Plicar, substantiv
Sinonime: factor, poştar, poştaş, poştă.  Plicsis, substantiv
Sinonime: plictiseală, urât; (variante) plixis, plictis.  Plicticos (plicticoasă), adjectiv
Sinonime: plictisitor.  Plictis, substantiv neutru
Sinonime: urât, apatie, mahmureală, indispoziţie, splin, dezgust.  Plictiseală, substantiv feminin
Sinonime: monotonie, urât, uniformitate, plictis, lasitudine, morozitate; neplăcere, necaz, supărare, nemulţumire, neajuns, amărăciune, impas.  Plictisi, verb
Sinonime: (reflexiv) a se sătura, a se scârbi, a (-i) ajunge, a se dezgusta; a indispune, a agasa, a pisa, a pisălogi, a sâcâi, a cicăli.  Plictisire, substantiv
Sinonime: agasare, enervare, iritare, sâcâială, sâcâire, (livresc) tracasare, (popular) zădărâre.  Plictisitor (plictisitoare), adjectiv
Sinonime: anost, monoton, tern, searbăd, uniform; supărător, enervant, agasant, cicălitor.  Plicui, verb (învechit)
Sinonime: a închide (o scrisoare) în plic.  Plicuşor, substantiv
Sinonime: plic (mic), pliculeţ.  

---

Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime: enervant, iritant, supărător, neplăcut, antipatic, plictisitor.  Anost (anostă), adjectiv
Sinonime: plicticos, plictisitor, searbăd, banal, neinteresant, de rând, fad, monoton, uniform.  Blazat (blazată), adjectiv
Sinonime: dezgustat, indiferent, plictisit; sceptic; dezamăgit; amărât, scârbit; dezabuzat.  Cășuna, verb
Sinonime: a i se năzări, a-i răsări, (familiar) a-i veni în gând; a purta pică, a prinde necaz (pe cineva), a urî; a bate la cap, a plictisi, a insista, a sta pe capul (cuiva), a nu lăsa în pace; a pricinui, a cauza.  Cârâi, verb
Sinonime: (figurat) a cicăli, a bate capul, a plictisi; (reflexiv) a se certa, a se gâlcevi, a se sfădi, a se cârcoti.  Copertă, substantiv feminin
Sinonime: scoarţă, înveliş, învelitoare, (învechit şi regional) tartaj, (regional) tablă; plic.

Coperta, verb
Sinonime: a înzestra cu copertă, a lega.  Descânta, verb
Sinonime: a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.  Dondăni, verb
Sinonime: a bombăni, a mormăi, a bodogăni, a îndruga, a bălmăji, a bâigui, a bârâi, a bolborosi, a boscorodi, a cicăli, a dăscăli, a flecări, a gângăvi, a îngăima, a îngâna, a mârâi, a molfăi, a murmura, a pălăvrăgi, a plictisi, a sâcâi, a sporovăi, a trăncăni.  Egal (egală), adjectiv
Sinonime: deopotrivă, de o seamă, la fel, identic, de aceeaşi lungime, de aceeaşi lăţime, de aceeaşi grosime; neschimbat, statornic, invariabil, constant, neschimbător, uniform; (figurat) monoton, plictisitor, anost.  Enerva, verb
Sinonime: a (se) irita, a-şi ieşi din fire, a (se) înfuria, a-şi ieşi din pepeni, a-şi ieşi din ţâţâni (balamale), a (se) supăra, a (se) surescita, a aţâţa, a întărâta, a indispune, a-şi pierde cumpătul, a călca pe nervi, a sâcâi, a-și ieși din sărite, a agasa, a necăji, a plictisi, (livresc) a tracasa, (popular) a ciudi, a zădărî, (regional) a zăhătui, (Moldova) a chihăi, (Banat) a zăgălui, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a scârbi, (popular, la figurat) a ardeia, (regional, la figurat) a scociorî.  Enervant (enervantă), adjectiv
Sinonime: supărător, iritant, sâcâitor, agasant, plicticos, plictisitor.  Enervare, substantiv feminin
Sinonime: nelinişte, tensiune, nerăbdare, agitaţie, iritare, surescitare, supărare, indispoziţie, agasare, plictisire, sâcâială, sâcâire, (livresc) tracasare, (popular) zădărâre, nervozitate.  Fad (fadă), adjectiv
Sinonime: nesărat, fără gust; (figurat) inexpresiv, searbăd, insipid, anost, leşietic, leşios, sălciu, (învechit) sălcios, sălcos, neinteresant, plicticos, plictisitor.  Fastidios (fastidioasă), adjectiv
Sinonime: plicticos, neinteresant, anost, fad, respingător, neatractiv.  Importuna, verb
Sinonime: a deranja, a stingheri, a incomoda, a plictisi.  Indispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: supărare, amăreală, mâhnire; nelinişte, tensiune, agitaţie, surescitare; mahmureală, plictis, plictiseală.  Indispune, verb
Sinonime: a supăra, a mâhni, a plictisi; a enerva, a irita, a înfuria, a întărâta, a scoate din sărite.  Inoportun (inoportună), adjectiv
Sinonime: contraindicat, nedorit, neoportun, neplăcut, nepoftit, nepotrivit, plictisitor, supărător, (figurat) deplasat, (livresc) intempestiv.  Insipid (insipidă), adjectiv
Sinonime: amorf, anost, dulceag, fad, fără spirit, inexpresiv, lipsit de gust, monoton, morn, neinteresant, plat, plicticos, plictisitor, searbăd, șters, tern, (rar) spelb, (Bucovina) lânced, (Transilvania) lihod.  Intoxica, verb
Sinonime: a droga, a infecta, a învenina, a otrăvi; (figurat) a catehiza, a demoraliza, a difuza știri false, a influența, a îndoctrina, a sugestiona; (figurat) a agasa, a enerva cu insistență, a nemulţumi, a plictisi.  Iritant (iritantă), adjectiv
Sinonime: agasant, crispant, dezagreabil, dizgraţios, enervant, exasperant, excitant, neplăcut, plicticos, plictisitor, provocant, sâcâitor, stimulant, supărător, vexant.  Mahmur (mahmură), adjectiv
Sinonime: indispus, fără chef, plictisit, apatic, posomorât; buimac, zăpăcit, aiurit.  Molâu (molâie), adjectiv
Sinonime: slăbănog, apatic; încet, moale, molatic; searbăd, fad, plicticos.  Monoton (monotonă), adjectiv
Sinonime: uniform, nediferenţiat, plictisitor, fad.  Nesărat (nesărată), adjectiv
Sinonime: (figurat) plicticos, insipid, anost, searbăd, monoton.  Obositor (obositoare), adjectiv
Sinonime: istovitor, plictisitor, sâcâitor, enervant, agasant.  Pisa, verb
Sinonime: a sfărâma, a zdrobi, a fărâmiţa, a mărunţi; (figurat) a sâcâi, a tracasa, a plictisi, a cicăli, a agasa, a enerva, a supăra; (învechit şi popular) a smicura, a zdrumica, (regional) a pisălogi, a pisăza, (familiar) a pisăgi; a bate, a bătători, a bătuci, a bodogăni, a dăscăli, a decortica, a îndesa, a piua, a presa.  Pisălog (pisăloagă), adjectiv
Sinonime: sâcâitor, cicălitor, plictisitor, agasant, enervant.  Sastisi, verb (învechit)
Sinonime: a tulbura, a zăpăci; a plictisi, a sătura, a copleşi.  Saturaţie, substantiv feminin
Sinonime: saturare; (figurat) dezgust, euforie, exces, îmbuibare, lehamite, plictiseală, sațietate, silă; (variantă) saturațiune.  Sătul (sătulă), adjectiv
Sinonime: îndestulat, plin, săturat; (figurat) satisfăcut, mulţumit; plictisit, saturat, dezgustat, lehămetisit, scârbit, blazat, sastisit.  Sătura, verb
Sinonime: a îndestula, a împlini, a satisface; (figurat) a dezgusta, a scârbi, a îngreţoşa, a plictisi, a sastisi, a-i ajunge; a (se) lecui de (ceva), a da o lecţie, a-i tăia cheful, a face să-i piară pofta.  Scârbă, substantiv feminin
Sinonime: amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.  Scuti, verb
Sinonime: a dispensa; a feri, a scăpa, a cruţa, a menaja; a lăsa în pace, a nu plictisi, a nu bate la cap, a nu agasa.  Searbăd (searbădă), adjectiv
Sinonime: insipid, fad; (figurat) plictisitor, uniform, monoton; palid, vlăguit, veştejit, fără nuanţe.  Sâcâi, verb
Sinonime: a necăji, a cicăli, a bate la cap, a nu lăsa în pace, a plictisi, a enerva.  Sâcâială, substantiv feminin
Sinonime: agasare, bodogăneală, cicăleală, dăscăleală, enervare, iritare, plictiseală, plictisire, sâcâire, tracasare, (figurat) pisălogeală, (popular) zădărâre, (regional) morocăneală.  Sâcâitor (sâcâitoare), adjectiv
Sinonime: agasant, cicălitor, enervant, iritant, plicticos, plictisitor, supărător, (figurat) pisălog, (variantă) sâcâietor.  Splin, substantiv neutru
Sinonime: plictis, plictiseală, indispoziţie, dezgust, stenahorie.  Stenahorie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: năduf; (figurat) plictiseală, splin; încurcătură, strâmtoare.  Supărător (supărătoare), adjectiv
Sinonime: jenant, plicticos, plictisitor.  Tern (ternă), adjectiv
Sinonime: şters, spălăcit, mat; (figurat) monoton, plicticos, uniform, banal.  Urî, verb
Sinonime: a duşmăni, a nu suferi pe cineva; a se plictisi, a fi saturat.  Urât, substantiv neutru
Sinonime: plictiseală, indispoziţie, apăsare.  Agasare, substantiv
Sinonime: enervare, iritare, plictisire, sâcâială, sâcâire, (livresc) tracasare, (popular) zădărâre.  Agasat, adjectiv
Sinonime: enervat, excedat, iritat, plictisit, sâcâit, supărat, (livresc) tracasat, (popular) zădărât.  Ardeia, verb
Sinonime: a (se) iuţi, a agasa, a indispune, a înfuria, a mânia, a necăji, a pipera, a pișcă la limbă, a plictisi, a presăra cu ardei, a sâcâi, a se enerva, a se irita, a se supăra.  Blaza, verb
Sinonime: a slăbi, a obosi, a se plictisi; (livresc) a (se) dezabuza.  Chihăi, verb
Sinonime: a agasa, a enerva, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sâcâi, a supăra.  Cihăi, verb
Sinonime: a bodogăni, a cicăli, a dăscăli, a plictisi, a sâcâi, a bârâi, a bate la cap.