Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Drag
Drag, substantiv
Sinonime: iubit, scump; dragoste, iubire.  
Drag (dragă)
Drag (dragă), adjectiv
Sinonime: iubit, scump, nepreţuit; plăcut, îndrăgit, (figurat) dulce; afectuos, plin de afecţiune.  
Draga
Draga, verb
Sinonime: a săpa cu draga, a curăța de mine, a demina cu draga.  
Drâgâi
Drâgâi, verb
Sinonime: a clătina, a hâţâi, a hâţâna, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a scutura, a zdroncăni, a zdruncina, a zgâlţâi, a zgudui.  
Drăgaică
Drăgaică, substantiv
Sinonime: (sărbătoare populară, la plural) Sânziene; (botanică) sânziană, (regional) sâmiană, sânzănioară, smântânică, floarea-lui-Sântion; bâlci, iarmaroc, târg.  
Drăgaice
Drăgaice, substantiv la plural
Sinonime: (la plural) iele, (la plural) vântoase, (la plural) sânziene.  
Dragaj
Dragaj, substantiv
Sinonime: dragare, deburbaj, deburbare, raclaj.  
Drăgălaş (drăgălaşă)
Drăgălaş (drăgălaşă), adjectiv
Sinonime: drăguţ, graţios, gingaş, plăcut, frumuşel.  
Drăgălăşenie
Drăgălăşenie, substantiv
Sinonime: farmec, graţie, (livresc) şarm, gingășie, grație, drăgălășie, tandrețe.  
Dragare
Dragare, substantiv
Sinonime: dragaj, curățare.  
Drăgăstos (drăgăstoasă)
Drăgăstos (drăgăstoasă), adjectiv
Sinonime: iubitor, afectuos, pasionat, galeş, languros, tandru.  
Dragavei
Dragavei, substantiv
Sinonime: (botanică) ştevie, (regional) crestăţea, hrenuţ, limba-boului, măcrişul calului.  
Dragaveică
Dragaveică, substantiv
Sinonime: (botanică) dragavei, ştevie, măcriş de apă.  
Drăgăvii
Drăgăvii, substantiv la plural
Sinonime: spanac.  
Draghină
Draghină, substantiv
Sinonime: (popular) loitră de căruță, drabină; carâmb.  
Drăghinar
Drăghinar, substantiv
Sinonime: (popular) drăbinar, țăruș la loitră, carâmb.  
Drâgla
Drâgla, verb
Sinonime: a dărăci, a părui, a pieptăna, a scărmăna.

Drâglă, substantiv
Sinonime: gloabă, mârţoagă.  
Drâglat
Drâglat, substantiv
Sinonime: scărmănare, dărăcit.  
Drâglu
Drâglu, substantiv
Sinonime: cociorvă, darac, dărăcitor, scărmănătoare; (Transilvania) vătrai.  
Dragobete
Dragobete, substantiv
Sinonime: (sărbătoare populară) Logodna păsărilor, Vobritenia, Rogobete, Bragobete, Bragovete; repede.  
Dragoman
Dragoman, substantiv
Sinonime: (istorie) (învechit) tergiman; interpret, tălmaci, traducător, translator.  
Dragomir
Dragomir, substantiv
Sinonime: (botanică) măcrişul calului, ştevie.  
Dragon
Dragon, substantiv
Sinonime: balaur, drac, monstru; (ihtiologie) drac-de-mare; (astronomie, articulat) Balaurul; soldat, lăncier; cordon, șiret, curea, galon, ruban.  
Dragostă
Dragostă, substantiv (regional)
Sinonime: dragoste.  
Dragoste
Dragoste, substantiv feminin
Sinonime: iubire, afecţiune, amor, (popular) drag; iubit; (botanică) (regional) masa-raiului, limba-cucului, portulacă.  
Drăgosteală
Drăgosteală, substantiv
Sinonime: alintare, dezmierdare, mângâiere.  
Drăgosti
Drăgosti, verb
Sinonime: a mângâia, a dezmierda, a giugiuli, a alinta.  
Drăgostire
Drăgostire, substantiv
Sinonime: alintare, dezmierdare, mângâiere.  
Drăguleţ
Drăguleţ, substantiv
Sinonime: drăgălaș; eghilet, șnur.  
Draguste
Draguste, substantiv (regional)
Sinonime: dragoste.  
Drăguţ
Drăguţ, substantiv
Sinonime: amant, concubin, ibovnic, iubit, prieten.  
Drăguţ (drăguţă)
Drăguţ (drăguţă), adjectiv
Sinonime: drăgălaş, frumuşel, graţios, atrăgător, plăcut, (Transilvania şi Bucovina) cinaş, (figurat) dulce, agreabil, curtenitor.  
Drăguţă
Drăguţă, substantiv
Sinonime: amantă, concubină, ibovnică, iubită, prietenă.  

Afecţiune
Afecţiune, substantiv feminin
Sinonime: dragoste, simpatie, iubire, prietenie, tandreţe, ataşament; boală, suferinţă, necaz.  
Amant
Amant, substantiv masculin
Sinonime: ibovnic, iubit, drăguţ, amorez, concubin, gagiu.  
Amor
Amor, substantiv neutru (rar)
Sinonime: iubire, dragoste, ataşament, afecţiune, pasiune, stimă.  
Amoreza
Amoreza, verb
Sinonime: a (se) aprinde, a (se) îndrăgosti, (familiar) a plăcea.

Amoreză, substantiv (învechit)
Sinonime: amantă, concubină, drăguță, ibovnică, iubită, prietenă.  
Balaur
Balaur, substantiv masculin
Sinonime: monstru, dihanie, fiară, bală; zmeu; dragon, monstru, hidră.  
Bădiţă
Bădiţă, substantiv masculin
Sinonime: bădică, bădişor; iubit, ibovnic, drăguţ; nene, bade.  
Combinaţie
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime: acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/

loading...


Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie