Transcendență, substantiv
Sinonime:
perfecțiune, superioritate.
Transcendental (transcendentală), adjectiv Sinonime:
metafizic, abstract, conceptual.
Aprioric (apriorică), adjectiv
Sinonime:
(filozofie) a priori, transcendental.
Apriorism, substantiv
Sinonime:
(filozofie) transcendentalism.
Superioritate, substantiv
Sinonime:
avantaj, caracter superior, condescendență, preeminenţă, preponderență, prepotență, supremație, suzeranitate, transcendență.
Sublimitate, substantiv
Sinonime:
desăvârşire, elevație, grandoare, perfecţiune, transcendență.
Excelență, substantiv
Sinonime:
alteță, calitate, eminență, înălțime, maiestate, perfecțiune, preeminență, superioritate, transcendență; (variante învechite) celenție, ecțelenție, escelencie, escelență, escelenție, escelință, eselență, eselenție, eselință, excelenție, exelensie, exelență, exelenție, exțeleanție, exțelenție.
Kantism, substantiv
Sinonime:
(filozofie) criticism kantian, idealism critic, idealism transcendental, kantianism.
Extralumesc, adjectiv
Sinonime:
nenatural, transcendental.
