Menu
Dictionar de sinonime
Nor de cuvinte
Populare
Recente
Generator de anagrame
Romana
Romana Extinsa
Dictionar de paronime
Generator extins de paronime
Abonare la poșta electronică și contact
Încuviinţa
Încuviinţa,
verb
Sinonime
:
a
aproba,
a
consimţi,
a
fi
de
acord,
a
îngădui,
a
permite.
Încuviinţare
Încuviinţare,
substantiv
Sinonime
:
acceptare,
acord,
admitere,
aprobare,
asentiment,
aviz,
consimțământ,
consimțire,
îngăduință,
învoială,
învoire,
permisiune,
voie,
voință,
vrere,
(învechit
și
regional)
poslușanie,
(învechit
și
regional)
slobozenie,
(învechit)
concurs,
(învechit)
pozvol,
(învechit)
sfat,
(învechit)
volnicie,
(Moldova
și
Bucovina)
pozvolenie.
Accepta
Accepta,
verb
Sinonime
:
a
primi,
a
admite,
a
aproba,
a
fi
de
acord,
a
încuviinţa,
a
consimţi,
a
tolera,
a
suporta.
Admite
Admite,
verb
Sinonime
:
a
accepta,
a
consimţi,
a
fi
de
acord,
a
încuviinţa,
a
aproba,
a
îngădui,
a
permite,
a
agrea,
a
suporta,
a
tolera.
Aproba
Aproba,
verb
Sinonime
:
a
încuviinţa,
a
consimţi,
a
fi
de
acord,
a-şi
da
consimţământul,
a
accepta,
a
admite;
a
achiesa;
a
autoriza,
a
confirma,
a
semna,
a
subscrie.
Asentiment
Asentiment,
substantiv
neutru
Sinonime
:
consimţământ,
acord,
aprobare,
încuviinţare,
acceptație
(faptul
de
a
accepta),
autorizare,
permisiune,
sufragiu.
Concede
Concede,
verb
Sinonime
:
a
accepta,
a
admite,
a
aproba,
a
concesiona,
a
consimţi,
a
îndupleca,
a
îngădui,
a
învoi,
a
da
voie,
a
încuviinţa,
a
lăsa,
a
permite,
a
primi.
Consimţământ
Consimţământ,
substantiv
neutru
Sinonime
:
încuviințare,
acord,
aviz,
aprobare,
adeziune,
părere
favorabilă.
Consimţi
Consimţi,
verb
Sinonime
:
a
fi
de
acord,
a-și
da
consimțământul,
a
aproba,
a
încuviinţa,
a
fi
de
părere,
a
accepta,
a
admite.
Dezlegare
Dezlegare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
rezolvare,
soluţie,
lămurire;
voie,
permisiune,
îngăduire,
încuviinţare,
aprobare,
acord.
Interzice
Interzice,
verb
Sinonime
:
a
opri,
a
nu
încuviinţa,
a
prohibi.
Intrare
Intrare,
substantiv
feminin
Sinonime
:
abord,
acces,
aderare,
admisiune,
alee,
angajare,
antreu,
băgare,
exordiu,
fundătură,
gură,
hol,
intrat,
introducere,
încăpere
(de
trecere),
încuviințare,
pas,
pasaj,
pătrundere,
permisiune,
poartă,
preambul,
prolog,
stradă
mică,
trecătoare,
trecere,
ușă,
uvertură,
venire,
vestibul,
(contabilitate)
încasare,
(informatică)
input,
(intrarea
în
biserică)
(popular)
vovedenie,
(variantă)
(popular)
întrare.
Îngădui
Îngădui,
verb
Sinonime
:
a
permite,
a
admite,
a
tolera,
a
fi
de
acord,
a
lăsa
să,
a
da
voie,
a
încuviinţa,
a
consimţi.
Îngăduinţă
Îngăduinţă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
amânare,
aprobare,
asentiment,
autorizație,
bunăvoinţă,
clemenţă,
generozitate,
iertare,
indulgenţă,
încuviinţare,
îngăduire,
înţelegere,
mărinimie,
milă,
păsuială,
păsuire,
permisiune,
răgaz,
toleranţă,
voie,
(învechit
și
popular)
milostenie,
(învechit)
priință,
(învechit)
răbdare,
(popular)
îngăduială,
(rar)
tolerantism,
(turcism
învechit)
musaadea.
Învoi
Învoi,
verb
Sinonime
:
a
(se)
angaja,
a
(se)
tocmi,
a
(se)
uni,
a
accepta,
a
adera
la,
a
admite,
a
aproba,
a
concilia,
a
consimţi,
a
conveni,
a
face
pe
voie,
a
fi
în
concordanță,
a
încuviința,
a
îngădui,
a
lăsa,
a
pactiza,
a
permite,
a
primi,
a
se
împăca,
a
se
îndupleca,
a
se
înțelege,
a
se
potrivi,
a
se
reconcilia,
a
se
vorbi,
a
trăi
în
bună
înțelegere,
a
voi,
a
vrea,
(Banat)
a
se
toldui,
(grecism
învechit)
a
se
simfonisi,
(învechit
și
popular)
a
se
prinde,
(învechit
și
regional)
a
se
grăi,
(învechit
și
regional)
a
se
pleca,
(învechit)
a
aprobălui,
(învechit)
a
favoriza,
(învechit)
a
fi
de
acord,
(învechit)
a
mulțumi,
(învechit)
a
ogodi,
(învechit)
a
pristăni,
(învechit)
a
se
lovi,
(învechit)
a
se
târgui,
(învechit)
a
veni,
(livresc)
a
concede,
(Moldova
și
Bucovina)
a
pozvoli,
(popular)
a
se
ajunge,
(popular)
a
se
pogodi,
(prin
Muntenia)
a
se
îndogăți.
Învoială
Învoială,
substantiv
feminin
Sinonime
:
acord,
angajament,
angajare,
aprobare,
aranjament,
asentiment,
aviz,
combinație,
condiție,
consimţământ,
consimțire,
contract,
convenţie,
împăcare,
încuviințare,
îngăduință,
îngăduire,
înţelegere,
învoire,
legământ,
pact,
permisie,
permisiune,
tranzacție,
voie,
voință,
vorbă,
vrere,
(argou)
șustă,
(învechit
și
popular)
legătură,
(învechit
și
regional)
poslușanie,
(învechit
și
regional)
slobozenie,
(învechit)
așezământ,
(învechit)
concesie,
(învechit)
concurs,
(învechit)
cuvânt,
(învechit)
pozvol,
(învechit)
sfat,
(învechit)
simfonie,
(învechit)
sulf,
(învechit)
șart,
(învechit)
volnicie,
(Moldova
și
Bucovina)
pozvolenie,
(popular)
târg,
(popular)
tocmeală,
(popular)
tocmire,
(prin
Banat)
pogoadă,
(prin
Muntenia)
prinsoare,
(prin
Oltenia
și
Banat)
pogodeală,
(regional)
tocmă.
Mulţumi
Mulţumi,
verb
Sinonime
:
a
accepta,
a
admite,
a
aproba,
a
avea
de
ajuns,
a
bucura,
a
compensa,
a
consimți,
a
despăgubi,
a
exprima
gratitudine,
a
fi
recunoscător,
a
gratifica,
a
încuviința,
a
îndupleca,
a
îngădui,
a
învoi,
a
lăsa,
a
nu
pretinde
mai
mult,
a
permite,
a
primi,
a
răsplăti,
a
răspunde
la
o
urare,
a
răspunde
la
un
salut,
a
recompensa,
a
satisface,
a
se
limita,
a
se
socoti
satisfăcut,
a
spune
mulțumesc,
(Banat,
Transilvania
și
Moldova)
a
joi,
(învechit)
a
blagodari,
(popular)
a
îndestula,
(variantă)
a
mulțămi.
Permisiune
Permisiune,
substantiv
feminin
Sinonime
:
învoire,
încuviinţare,
îngăduire,
autorizaţie,
voie;
aprobare.
Permite
Permite,
verb
Sinonime
:
a
încuviinţa,
a
aproba,
a
autoriza,
a
admite;
(reflexiv)
a
îndrăzni,
a
cuteza,
a
(-şi)
îngădui;
a
tolera,
a
accepta,
a
suporta,
a
răbda.
Reproba
Reproba,
verb
Sinonime
:
a
blama,
a
condamna,
a
considera
condamnabil,
a
critica,
a
dezaproba,
a
nu
încuviința,
a
respinge.
Sancţiona
Sancţiona,
verb
Sinonime
:
a
aproba,
a
confirma,
a
încuviinţa,
a
statornici,
a
consfinţi;
a
condamna,
a
pedepsi,
a
osândi.
Voie
Voie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
voinţă,
vrere,
intenţie,
dorinţă;
poftă,
chef,
plăcere,
gust,
opţiune;
permisiune,
încuviinţare,
învoire,
aprobare,
acord.
Volnicie
Volnicie,
substantiv
feminin
(învechit)
Sinonime
:
acord,
aprobare,
asentiment,
autonomie,
autoritate,
autorizaţie,
aviz,
calitate,
capacitate,
cădere,
competenţă,
consimţământ,
consimţire,
destoinicie,
drept,
independenţă,
încuviinţare,
îndreptăţire,
îngăduinţă,
învoială,
învoire,
libertate,
neatârnare,
permisiune,
pregătire,
pricepere,
seriozitate,
suveranitate,
valoare,
voie,
voință,
vrednicie,
vrere.
Aprobare
Aprobare,
substantiv
Sinonime
:
acceptare,
admitere,
consimţire,
încuviinţare;
(figurat)
lumină
verde,
undă
verde;
încuviinţare,
agrement.
Aviz
Aviz,
substantiv
Sinonime
:
comunicare;
indicaţie,
(la
plural)
instrucţiuni,
prescripţie,
recomandare,
recomandaţie;
apreciere;
încuviinţare.
Consimţire
Consimţire,
substantiv
Sinonime
:
consimțământ,
aprobare,
încuviințare,
acceptare;
acord.
Pozvol
Pozvol,
substantiv
Sinonime
:
acord,
aprobare,
asentiment,
aviz,
consimțământ,
consimțire,
încuviințare,
îngăduință,
învoială,
învoire,
permisiune,
voie,
voință,
vrere.
Pozvolenie
Pozvolenie,
substantiv
Sinonime
:
acord,
aprobare,
asentiment,
aviz,
consimțământ,
consimțire,
încuviințare,
îngăduință,
învoială,
învoire,
permisiune,
voie,
voință,
vrere.
Învoire
Învoire,
substantiv
Sinonime
:
încuviinţare,
înţelegere,
permisie.
Posluşanie
Posluşanie,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
acord,
aprobare,
ascultare,
asentiment,
aviz,
consimțământ,
consimțire,
dezlegare,
dispoziție,
funcție,
încuviințare,
îngăduință,
învoială,
învoire,
muncă,
permisiune,
post,
serviciu,
slujbă,
supunere,
voie,
voință,
vrere;
(variante)
posloșanie,
poslujenie,
poslușenie,
puslușanie.
Ogodi
Ogodi,
verb
Sinonime
:
(învechit)
a
accepta,
a
admite,
a
agodi,
a
aproba,
a
aștepta,
a
consimți,
a
fi
plăcut,
a
încuviința,
a
îndupleca,
a
îngădui,
a
îngriji,
a
învoi,
a
lăsa,
a
permite,
a
plăcea,
a
primi,
a
respecta,
a
se
târgui,
a
se
tocmi,
a
trăi
după
plac,
a
trăi
liber,
a
vedea
de.
Pozvoli
Pozvoli,
verb
Sinonime
:
(regional)
a
accepta,
a
admite,
a
aproba,
a
autoriza,
a
consimți,
a
încuviința,
a
îndupleca,
a
îngădui,
a
învoi,
a
lăsa,
a
permite,
a
primi.
Pozvolire
Pozvolire,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
autorizație,
încuviințare,
îngăduință,
permisiune.
Permitere
Permitere,
substantiv
Sinonime
:
acceptare,
aprobare,
autorizare,
încuviințare,
îngăduire,
învoire,
tolerare.
Învoința
Învoința,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
acorda,
a
da
voie,
a
încuviința,
a
îngădui,
a
permite.
Învoință,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
acord,
concordanță,
consimțământ,
învoire.
Învoințare
Învoințare,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
încuviințare,
îngăduință,
permisiune.
Website, versiune pentru PC:
http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic:
https://dicti0nar.ro/
Manuscris
Departaja
încuviinţa
Mujlui
Foiţă
Spilcuială
întunecat
Ajunge
Versatilitate
Dezolat
Reieşi
Vexatoriu
Experienţă
Linişte
Panama
încorda
Eleganţă
Răpaus
Nota
Debusolat
Regizorală
Domino
Coroi
Asociațiune
Nedisciplină
Uriaş
Desfăşura
Jind
August
Masculin
Pricepere
Consonanţă
Cantonierițe
Aspect
Continuă
Neprevenire
Cunoscut
Floarea-florilor
îmbucătură
Dezamăgire
înțeleaptă
Vană
Anarhosindicalism
Parce
înţelept
Modifica
încurajare
Haihui
Colecta
Schinduf
Copil
Nescris
Văduvar
Urmări
Medal
însuşi
Fermentată
Dojeni
Partnic
Erotic
Fânar
Erpetografie
Fisurat
Concluzie
Spiritist
Lăcuitor
Maramureș
Etapă
Simfonie
Striga
Gurguța
Generic
Suferinţă
Separa
Plumburiu
întemeiat
Dezumanizat
Grămătic
Ciobit
Foamete
Refrigerare
Stareță
Magistrat
Islaz
Longeron
Documentar
întrucât
Pricepe
Corelaţie
Deschisă
Manaf
Snob
Piperată
Oglindă
Antisocial
Verbală
Bâjbâitură
Panaş
Confuz
Moruă
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
Dicti0nar.ro