Înclinare, substantiv feminin Sinonime:
aplecare, încovoiere, îndoire; înclinaţie, atracţie; talent, aplicaţie, predispoziţie.
Înclinaţie, substantiv feminin Sinonime:
tendinţă, aplecare, predispoziţie, vocaţie, atracţie, înclinare.
Înclinător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
ezitant, fluctuant, indecis, nedecis, nehotărât, șovăielnic, șovăitor.
Abrupt (abruptă), adjectiv Sinonime:
accidentat, brusc, brutal, direct, dur, inegal, râpos, povârnit, înclinat.
Apleca, verb Sinonime:
a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.
Aplecare, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).
Aplicare, substantiv feminin
Sinonime:
aplicat, fixare, folosire, întrebuințare, potrivire, punere în practică, realizare concretă, utilizare; (figurat) aplecare, aplicație, aptitudine, deprindere, înclinare, predispoziţie, talent.
Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.
Aptitudine, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, talent, predispoziţie, însuşire, destoinicie, înclinaţie, capacitate, competență, facultate, calificare.
Chemare, substantiv feminin Sinonime:
solicitare, apel, poftire, invitaţie, invocare; ordin, dispoziţie, citaţie, convocare; (figurat) înclinaţie, pasiune, vocaţie, aptitudine, talent; menire, misiune, rol, scop.
Clină, substantiv feminin Sinonime:
pantă, povârniş, înclinare.
Coborâtor (coborâtoare), adjectiv
Sinonime:
descendent, descrescător, în pantă, înclinat, povârnit, scoborâtor, (învechit) pogorâtor.
Diagonal (diagonală), adjectiv
Sinonime:
cruciş, curmeziş, în derivă, înclinat, oblic, pieziş, (învechit) piezişat.
Ezitant (ezitantă), adjectiv
Sinonime:
şovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, fluctuant, indecis, nedecis, şovăielnic, (rar) şovăind, şovăit, (regional) codelnic, (prin Muntenia) pregetos, (învechit) înclinător, îndoielnic, pregetător, târzielnic, (figurat) oscilant.
Gust, substantiv neutru
Sinonime:
capriciu, chef, dorinţă, eleganță, extravaganţă, grație, înclinaţie, opinie, plăcere, poftă, pornire, predilecție, predispoziţie, preferinţă, pricepere, savoare, sensibilitate, simţ (estetic), stil, ţinută.
Hai, interjecție Sinonime:
haide. Hâi, verb
Sinonime:
a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.
Închina, verb Sinonime:
a se ruga, a implora; a dedica, a oferi, a consacra; a se preda, a ceda; a toasta, a cinsti; a se pleca, a se înclina.
Îndoi, verb Sinonime:
a curba, a încovoia; a apleca, a înclina, a se gârbovi; a dubla, a înmulţi, a spori; a ezita, a şovăi, a sta în cumpănă, a nu crede.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Mlădia, verb Sinonime:
a se încovoia, a se înclina, a se îndoi; (figurat) a se adapta, a se modela, a se îndupleca.
Oblic (oblică), adjectiv Sinonime:
înclinat, pieziş; aplecat; (despre ochi) codat.
Orientare, substantiv feminin
Sinonime:
cale, călăuzire, concepție, conducere, convicțiune, convingere, direcţie, dirijare, gând, ghidare, idee, înclinare, îndreptare, îndrumare, judecată, linie, opinie, părere, principiu, sens, tendință, vedere, viziune, (învechit) orientație.
Pantă, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, coastă, povârniş, repeziş.
Pieziş (piezișă), adjectiv Sinonime:
oblic, strâmb, curmeziş, aplecat, înclinat; abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos; pieptiş; (figurat) suspicios, bănuitor, lăturalnic, duşmănos.
Pleca, verb Sinonime:
a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.
Plecat (plecată), adjectiv Sinonime:
aplecat, înclinat, îndoit, încovoiat; (figurat) supus, ascultător, umil, smerit, respectuos, obedient.
Ponciş (poncișă), adjectiv Sinonime:
încrucişat, şaşiu, zbanghiu; înclinat, abrupt, pieziş.
Pornire, substantiv feminin
Sinonime:
antipatie, aptitudine, aspirație, avânt, demaraj, deplasare, dezlănțuire, ducă, dușmănie, elan, entuziasm, furie, imbold, impuls, invidie, înclinare, îndemn, înverşunare, lansare în execuție, mişcare, patimă, plecare, predispoziţie, tendinţă, urnire, violenţă, (învechit) purcedere, purces, (popular) porneală.
Povârni, verb Sinonime:
a se înclina, a se apleca, a se îndoi.
Povârnit (povârnită), adjectiv Sinonime:
înclinat, în pantă, abrupt, aplecat.
Prăvalnic (prăvalnică), adjectiv (rar) Sinonime:
înclinat, pieziş, abrupt.
Predispoziţie, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, aplecare, predispunere, aptitudine; receptivitate, sensibilitate, înţelegere.
Predispus (predispusă), adjectiv Sinonime:
înclinat, aplecat, sensibil la (ceva); dotat, înnăscut.
Prosternare, substantiv feminin Sinonime:
supunere, înclinare, închinăciune, plecăciune, aplecare; ploconire; venerare, divinizare, slăvire.
Repede, adjectiv Sinonime:
iute, rapid; grăbit, expeditiv, prompt; abrupt, povârnit, înclinat. Repede, adverb Sinonime:
iute, în grabă, grabnic, imediat, îndată, curând, fără întârziere, cu viteză, fără amânări, degrabă.
Simpatie, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.
Simţ, substantiv neutru Sinonime:
simţire; instinct, natură; înclinaţie, aptitudine.
Slăbiciune, substantiv feminin Sinonime:
sfârşeală, epuizare, vlăguială; defect, scădere, lipsă, carenţă, viciu, deficienţă; afecţiune, înclinaţie, pornire, aplecare.
Strâmb (strâmbă), adjectiv Sinonime:
diform, diformat, schimonosit, încovoiat, îndoit; gârbovit, adus de spate; întortocheat, sucit, răsucit, curbat; aplecat, înclinat, deviat; (figurat) nedrept, necinstit, incorect.
Şovăielnic (şovăielnică), adjectiv
Sinonime:
clătinat, clătinător, ezitant, fluctuant, indecis, împiedicat, împleticit, lipsit de convingere, lipsit de fermitate, lipsit de hotărâre, nedecis, nehotărât, nesigur, nestatornic, poticnit, schimbător, șovăind, șovăit, șovăitor, (figurat) oscilant, (învechit) înclinător, (învechit) îndoielnic, (învechit) pregetător, (învechit) târzielnic, (prin Muntenia) pregetos, (regional) codelnic.
Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.
Aplecat, adjectiv
Sinonime:
curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat, (regional) polignit; povârnit, (regional) şoldit, şoldiu, (Banat) şovâi; adus. Aplecat, substantiv
Sinonime:
(medicină) indigestie, (popular la plural) plecate, (regional) îndesoare, (Moldova, Bucovina, Transilvania şi Banat) ciumurluială.
Costiş, adjectiv
Sinonime:
(adesea adverbial) înclinat, pieziș, oblic, strâmb. Costiş, substantiv
Sinonime:
coastă de deal, povârniș, pantă; lambă, vătrai.
Clisis, substantiv (învechit)
Sinonime:
aplecare, dispoziție, înclinare, îndemn.
Diagonal, adverb
Sinonime:
înclinat, oblic, pieziş, (învechit) piezişat.
Febleţe, substantiv
Sinonime:
înclinație, slăbiciune.
Rampant, adjectiv
Sinonime:
înclinat (în rampă), oblic.
Ganimede, substantiv
Sinonime:
tânăr galant (cu înclinații perverse); chelner, paharnic.
Tragere, substantiv
Sinonime:
aplecare, aplicaţie, aptitudine, aruncare, atracţie, chemare, dar, descălţare, descărcare, dezbrăcare, extragere, fricţionare, har, înclinare, înclinaţie, încuiere, întindere, înzestrare, masare, pornire, predilecţie, predispoziţie, preferinţă, publicare, scoatere, smulgere, suflare, sunare, talent, trasare, trefilare, vocaţie.
Hâit, adjectiv
Sinonime:
aplecat, dărăpănat, dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbuşit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat, (variantă) hăit.
Escarpat, adjectiv
Sinonime:
abrupt, povârnit, înclinat.
Declivitate, substantiv
Sinonime:
denivelație, escarpament, înclinare, oblicitate, pantă, versant.
Polignit, adjectiv
Sinonime:
aplecat, curbat, înclinat, încovoiat, îndoit, lăsat, plecat.