Cot, substantiv neutru
Sinonime:
cotitură, întorsătură, ocoliş, meandru; (prin Transilvania) şing; (figurat) colţ, colţar, cotlon, dreptar, echer, unghi, ungher.
Cota, verb
Sinonime:
a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera. Cotă, substantiv feminin
Sinonime:
înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.
Cotă-parte, substantiv
Sinonime:
aport, contribuție, cotă, cotitate, cotizație, parte, participație, pro-rata.
Cotac, substantiv
Sinonime:
(regional) cârlig pentru ceaun.
Cotaie, substantiv
Sinonime:
(Banat) ceaun.
Cotârci, verb
Sinonime:
(despre animale) a (se) cotoi, a (se) împerechea, (variantă) a (se) cotârși.
Cotari, substantiv la plural
Sinonime:
(entomologie, la plural) paşi.
Cotăriță, substantiv feminin Sinonime:
(regional) coș, coșarcă.
Cotarlă, substantiv
Sinonime:
potaie, javră, jigodie, jigăraie.
Cotârlete, substantiv
Sinonime:
staul.
Cotaţie, substantiv
Sinonime:
cotare, cotă, fixing.
Cotațiune, substantiv
Sinonime:
cotație.
Cotcă, substantiv
Sinonime:
minge. Coţcă, substantiv
Sinonime:
escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie, şarlatanie, şmecherie, zar.
Coţcar, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.
Coţcări, verb
Sinonime:
a escroca, a înşela, a pungăşi.
Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime:
şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.
Coțcaș, substantiv (regional)
Sinonime:
cartofor, jucător de cărți. Coțcaș, adjectiv (regional)
Sinonime:
(despre țesături) cadrilat.
Coțcat, adjectiv (regional)
Sinonime:
(despre țesături) cadrilat, (regional) coțcaș.
Cotcodăceală, substantiv
Sinonime:
cotcodăcit.
Cotcodăci, verb
Sinonime:
(regional) a cotcorozi, a cotcozi; (figurat) a vorbi fără rost, a flecări, a îndruga, a trăncăni, a pălăvrăgi, a sporovăi.
Cotcodăcire, substantiv
Sinonime:
cătcărăit, câtcârâgire, câtcârâgit, câtcârâire, cotcodăceală, cotcodăcit, cotcorigire, cotcorozire, cotorozire, cutcudețătură, cutcurezare, trăncănire.
Cotcodăcit, substantiv
Sinonime:
câtcărăit, cocăire, cocăit, cotcodac, cotcodăceală, cotcodăcire, cutcudețătură, (regional) câtcăire, (regional) câtcăit, (regional) cotorozire.
Cotcorigi, verb (regional)
Sinonime:
a cotcodăci, a cucurigi; (variante) a câtcârâgi, a cotcârâgi, a cotcorodi, a cotcorogi, a cotcorozi.
Cotcorozi, verb (regional)
Sinonime:
a cotcodăci, (regional) a cotcorigi.
Cotcozi, verb
Sinonime:
a cotcodăci.
Coteli, verb (regional)
Sinonime:
a căuta cu de-amănuntul, a coleși, a coti, a cotrobăi, a fura, a linchi din oale, a linge farfuriile, a scobeli, a scotoci, a se rostogoli, (variantă) a cotili.
Cotelitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
coteleț, cotitor, hoț, scormonitor.
Coterie, substantiv feminin
Sinonime:
bandă, cârdăşie, clan, clică, şleahtă, gaşcă, grupuleţ, (figurat) bisericuţă.
Coteţ, substantiv
Sinonime:
(Moldova şi Bucovina) coştereaţă, (Moldova, Transilvania şi Oltenia) poiată; leasă, ostreţ.
Coti, verb
Sinonime:
a se abate; a-şi da coate; a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (popular) a cârni, (Moldova) a cotigi, (învechit) a şovăi; a o lua, a merge.
Cotidian, substantiv
Sinonime:
gazetă, jurnal, ziar.
Cotidian (cotidiană), adjectiv Sinonime:
zilnic, de fiecare zi, (figurat) obişnuit.
Cotidianeitate, substantiv
Sinonime:
banalitate, clișeu, cotidianitate, mediocritate, platitudine, trivialitate, truism.
Cotidianitate, substantiv
Sinonime:
banalitate, cotidianeitate.
Coțient, substantiv (învechit)
Sinonime:
(matematică) cât, (variantă) cuoțient, (variantă) cvoțient.
Cotieră, substantiv
Sinonime:
rezemătoare pentru cot.
Cotigă, substantiv
Sinonime:
căruță, car cu două roți, teleagă, (regional) tărăbuţă, toligă; (regional) dric, (la plural) roate, (la plural) rotile, (Transilvania) căroaie.
Cotigi, verb
Sinonime:
a cârmi, a coti, a vira.
Cotiledon, substantiv
Sinonime:
(botanică) frunză embrionară.
Cotili, verb
Sinonime:
a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.
Cotineaţă, substantiv
Sinonime:
coteneață, pătul.
Cotire, substantiv
Sinonime:
cârmire, cârmit, cotit, viraj, virare, virat, (popular) cârnire, cârnit.
Cotit, substantiv
Sinonime:
cotire.
Cotit (cotită), adjectiv
Sinonime:
sinuos, în zigzag, întortocheat, sucit, şerpuit, şerpuitor, (rar) şerpuind, (învechit şi regional) şovăit, (învechit) serpentin.
Cotitate, substantiv
Sinonime:
parte, cotă-parte.
Cotitor, adjectiv
Sinonime:
cotelitor, ocolitor, șerpuit. Cotitor, substantiv
Sinonime:
cotar, cotelitor.
Cotitură, substantiv feminin
Sinonime:
cot, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, şerpuire, şerpuitură, (rar) îndoitură, (popular) cârmeală, cârnitură, întorsură, sucitură, (Oltenia şi Banat) covei, meandru, curbă; golf, întorsătură, răscruce, turnură; (despre ape) (învechit și regional) cărjovăitură, (învechit și regional) cârjoitură.
Cotiza, verb
Sinonime:
a plăti o cotizație, a subvenționa.
Cotizant, substantiv
Sinonime:
aderent, afiliat, cotizator, membru.
Cotizaţie, substantiv
Sinonime:
contribuție, cotă-parte, tribut, (grecism învechit) sinisfora.
Antricot, substantiv neutru Sinonime:
cotlet.
Arbore, substantiv masculin
Sinonime:
arbust, copac, pom, (arbore de cacao) cacaotier, (arbore de cafea) (învechit) cafeu, (arborele-vieții) (rar) tămâie, (arborele-vieții) tuia, (învechit și popular) lemn; (tehnică) ax, axă, bielă, fus, osie, pivot, tijă, (arbore cotit) vilbrochen; (marinărie) catarg, catart, (arbore mic) trinchet; (variante) arbor, arbure.
Atacator, substantiv masculin
Sinonime:
agresor, asaltator, atacant, cotropitor, invadator, înaintaș, năvălitor; (adjectival) contaminant, distrugător.
Beldie, substantiv feminin (regional) Sinonime:
prăjină; cotor, tulpină; (la plural) bălării, buruieni.
Bisericuţă, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) gaşcă, coterie, grupuleţ; clică, cârdășie.
Bârlog, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, vizuină; cocină, coteţ; (figurat) locuinţă, casă, cămin, adăpost, sălaş.
Bojbăi, verb (regional) Sinonime:
a căuta, a cotrobăi, a hojbăi, a scotoci, a scormoni. Bojbâi, verb (regional)
Sinonime:
a bâjbâi.
Bumbac, substantiv neutru
Sinonime:
aţă, ațică, bumbăcel, coton, cotonadă, (Banat și Transilvania) pămucă, (învechit) vată, (regional, învechit) dimicoton.
Burduşeală, substantiv feminin (familiar) Sinonime:
bătaie, cotonogeală, încăierare.
Bute, substantiv feminin
Sinonime:
butie, butoi, butuc, cotor, pană de pasăre, tub, țeavă.
Caragaţă, substantiv feminin Sinonime:
coţofană, ţarcă.
Căuta, verb Sinonime:
a umbla după ceva, a cerceta, a scotoci, a cotrobăi, a se interesa (de ceva), a urmări; (reflexiv) a avea trecere, a avea preţ, a avea valoare, a se cere; a purta de grijă, a se îngriji, a se ocupa, a se interesa; a băga de seamă, a observa; a-şi da silinţa, a se strădui, a încerca; a se uita, a privi, a urmări cu ochii.
Cârmeală, substantiv feminin Sinonime:
întorsătură, cotitură, ocol, ocolire, abatere; (figurat) şovăială, ezitare, codire, eschivare.
Cârmi, verb Sinonime:
a coti, a întoarce, a ocoli, a se abate; (figurat) a şovăi, a ezita, a se codi, a se eschiva.
Cârmui, verb
Sinonime:
a domni, a conduce, a guverna, a administra, a călăuzi; a cârmi, a coti, a vira.
Cocină, substantiv feminin
Sinonime:
coteț, (popular) porcăreaţă, (regional) porcărie, (Moldova şi Bucovina) coştereaţă, (Moldova) poiată.
Colţ, substantiv
Sinonime:
bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.
Contribuţie, substantiv feminin
Sinonime:
impozit, dare; parte, cotă, obol, ofrandă, (grecism învechit) sinisfora; ajutor; aport.
Corelnic, substantiv neutru Sinonime:
(regional) cotețul găinilor.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Curba, verb Sinonime:
a (se) îndoi, a (se) arcui, a (se) încovoia. Curbă, substantiv feminin Sinonime:
cotitură; (figurat) evoluţie.
Dric, substantiv neutru
Sinonime:
autodric, car funebru, car funerar, car mortuar, (Bucovina) caravană, (Moldova) droagă, pataşcă; centru, cocârlă, cotigă, mijloc, putere, schimbătoare, teleagă, miez, toi; (tehnică) (regional) sandâc.
Escroc, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, impostor, înşelător, pungaş, hoţ, coțcar, borfaş, potlogar, şnapan, (rar) pârlea, (popular şi familiar) pezevenchi, (învechit şi regional) mafler, pârlaci, (regional) pasmarghiol, potcaş, (Moldova, Bucovina şi Dobrogea) şalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) şuler, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator.
Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime:
înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.
Eticheta, verb
Sinonime:
a califica, a cota, a aprecia, a clasifica, a face, a numi. Etichetă, substantiv
Sinonime:
ceremonial, protocol, decorum, regulament; afiș, marcă, timbru, vinietă, vignetă.
Flecări, verb
Sinonime:
a spune fleacuri, a spune vorbe de clacă, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (popular) a căţăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (învechit şi regional) a spori, (regional) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Moldova) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olteniei) a prociti, (prin Moldova) a pruji, (Transilvania) a stroncăni, (prin Muntenia) a tândăli, (Banat) a tonoci, (învechit) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (familiar) a pupăi, (figurat) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca.
Foaie, substantiv feminin
Sinonime:
(învechit) cotidian, ziar, revistă, gazetă, jurnal, organ, periodic, publicaţie; (foaie de cort) pânză de cort; (învechit şi regional) pătură; coală, filă, folio, frunză, fustă; petală, sepală; placă, planșă; (foaie-de-vioară) popilnic; (foaie-grasă) îngrăşătoare.
Fofează, substantiv feminin (regional)
Sinonime:
aripă, braţ, bată, săgeată; (regional) mănuşă, mână, rază; (tehnică) cotoc, (regional) fuscel, lăturaş.
Fraudă, substantiv feminin
Sinonime:
(familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie. Frauda, verb
Sinonime:
a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.
Furt, substantiv neutru
Sinonime:
delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.
Găinar, substantiv masculin
Sinonime:
bișnițar, borfaş, coţcar, fur, hoţ, potlogar, pungaş, şarlatan; cătuşă, chingă; (ornitologie) erete, uliu.
Găinărie, substantiv feminin Sinonime:
coteţ; potlogărie, hoţie, afacere, învârteală.
Ghes, substantiv neutru Sinonime:
ghiont, cot; imbold, îndemn, stimul.
Golf, substantiv neutru
Sinonime:
ansă, bazin, cotitură, estuar, eșancrură, fiord, sân, sin; (figurat) liman, popas, oază, adăpost.
Grup, substantiv neutru
Sinonime:
adunare, ansamblu, anturaj, asociație, asortiment, atrupament, bandă, castă, categorie, ceată, cenaclu, cerc, clan, clasă, clică, club, cohortă, colectiv, colecție, comitet, comunitate, confrerie, congregație, coterie, echipă, escuadă, etnie, facţiune, falanster, familie, fanfară, formație, formațiune, fracţiune, gamă, gang, gaşcă, gen, grupare, grupuscul, hoardă, ligă, mișcare, națiune, organizație, partid, pâlc, pluton, popor, populație, rang, reuniune, sectă, secțiune, serie, societate, specie, stol, tabără, tranșă, trib, trupă, uniune, varietate; (matematică) (grup abelian) grup comutativ.
Hârcă, substantiv feminin
Sinonime:
căpăţână, craniu, scăfârlie, tigvă, țeastă; babă-hârcă, baborniţă, cotoroanţă, femeie bătrână (urâtă şi rea), hoaşcă, zgripţuroaică.
Hoardă, substantiv feminin
Sinonime:
armată cotropitoare, bandă, ceată, grup, oștire cotropitoare, şleahtă, trib, (învechit) ordie; (variante) hordă, oardă.
Impostor (impostoare), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
şarlatan, înşelător, pungaş, escroc; (familiar) borfaş, hoţ, potlogar, coţcar.
Impozit, substantiv neutru
Sinonime:
acciz, acciză, bir, contribuție, cotă-parte, dare, dijmă, dijmuială, dijmuire, dijmuit, exciză, impunere, plată, taxă, tribut, vamă, vămuire, (Banat) ștaier, (învechit și regional) porție, (învechit și regional) slujbă, (Maramureș) sazolic, (popular) mirie; (învechit) adău, adet, ajutorință, capitație, cerărit, cislă, dabilă, dajdie, desetină, dijmărit, foncieră, fumărit, găleată, goștină, ierbărit, iliș, jugărit, madea, măjărit, năpastă, nevoie, obicei, oierit, orânduială, pădurărit, plocon (de nume), podărit, pogonărit, prisăcărit, rânduială, satara, seamă, tescovinărit, tutunărit, țigănărit, văcărit, vădrărit, vămuială, vărat, văratic, vinărici, vinărit, zeciuială, zeciuire.
Invada, verb Sinonime:
a năvăli, a cotropi, a călca, a da peste; (figurat) a cuprinde, a acoperi, a copleşi.
Invazie, substantiv feminin
Sinonime:
agresiune, copleşire, cotropire, extindere năprasnică, incursiune, invadare, migrație, năpădire, năvală, năvălire, ocupație, raid, revărsare puternică, (variantă) invaziune.
Încălca, verb Sinonime:
a invada, a cotropi; a păși peste (ceva); (figurat) a nesocoti, a nu respecta; a greşi.
Întorsătură, substantiv feminin Sinonime:
cotitură, abatere, şerpuire, răsucire, întortochere; schimbare, modificare.
Întortocheat (întortocheată), adjectiv Sinonime:
cotit, învârtit, răsucit; încurcat, încâlcit, confuz, neclar.
Jigăraie, substantiv feminin
Sinonime:
arsură, boala lui Carré, cotarlă, haită, javră, jiganie, jigodie, potaie, usturime.
Mană, substantiv feminin
Sinonime:
belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale. Mâna, verb
Sinonime:
a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi. Mână, substantiv feminin
Sinonime:
braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
Meandru (meandre), substantiv neutru
Sinonime:
cotitură, curbă, cot, întorsătură, şerpuire, sinuozitate, ocol; (la plural) drumuri, străzi întortocheate.
Motan, substantiv masculin Sinonime:
cotoi, mârtan, pisoi.
Năbușeală, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
apă, arșiță, caniculă, căldură mare, dogoare, dogoreală, fierbințeală, înnădușeală, năduf, nădușeală, pârjol, pojar, sudoare, toropeală, torpoare, transpirație, zăduf, (Banat și Transilvania) friptoare, (Banat) propeală, (figurat) cuptor, (figurat) jar, (figurat) văpaie, (învechit) ars, (învechit) pripec, (la plural) călduri, (popular) arsură, (popular) vipie, (popular) zăpușeală, (prin Banat) arsoare, (prin Oltenia) japsă, (rar) sudație, (regional) astmă, (regional) asud, (regional) buhoare, (regional) cocăt, (regional) crăpăt, (regional) năbuhală, (regional) năplăială, (regional) pâclă, (regional) prepăt, (regional) prigoare, (regional) puhăială, (regional) zăpuc; (învechit) cotropire, invadare, invazie, încălcare, năpădire, năvălire.
