Călit (călită), adjectiv
Sinonime: (figurat) întărit, oţelit, rezistent, fortificat, încercat, trecut prin multe, cu experienţă, matur.  Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  Caliţcă, substantiv
Sinonime: colivie.  

---

Ca, adverb
Sinonime: cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo.

Ca, prepoziție
Sinonime: cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la.

Ca, conjuncție
Sinonime: pentru ca, așa ca.

Că, conjuncție
Sinonime: căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.  Calibru, substantiv neutru
Sinonime: alezaj; anvergură, mărime, diametru, dimensiune, etalon, gabarit, talie, volum; (familiar) fel, soi, teapă, categorie, clasă, calitate, grup.  Calificativ, substantiv neutru
Sinonime: apreciere, notă, etichetă; epitet, apelativ, atribut, caracteristică, calitate, poreclă, supranume, poreclă.  Capacitate, substantiv feminin
Sinonime: forţă, tărie, posibilitate, putere; valoare, calitate; cuprindere, mărime, volum, întindere; aptitudine, pricepere, îndemânare, talent.  Cădere, substantiv feminin
Sinonime: picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.  Competenţă, substantiv feminin
Sinonime: pricepere, pregătire, autoritate; calitate, atribuţie.  Facultate, substantiv feminin
Sinonime: capacitate, posibilitate, aptitudine, calitate, însuşire, talent; academie, campus, colegiu, institut de învățământ superior, universitate.  Fin (fină), adjectiv
Sinonime: delicat, gingaş, de calitate; subtil, ager, pătrunzător; vaporos, mărunt, selecţionat, superior, sensibil, ales, rafinat, binecrescut, civilizat, manierat, politicos, cu purtări alese.  Funcţie, substantiv feminin
Sinonime: activitate, calitate, destinaţie, funcţionare, grad, însărcinare, job, post, profesie, rang, rol, sarcină, serviciu, slujbă, (învechit) ridicare; (matematică) aplicaţie, (funcţie bijectivă) bijecţie, (funcţie surjectivă) surjecţie.  Har, substantiv neutru
Sinonime: dar, talent, dispoziţie, însuşire, calitate; slavă, graţie.

Hâr, interjecție
Sinonime: mâr!  Hârb, substantiv neutru
Sinonime: ciob, ciuruc, farfurie (de calitate proastă sau știrbită), frântură, spărtură, strachină, vas (de proastă calitate sau știrbit); babalâc, baccea, căzătură, hodorog, persoană neputincioasă, ramolit.  Însuşire, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.  Înzestrat (înzestrată), adjectiv
Sinonime: bun, capabil, competent, cu har, destoinic, dotat, experimentat, încercat, plin de calităţi, pregătit, priceput, talentat, valoros, versat, vrednic, (învechit și popular) harnic, (popular) cercat, (rar) preparat; (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; (rar) măiestrit, talentos.  Mană, substantiv feminin
Sinonime: belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale.

Mâna, verb
Sinonime: a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi.

Mână, substantiv feminin
Sinonime: braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.  Merit, substantiv neutru
Sinonime: vrednicie, valoare, câştig moral, prestanţă, calităţi.  Meritos (meritoasă), adjectiv
Sinonime: vrednic, de ispravă, lăudabil, meritoriu, de calitate.  Natură, substantiv feminin
Sinonime: mediu, realitate, viaţă; fire, temperament, caracter; calitate, soi, fel, gen, varietate, sort, specie, categorie.  Număr, substantiv neutru
Sinonime: bucată, cantitate, ceată, cifră, colectivitate, dimensiune, ediție, exemplar, grup, masă, mărime, mulţime, parte, seamă, spectacol, sumă, talie, total, (învechit) cislă, (număr fracţionar) număr raţional, (număr zecimal) fracţie zecimală; (familiar, locuţiune) (numărul unu) de prima calitate, excelent, fără pereche, fenomenal, strașnic.  Sarcină, substantiv feminin
Sinonime: greutate, încărcătură, povară, apăsare, balast; obligaţie, îndatorire, răspundere; misiune, calitate, slujbă, rol; graviditate.  Sort, substantiv neutru
Sinonime: fel, gen, categorie, calitate.

Şorț, substantiv neutru
Sinonime: catrinţă, zăvelcă.  Stofă, substantiv feminin
Sinonime: bucleu, draperie, postav, țesătură, (învechit și regional) cumaș, (la plural) textile, (regional) pănură; (figurat) aptitudine, calitate, caracter, dispoziție, fire, material, merit, natură, predispoziție, substanţă, talent; (variantă) ștofă.  Şters (ștearsă), adjectiv
Sinonime: (figurat) neclar, fără culoare, fără strălucire, spălăcit, întunecat, fără contur; tocit, ros, fără rezonanţă, stins; fără calităţi, mediocru.  Virtute, substantiv feminin
Sinonime: caracter, tărie, morală, integritate; calitate, proprietate, însuşire; bunătate, capacitate, castitate, curăţenie, merit, puritate, sfințenie, virginitate.  Vârtute, substantiv feminin (popular)
Sinonime: însuşire, calitate; bărbăţie, curaj, vrednicie; putere, tărie, vigoare.  Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.  Atribut, substantiv neutru
Sinonime: însuşire, apelativ, caracter, caracteristică, proprietate, calificativ, calitate, emblemă, epitet, simbol, apanaj.  Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime: timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.  Călire, substantiv
Sinonime: (tehnică) călit, oţelire, (popular) iuţire; fortificare, întărire.  Colivie, substantiv
Sinonime: (regional) caliţcă, căleatcă, chişiţă; (regional) corfă.  Adolescentism, substantiv
Sinonime: calitate de adolescent, manifestare de adolescent, stare de adolescent.  Drept, adverb
Sinonime: aţă, direct, perpendicular, vertical, (învechit) prost, ţeapăn; adevărat, just, corect; chiar, exact, întocmai, precis, tocmai, (popular) oblu, taman, (învechit şi regional) prisne, (prin Oltenia) tam, (învechit, în Transilvania) acurat, (popular, figurat) curat.

Drept, substantiv
Sinonime: jurisprudenţă, (învechit şi popular, la plural) legile, (învechit) drit; calitate, împuternicire, privilegiu; (drept de preferință) prioritate; (drept de reproducere) (englezism) copyright.

Drept, prepoziție
Sinonime: lângă, de, în față, alături de, pentru, ca, în calitate de, în loc de; (drept care) așadar, prin urmare, deci.  Fortificat, adjectiv
Sinonime: (la figurat) călit, întărit, întremat, oţelit, (învechit) tare.  Gospodăresc, adjectiv
Sinonime: casnic, de calitate, economic, priceput, (rar) conjugal.  Tipesă, substantiv
Sinonime: individă, tipă, femeie (de proastă calitate).  Pontifica, verb
Sinonime: a oficia în calitate de pontif, a trona; (familiar) a acționa cu emfază, a-și da aere.  Pichet, substantiv
Sinonime: detașament, subunitate militară, jalon, țăruș, (învechit) posadă; vin de calitate proastă; (locuţiune) (pichet de grevă) detașament de muncitori greviști.  Primăție, substantiv
Sinonime: (învechit) funcție, demnitate, calitate de primat.  Subprodus, substantiv
Sinonime: produs de calitate inferioară, produs secundar.  Superfin, adjectiv
Sinonime: de cea mai bună calitate, de o finețe rară, extrafin, foarte fin, superior, suprafin.  Vil, adjectiv
Sinonime: (franțuzism învechit) abject, de proastă calitate, demn de disprețuit, ignobil, infam, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ordinar, servil, ticălos.  Pieloteie, substantiv
Sinonime: carne de calitate inferioară, chist, epicarp, excrescență, membrană, pănușă, pielcuță, piele, pieliţă, pielușină, pojghiță, tumoare, țesut.  Hârsit, adjectiv
Sinonime: (regional) avar, avid de bani, calic, călit, cărpănos, deprins cu răul și neajunsurile, istovit, lacom de câștig, lipsit de înțelegere, rău, stâlcit, trecut prin necazuri și nevoi, uzat, zgârcit; (variantă) hărsit.  Însușietate, substantiv
Sinonime: atribut, calitate, caracter, caracteristică, însușire, notă, particularitate, proprietate, semn, specific, trăsătură.  Second-hand, adjectiv
Sinonime: de calitate inferioară, folosit, la mâna a doua, purtat, uzat, vechi; indirect.  Canar, substantiv
Sinonime: (ornitologie) cănăraș, cănăriță, cănăruț.

Canar, adjectiv invariabil
Sinonime: (regional, învechit) de primă calitate.  Marmanziu, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: de bună calitate, foarte bun, profir, purpuriu, roșu-deschis, roșu-purpuriu, superior, vişiniu, (regional) mermeziu, (variantă) marmaziu.  Piclă, substantiv (regional)
Sinonime: făină de calitate superioară, (învechit) nișaștea, (regional) făină nulașă, (regional) mudmel, (regional) pervă; sită (la moară).  Perv, adjectiv (regional)
Sinonime: (despre făină) de calitate superioară, de primă calitate, fin, (regional) nulaș, (regional) piclă.  Miezură, substantiv (regional)
Sinonime: lână (de calitate mijlocie), miţă, (popular) codină; (miezură de grâu) tărâțe de grâu.  Postula, verb
Sinonime: a cere cu insistență, a formula în calitate de postulat.