Subtil (subtilă), adjectiv
Sinonime: ager, ascuțit, fin, pătrunzător, ingenios; (rar) uşor, subţire.  Subtilitate, substantiv
Sinonime: acuitate, distincţie, fineţe, ingeniozitate, judecată subtilă, luciditate, perspicacitate, rafinament, raționament.  Subtiliza, verb
Sinonime: a alambica, a avea mult rafinament, a chintesenția, a cizela, a face subtil, a folosi subtilități, a rafina, a sofistica, a stiliza; a cambriola, a devaliza, a escamota, a escroca, a fura, a kidnapa, a lua, a pirata, a sustrage, a şterpeli, a uzurpa.  Subtilizare, substantiv
Sinonime: cizelare, rafinare, stilizare, (învechit) subtilizație; carotă, concusiune, furt, stelionat, sustragere, șterpelire, tripotaj, (învechit) depredațiune, (învechit) prevaricațiune.  Subtilizație, substantiv
Sinonime: (învechit) cizelare, rafinare, stilizare, subtilizare.  

---

Abil (abilă), adjectiv
Sinonime: agil, competent, îndemânatic, iscusit, descurcăreţ, dotat, isteţ, priceput, destoinic, dibaci, subtil.  Ascuţit (ascuţită), adjectiv
Sinonime: cu vârf, înţepător; (figurat) subtil, fin, perspicace, ager; (despre sunete) subţire, strident, pătrunzător, piţigăiat; picant.  Bizantin (bizantină), adjectiv (figurat)
Sinonime: corupt, perfid, intrigant, neloial; futil, pedant, rafinat, subtil.  Buzunări, verb
Sinonime: a fura, a șterpeli, a jefui, a sustrage, a subtiliza; a prăda.  Cazuistică, substantiv feminin
Sinonime: dialectică, iezuitism, ipocrizie, sofistică; (prin extindere) argumentare subtilă, dibăcie, ingeniozitate, subtilitate.  Chichiță, substantiv feminin
Sinonime: alibi, cârciob, clenci, cutioară, cutiuță, ladă, lădișoară, lădiță, pretext, prilej, raclă, sertar, sertărel, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, şiretlic, şmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleşug, (figurat) nod în papură, (figurat) portiţă de scăpare, (figurat; la plural) subtilități, (figurat; la plural) taină, (Moldova) chelnă.  Delicateţe, substantiv feminin
Sinonime: atenție, discreție, finețe, firavitate, fragilitate, gingăşie, graţie, nobleţe, politețe, suavitate, subtilitate, (învechit) delicatență, (variantă) delicateță.  Distincţie, substantiv feminin
Sinonime: deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.  Fin (fină), adjectiv
Sinonime: delicat, gingaş, de calitate; subtil, ager, pătrunzător; vaporos, mărunt, selecţionat, superior, sensibil, ales, rafinat, binecrescut, civilizat, manierat, politicos, cu purtări alese.  Fineţe, substantiv feminin
Sinonime: delicateţe, gingășie, grație, gracilitate, eleganță, șarm, suplețe, tenuitate; acuitate, subtilitate, ingeniozitate, agerime, perspicacitate, sagacitate; nobleţe, diplomație, distincţie, rafinament, rafinare, sensibilitate, tact.  Fura, verb
Sinonime: a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.  Furt, substantiv neutru
Sinonime: delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.  Imponderabil (imponderabilă), adjectiv
Sinonime: aerian, eterat, fin, imaterial, impalpabil, imperceptibil, indeterminabil, insesizabil, lejer, neauzit, nemăsurabil, neperceptibil, nesesizabil, nesimțit, subtil, (figurat) diafan.  Inventiv (inventivă), adjectiv
Sinonime: ingenios, pătrunzător, subtil.  Pătrundere, substantiv feminin
Sinonime: penetraţie, intrare, străpungere, trecere; subtilitate, perspicacitate, agerime.  Pătrunzător (pătrunzătoare), adjectiv
Sinonime: strident, ascuţit, tăios; scrutător, subtil, perspicace, ager, isteţ, deştept, inteligent, iscusit, fin; mişcător, impresionant, emoţionant.  Penetrant (penetrantă), adjectiv
Sinonime: ager, ascuţit, clarvăzător, impregnant, intens, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, puternic, răzbătător, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, subtil, tare.  Rafina, verb
Sinonime: a distila, a afina, a epura, a purifica; (figurat) a se înnobila, a se face mai bun, a se face mai subtil, a se face mai fin, a se face mai delicat, a perfecţiona.  Rafinament, substantiv neutru
Sinonime: fineţe, subtilitate; viclenie, perfidie, prefacere.  Sagacitate, substantiv feminin
Sinonime: acuitate, agerime, ascuţime, clarviziune, comprehensiune, discernământ, fler, inteligenţă, intuiție, isteţime, luciditate, pătrundere, perspicacitate, subtilitate, vioiciune, vivacitate, (figurat) nas.  Scăpărător (scăpărătoare), adjectiv
Sinonime: scânteietor, lucitor, sclipitor; (figurat) inteligent, subtil; (figurat) uimitor, impresionant, strălucit.  Schepsis, substantiv neutru (familiar)
Sinonime: acuitate, agerime, analiză, calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, clarviziune, cugetare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, gândire, investigare, înțelepciune, judecată, măsură, meditare, meditație, minte, moderație, noimă, pătrundere, perspicacitate, pricepere, rațiune, reflectare, reflecție, reflexie, semnificație, sens, socoteală, socotință, subtilitate, tact.  Scânteietor (scânteietoare), adjectiv
Sinonime: licăritor, lucios, lucitor, luminos, scăpărător, sclipitor, strălucit, strălucitor, viu, (astăzi rar) sclipind, (figurat) inteligent, (figurat) subtil, (învechit și regional) strălucios, (învechit și regional) vederos, (învechit) scânteind, (învechit) scânteios, (învechit) schinteietor, (învechit) sclivisit, (popular și familiar) sclipicios, (rar) luciu, (rar) sticlitor, (regional) stelos.  Sclipitor (sclipitoare), adjectiv
Sinonime: lucitor, lucios, strălucitor, scânteietor, scăpărător; (figurat) remarcabil, excelent, deosebit; inteligent, dotat, subtil.  Scrutător (scrutătoare), adjectiv
Sinonime: atent, iscoditor, pătrunzător, penetrant, perspicace, subtil.  Sfredelitor (sfredelitoare), adjectiv
Sinonime: ager, atent, cercetător, chinuitor, clarvăzător, intens, iscoditor, obsedant, observator, pătrunzător, perspicace, puternic, săgetător, scormonitor, scotocitor, scrutător, străbătător, străpungător, subtil, violent, viu, (figurat) ascuțit, (livresc) penetrant, (livresc) sagace.  Stiliza, verb
Sinonime: a cizela, a esenţializa, a îmbunătăţi, a îndrepta, a perfecţiona, a schematiza, a simplifica, (popular) a ageri, (rar) a subtiliza; (figurat) a ciopli, a peria, a pieptăna, a şlefui.  Subţire, adjectiv
Sinonime: îngust, slab, fin, delicat; diluat, amestecat, slăbit, neconsistent; (figurat) distins, rafinat, cult; subtil, iscusit, şiret, viclean.  Şiret (șireată), adjectiv
Sinonime: viclean, perfid, fals, înşelător, prefăcut, făţarnic, ipocrit, şmecher; (figurat) subtil, fin, rafinat.  Şterpeli, verb
Sinonime: a fura, a sustrage, a-şi însuşi, a subtiliza.  Clarviziune, substantiv
Sinonime: acuitate, înțelegere, intuiție, fler, previziune, perspicacitate, subtilitate.  Sagace, adjectiv
Sinonime: ager, clarvăzător, iscoditor, observator, pătrunzător, perspicace, penetrant, scormonitor, scrutător, sfredelitor, străbătător, subtil.  Eterat, adjectiv
Sinonime: aerian, delicat, diafan, fin, imaterial, inconsistent, lejer, străveziu, subţire, subtil, transparent, vaporos.  Tenuitate, substantiv
Sinonime: finețe deosebită; îngrijire, ordonare, subtilitate.  Tehnicalitate, substantiv
Sinonime: detaliu, formalitate, subtilitate; tehnicitate.  Rațiocina, verb
Sinonime: a raționa cu mult echilibru, a raționa cu multă subtilitate.  Rațiocinare, substantiv
Sinonime: rațiocinație, raționament subtil, raționament pedant.  Astuțios, adjectiv
Sinonime: șiret, viclean; fin, subtil, ingenios.  Ingeniozitate, substantiv
Sinonime: abilitate, dibăcie, genialitate, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucru ingenios, măiestrie, procedeu ingenios, subtilitate, virtuozitate.  Orfevru, substantiv
Sinonime: aurar, (figurat) artist subtil.  Subţietate, substantiv
Sinonime: distincție, finețe, rafinament, subțiime, subţirime; (la plural) subtilități.  Subţirenie, substantiv
Sinonime: subţirime; (figurat) finețe, subtilitate.  Nesesizabil, adjectiv
Sinonime: abstract, enigmatic, evanescent, fugace, impalpabil, impenetrabil, imperceptibil, incert, inconstant, indefinisabil, indiscernabil, inexplicabil, ininteligibil, inscrutabil, insensibil, insesizabil, insondabil, instabil, invizibil, nebulos, obscur, opac, sibilin, subtil, surd, tenebros.  Stilizare, substantiv
Sinonime: cizelare, esenţializare, (familiar; figurat) pieptănare, (figurat) şlefuire, (rar) subtilizare.  Chintesenția, verb
Sinonime: a distila, a purifica, a rafina, a sintetiza, a sofistica, a subtiliza.  Chintesențiat, adjectiv
Sinonime: afectat, alambicat, baroc, căutat, contorsionat, elaborat, prețios, rafinat, sofisticat, subtil, subtilizat.  Alambica, verb
Sinonime: a complica (inutil), a distila (cu alambicul), a face prea subtil, a rafina, a subtiliza.  Satiric, adjectiv
Sinonime: amuzant, batjocoritor, biciuitor, bufonesc, bulevardier, caricatural, caustic, critic, epigramatic, incisiv, ironic, înțepător, malițios, mordant, mușcător, pișcător, sarcastic, subtil, șfichiuitor, tăios, umoristic, usturător, (învechit) satiricesc, (livresc) acrimonios.

Satiric, substantiv
Sinonime: epigramist, (învechit) epigramatist, parodiant, satirist.  Alchimie, substantiv
Sinonime: analiză subtilă, chimie, hermetism, iatrochimie, subtilitate, știință hermetică, vrăjitorie, (învechit) alhimie.  Marivodaj, substantiv
Sinonime: amabilitate artificială, galanterie, limbaj galant, limbaj subtil, prețiozitate.