Marca, verb Sinonime:
a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a menţiona; a delimita, a contura, a limita, a mărgini, a jalona; (figurat) a indica, a dovedi, a sublinia, a scoate în evidenţă, a releva, a arăta, a accentua. Marcă, substantiv feminin Sinonime:
semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.
Marcaj, substantiv neutru Sinonime:
semn, însemnare, indicator, indiciu, reper.
Marcant (marcantă), adjectiv Sinonime:
însemnat, de vază, mare, important, proeminent, remarcabil, memorabil, de seamă.
Marcare, substantiv
Sinonime:
accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.
Marcație, substantiv
Sinonime:
demarcație, marcare, marcă, (variantă) marcațiune.
Mărcătoare, substantiv (regional)
Sinonime:
semănătoare.
Marcator, substantiv
Sinonime:
balizor; glonț trasor, indicator, trasator, trasor; cariocă, marker; golgeter, golgheter, scorer, (învechit) marcher.
Mârcav, adjectiv (regional)
Sinonime:
epuizat, moale, ofilit, slab, slăbănog, slăbit, stors de puteri, tras, uscățiv.
Mârcaviță, substantiv (regional)
Sinonime:
reumatism (articular), (la vite) boală de picioare, (variantă) mălcaviță, (variantă) mâlcaviță.
Adnota, verb Sinonime:
a consemna, a marca, a însemna, a nota, a înregistra, a comenta.
Baliză, substantiv feminin Sinonime:
semnal, semnalizator, indicator, reper, marcaj; geamandură, bornă.
Bifat (bifată), adjectiv Sinonime:
marcat, notat, însemnat, reţinut.
Blazon, substantiv neutru Sinonime:
semn, simbol; stemă, herb, marcă, hram; ecuson, emblemă, heraldic.
Brand (branduri), substantiv neutru
Sinonime:
marcă comercială; (termen militar) aruncător, mortier, (învechit) balimez, (învechit) bombardă.
Cota, verb
Sinonime:
a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera. Cotă, substantiv feminin
Sinonime:
înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.
Delimita, verb
Sinonime:
a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.
Demonstra, verb
Sinonime:
a arăta, a dovedi, a dezvălui, a proba, a manifesta, a confirma, a indica, (figurat) a marca, a argumenta, a întări, a susţine, a explica, a expune, a etala.
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime:
precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.
Eticheta, verb
Sinonime:
a califica, a cota, a aprecia, a clasifica, a face, a numi. Etichetă, substantiv
Sinonime:
ceremonial, protocol, decorum, regulament; afiș, marcă, timbru, vinietă, vignetă.
Evident (evidentă), adjectiv
Sinonime:
clar, vădit, neîndoielnic, lămurit, limpede, învederat, vizibil, accentuat, marcat, pronunţat, reliefat, apreciabil, categoric, considerabil, important, însemnat, mare, sensibil, simţitor, (livresc) manifest, indiscutabil, notoriu, patent, (figurat) patentat.
Filigran, substantiv neutru
Sinonime:
filigrană, marcă, (învechit) sârmă.
Franca, verb
Sinonime:
a plăti anticipat; a timbra, a marca.
Grad, substantiv neutru
Sinonime:
eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.
Grada, verb
Sinonime:
a acorda un grad, a diviza, a doza, a echilibra, a eșalona, a gradua, a ierarhiza, a indica, a împărți în grade, a marca, a mări treptat, a micșora treptat, a nuanța.
Grava, verb
Sinonime:
a amprenta, a cizela, a fixa, a imprima, a incrusta, a încrusta, a înscrie, a întipări, a marca, a rămâne, a sculpta, a trasa, (rar) a scrijeli.
Grifa, verb Sinonime:
(despre arbori) a marca (cu grifa).
Herb, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
stemă, blazon, marcă; armoarii; origine, neam, stirpe.
Hotărnici, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.
Important (importantă), adjectiv Sinonime:
însemnat, remarcabil, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, hotărâtor; indispensabil, necesar; marcant, ilustru, distins.
Indicator, substantiv
Sinonime:
altimetru, arătător, barometru, bioindicator, contor, coordonator, ghid, indice, indiciu, jalon, manometru, marcaj, marcator, orar, panou de semnalizare, reper, săgeată, semn, semnal, simbol, tăbliță, (indicator de acord) ochi magic, (indicator de pantă) inclinometru, (indicator de sintonie) ochi magic, (indicator radioactiv) trasor. Indicator, adjectiv
Sinonime:
indicativ, informator, îndrumător.
Indice, substantiv neutru
Sinonime:
ac, arătător, caracter, cifră, clasificator, criteriu, exponent, grad, index, indicator, indicație, informație, listă, literă, marcă, număr, parametru, particularitate, proprietate, putere, registru, semn, semnal, simbol, specificitate, trăsătură; deget arătător.
Înscrie, verb
Sinonime:
a adera, a afilia, a circumscrie, a consemna, a grava, a intra, a înmatricula, a înregimenta, a înregistra, a înrola, a însemna, a marca, a menționa, a nota, a scrie, a se situa, a semna, a trece, (învechit) a matricula, (învechit) a notifica, (rar) a puncta.
Însemna, verb Sinonime:
a arăta, a indica, a semnifica, a exprima; a scrie, a schiţa, a nota, a grava; a marca, a delimita.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Jalona, verb Sinonime:
a marca, a însemna, a trasa, a indica, a preciza.
Mare, adjectiv Sinonime:
întins, vast, larg, lat; încăpător, spaţios, voluminos; abundent, mult, numeros, considerabil; intens, profund, tare; puternic, ridicat, ajuns, sus-pus; adult, matur, major; vestit, renumit, ilustru, eminent, important, de seamă, ales, impunător, impozant, respectabil, marcant; mătăhălos, malac, gras, greoi, obez.
Memorabil (memorabilă), adjectiv Sinonime:
ieşit din comun, important, însemnat, deosebit, marcant, remarcabil.
Menţiona, verb Sinonime:
a arăta, a indica, a semnala, a marca, a releva, a remarca, a observa, a aminti, a scoate în evidenţă, a specifica.
Nota, verb Sinonime:
a consemna, a adnota, a înregistra, a însemna, a marca, a indica; a califica, a aprecia, a preţui, a considera; a băga de seamă, a fi atent la (ceva). Notă, substantiv feminin Sinonime:
însemnare, înregistrare, consemnare, notaţie, indicație, indiciu, socoteală; comunicare, înştiinţare, ştire, veste; calificativ, apreciere; nuanţă, trăsătură, aspect, particularitate.
Notabil (notabilă), adjectiv Sinonime:
remarcabil, deosebit, ales, marcant, de seamă.
Notare, substantiv feminin Sinonime:
consemnare, înregistrare, însemnare, marcare, indicare, adnotare; calificare, apreciere, cotare, evaluare, preţuire. Notare, substantiv (învechit)
Sinonime:
înot, înotare, navigare, (variantă) nutare.
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.
Picheta, verb Sinonime:
a marca, a însemna, a alinia; a indica.
Ponta, verb Sinonime:
a marca, a înregistra, a lua în evidenţă; a miza.
Puncta, verb Sinonime:
a marca, a însemna, a sublinia, a reliefa.
Punctat (punctată), adjectiv Sinonime:
însemnat, marcat; pistruiat.
Releva, verb
Sinonime:
a accentua, a arăta, a atesta, a denota, a depinde, a dezvălui, a evidenția, a indica, a întări, a învedera, a marca, a nota, a observa, a potența, a proveni din, a puncta, a pune în evidență, a pune în lumină, a reliefa, a remarca, a reține, a scoate în relief, a scoate la iveală, a se dovedi, a se manifesta ca, a semnala, a sesiza, a sublinia, a trăda, a ține de ceva, a vădi.
Remarcabil (remarcabilă), adjectiv Sinonime:
deosebit, însemnat, eminent, excepţional, foarte bun, excelent, admirabil, minunat, distins, marcant, de vază, proeminent, de seamă.
Reper, substantiv neutru Sinonime:
semn, marcă, marcaj, indicator, indiciu, urmă.
Ritmic (ritmică), adjectiv Sinonime:
cadenţat, regulat, în cadenţă, marcat.
Sigiliu, substantiv neutru Sinonime:
pecete; (figurat) marcă.
Sistem, substantiv neutru Sinonime:
structură, totalitate; normă, uz, obicei; model, tip, tipar, marcă.
Sublinia, verb
Sinonime:
a accentua, a evidenţia, a întări, a marca, a nota, a observa, a puncta, a pune în evidență, a releva, a reliefa, a remarca, a reține, a scanda, a semnala, (livresc) a învedera, (livresc) a potența.
Ştampila, verb Sinonime:
a pecetlui, a sigila, a marca. Ştampilă, substantiv feminin Sinonime:
pecete, sigiliu, marcă, semn.
Trage, verb Sinonime:
a smulge, a scoate, a extrage; a duce, a târî, a mişca; a poposi, a se opri, a se instala, a se caza; a tinde, a aspira, a se îndrepta; a îndura, a pătimi, a suporta; a sorbi, a înghiţi, a bea; a trasa, a marca, a desena, a contura; a ţinti, a descărca arma; a sufla, a bate vântul.
Uscățiv (uscățivă), adjectiv
Sinonime:
cocârlos, costeliv, descărnat, firav, jigărit, macru, osos, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sărăcăcios, sfrijit, slab, slăbănog, slăbit, tras, uscat, (figurat) lemnos, (figurat) supt, (învechit și regional) mârșav, (învechit și regional) rău, (învechit și regional) sec, (învechit și regional) secățiu, (învechit și regional) secățiv, (învechit și regional) slăbicios, (învechit) mișel, (Moldova și Transilvania) pogârjit, (popular) pierit, (rar) slăbănogit, (rar) uscăcios, (regional) calicuț, (regional) coțac, (regional) hition, (regional) mârcav, (regional) mârceav, (regional) mârced, (regional) ogârjit, (regional) pârțigăit, (regional) râceat, (regional) sfârcior, (regional) sfârciov, (regional) șugăros, (regional) țingar, (regional) uscățiu, (regional) zâmbrit, (regional) zgurav.
Vajnic (vajnică), adjectiv Sinonime:
energic, viguros, puternic, aprig, înverşunat, groaznic, grozav, straşnic; (învechit) important, însemnat, marcant, de seamă, ilustru.
Data, verb
Sinonime:
a localiza în timp, a marca un eveniment; a indica data, a înscrie data (pe ceva); a determina data de (existență).
Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime:
timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.
Bifa, verb
Sinonime:
a marca printr-un semn; a bara, a însemna, a nota.
Accentuare (accentuări), substantiv feminin
Sinonime:
accentuat, accentuație, evidențiere, îngroșare, întărire, marcare, potențare, relevare, reliefare, subliniere, (figurat) creștere, (figurat) sporire.
Accentuat (accentuată), adjectiv
Sinonime:
evident, evidențiat, intensificat, îngroșat, marcat, proeminent, pronunțat, puternic, reliefat, subliniat, tonic, vizibil, (figurat) întărit, (figurat) sporit, (livresc) potențat.
Armoarii, substantiv la plural
Sinonime:
blazon, emblemă, stemă, (învechit) armături, (învechit) herb, (învechit) marcă, (învechit) pavăză, (învechit) scut.
Trasor, substantiv
Sinonime:
atom marcat.
Bifă (bife), substantiv feminin
Sinonime:
(semn în formă de v) marcaj, notă, însemn, semn.
Comunizant, adjectiv
Sinonime:
care are simpatie pentru comunism; marcat de comunism.
Delimitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire, limitare, marcare, mărginire, profilare, restrângere.
Denominaţie, substantiv
Sinonime:
apelație, denumire, desemnare, indicare, intitulare, marcă, nume, numire.
Denota, verb
Sinonime:
a arăta, a atesta, a dovedi, a exhiba, a expune, a indica, a marca, a releva, a semnifica, a specifica, a trăda, a vădi; a exprima un sens.
Etichetare, substantiv
Sinonime:
calificare, clasare, marcare, numire, triere.
Grifaj, substantiv
Sinonime:
grifare, marcare.
Influent, adjectiv
Sinonime:
important, însemnat, marcant, puternic.
Insignă, substantiv
Sinonime:
cocardă, decorație, ecuson, emblemă, însemn, marcă, medalie, placă, rozetă, semn, simbol.
Amprenta, verb
Sinonime:
a fixa, a grava, a imprima, a întipări, a lăsa o marcă, a lua amprentele cuiva, a marca profund.
Crotalie, substantiv
Sinonime:
marcă metalică.
Pontare, substantiv
Sinonime:
marcare, mizare, pontaj.
Zebră, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cal sălbatic (cu blană vărgată); marcaj de traversare. Zebra, verb
Sinonime:
a hașura, a stria, a vărga.
Dieza, verb
Sinonime:
(muzică) a marca cu un diez, a ridica cu un semiton, a urca cu un diez.
Poansona, verb
Sinonime:
a composta, a găuri, a grava, a marca, a perfora, a transpersa.
Sigilat, substantiv
Sinonime:
închidere, marcare, pecetluire, pecetluit, plumbuire, poansonare, sigilare, stampilare.
Ştampilare, substantiv
Sinonime:
însemnare, marcare, obliterare, pecetluire, (învechit şi regional) ştempluire, (variantă) stampilare.
Indicațiune, substantiv
Sinonime:
adnotație, aviz, directivă, dovadă, indicație, indiciu, informație, instrucțiune, îndrumare, însemnare, lămurire, marcă, mențiune, notă, notificare, notificație, observație, precept, precizare, prescripție, prevedere, recomandare, regulă, reper, semn, simptom, specificare, specificație, sugestie, (învechit) ustav.
Macorteață, substantiv
Sinonime:
(regional) chisoi, piuliță, strachină mare; (variante) marcateț, mărcoteț.
Potenţare, substantiv
Sinonime:
accentuare, amplificare, evidențiere, întărire, marcare, relevare, reliefare, subliniere.
Borna, verb
Sinonime:
a borda, a circumscrie, a delimita, a demarca, a marca, a mărgini. Bornă, substantiv
Sinonime:
bolard, jalon, marcă, piatră, stâlp, stelă.
Marchionat, substantiv
Sinonime:
(istorie) marcă, marchizat, margraviat, provincie de frontieră.
Logo, substantiv
Sinonime:
logotip, marcă, siglă, simbol.
Monogramă, substantiv
Sinonime:
autograf, iscălitură, marcă, monogram, semnătură, sigiliu, stampilă.
Stigmat, substantiv
Sinonime:
balafră, cicatrice, echimoză, semn, urmă, (biologie) stigmă, (botanică) carpelă, (botanică) stomată, (figurat) amprentă, (figurat) pecete, (învechit) marcă, (învechit) ștampilă, (rar) pată de murdărie, (semn de) infamie, (variantă) stigmată.
Traumatizant, adjectiv
Sinonime:
frapant, impresionant, marcant, șocant, traumatic.
Semnare, substantiv
Sinonime:
iscălire, iscălit, încheiere, marcare, parafare, semnat, subscriere, (rar) subsemnare.
Reliefare, substantiv
Sinonime:
accentuare, conturare, delimitare, evidențiere, întărire, marcare, precizare, profilare, proiectare, relevare, scoatere în evidență, subliniere, (livresc) potențare.
Marcher, substantiv
Sinonime:
marcator, (învechit) marcheor, (rar) marcăr.
Subliniat, adjectiv
Sinonime:
accentuat, evidențiat, întărit, marcat, pronunțat, reliefat, (livresc) potențat. Subliniat, substantiv
Sinonime:
subliniere.
Subliniere, substantiv
Sinonime:
accentuare, evidențiere, întărire, marcare, observare, relevare, reliefare, remarcare, semnalare, sesizare, subliniat, (livresc) potențare.
Mărginire, substantiv
Sinonime:
capăt, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, limită, marcare, reducere, restrângere, restricție, rezumare, (figurat) capacitate intelectuală redusă, (figurat) îngustime, (figurat) lipsă de orizont, (figurat) mediocritate, (figurat) obtuzitate, (figurat) opacitate, (figurat) prostie, (învechit) fixare, (învechit) precizare.
Limitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.
Neîndoielnic, adjectiv
Sinonime:
adevărat, categoric, cert, clar, evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, indubitabil, izbitor, învederat, limpede, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoios, netăgăduit, peremptoriu, pregnant, sigur, vădit, vizibil, (figurat) marcat. Neîndoielnic, adverb
Sinonime:
absolut, bineînțeles, cert, desigur, firește, garantat, indiscutabil, natural, neapărat, negreșit, neîndoios, normal, precis, sigur, (popular) nesmintit.
Înscriere, substantiv
Sinonime:
aderare, consemnare, intrare, înmatriculare, înregistrare, înscris, însemnare, marcare, notare, notație, trecere, (învechit) înrolare, (învechit) matriculare, (învechit) matriculație, (învechit) notificare, (rar) inscripție.
Hotărnicire, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.
Matriculă, substantiv
Sinonime:
condică, ecuson, matricolă, număr (de ordine), registru, (învechit) carte funciară, (învechit) marcă.
Golgheter, substantiv
Sinonime:
(sport) marcator, scorer, (variantă) golgeter.
Reperaj, substantiv
Sinonime:
depistaj, detectare, detecție, detecțiune, identificare, jalonare, jalonat, localizare, localizație, marcaj, marcare, reperare, (învechit) localizațiune.
Expuncţiune, substantiv
Sinonime:
bifare, marcare; (filologie) terminare, încheiere.
Însemnare, substantiv
Sinonime:
accepție, adnotare, colofon, consemnare, conținut, delimitare, indicație, înfierare, înregistrare, înscriere, însemnat, însemnătură, înțeles, marcare, marcat, mențiune, notare, notație, notă, notificare, notificație, observație, precizare, semnalare, semnificație, sens, specificare, specificație, valoare, (învechit) aducere la cunoștință, (învechit) izvod, (învechit) noimă, (învechit) semn, (învechit) simț, (învechit) stabilire, (învechit) tâlc, (rar) semantică, (rar) semantism.
