța de, a se apuca, a se căpătui, a se însura, a se prinde, (variantă) a acolisi.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Șovăitură, substantiv
Sinonime:
cot, cotitură, nesiguranță, ocoliș, sinuozitate, (învechit) șuvăitură.