Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Prăbuşi
Prăbuşi, verb
Sinonime: a se prăvăli, a se nărui, a cădea, a se surpa, a se dărâma, a se rostogoli.  
Prăbuşire
Prăbuşire, substantiv feminin
Sinonime: cădere, colaps, crah, culcare, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, decădere, declin, degringoladă, deprimare, destrămare, deznădejde, doborâre, lungire, năruire, năruit, picare, prăbușeală, prăvălire, răsturnare, risipire, rostogolire, rostogolit, scufundare, surpare, surpat, trântire, (învechit) răsturnătură, (învechit) risipă.  
Prăbuşit (prăbușită)
Prăbuşit (prăbușită), adjectiv
Sinonime: căzut, năruit, surpat, dărâmat; (figurat) descurajat, deznădăjduit.  
Prăbuşitură
Prăbuşitură, substantiv
Sinonime: dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, ruină, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (învechit) surpare, (regional) ruinătură.  

Capota
Capota, verb
Sinonime: a se răsturna, a se rostogoli, a se da de-a rostogolul, a se prăbuşi; (figurat) a rata, a pierde, a eşua.

Capotă, substantiv
Sinonime: acoperiș pliabil; mantou; prezervativ.  
Cataclism
Cataclism, substantiv neutru
Sinonime: prăbuşire, calamitate, catastrofă, dezastru, potop, cutremur.  
Cădere
Cădere, substantiv feminin
Sinonime: picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.  
Dărăpăna
Dărăpăna, verb
Sinonime: a se ruina, a se distruge, a se strica, a se hodorogi, a (se) dărâma, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.  
Dărăpănătură
Dărăpănătură, substantiv feminin
Sinonime: baracă, clădire în ruină, construcție dărăpănată, hardughie, şandrama; dărâmătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpare, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (regional) ruinătură.  
Dărâma
Dărâma, verb
Sinonime: a da la pământ, a distruge, a nimici, a demola; a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.  
Doborî
Doborî, verb
Sinonime: a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.  
Falit (falită)
Falit (falită), adjectiv
Sinonime: insolvabil, mofluz, sărăcit, scăpătat, aflat în faliment; (figurat) prăbușit, ruinat, distrus.  
Hai
Hai, interjecție
Sinonime: haide.

Hâi, verb
Sinonime: a (se) apleca, a (se) dărăpăna, a (se) dărâma, a deveni strâmb, a (se) înclina, a (se) lăsa, a (se) nărui, a (se) pleca, a (se) povârni, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) strâmba, a (se) surpa.  
Nărui
Nărui, verb
Sinonime: a dărâma, a surpa, a prăbuşi, a ruina, a dărăpăna, a distruge, a nimici, a da jos, a da la pământ.  
Perdiţie
Perdiţie, substantiv feminin
Sinonime: pierzanie, (figurat) depravare, viciere, desfrâu, corupţie, decădere, prăbuşire, periciune.  
Pica
Pica, verb
Sinonime: a cădea, a se prăbuşi, a se răsturna, a se prăvăli, a se dărâma, a se nărui, a se surpa, a se aşterne; a picura, a se prelinge, a se scurge; a se ivi, a apărea, a sosi.

Pică, substantiv feminin
Sinonime: ciudă, necaz, pizmă, ranchiună, resentiment, pornire, duşmănie, vrăjmăşie.  
Pierzanie
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime: amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.  
Ponorî
Ponorî, verb
Sinonime: a se prăbuşi, a se surpa, a se prăvăli, a cădea.  
Prăvăli
Prăvăli, verb
Sinonime: a doborî, a trânti, a culca; (reflexiv) a se rostogoli, a se duce de-a rostogolul, a se duce de-a dura, a se precipita, a aluneca, a se prăbuşi, a se nărui, a se dărâma, a se surpa, a se răsturna, a cădea; (figurat) a înfrânge, a răpune, a învinge, a îngenunchea.  
Risipi
Risipi, verb
Sinonime: a împrăştia, a se răspândi, a spulbera, a irosi, a părădui, a degrada, a arunca, a cheltui; a pune pe fugă, a respinge, a înfrânge; a pieri, a dispărea, a se spulbera, a se nărui, a surpa, a distruge, a ruina, a prăbuşi, a nimici.  
Rostogol
Rostogol, substantiv neutru
Sinonime: prăvălire, cădere, prăbuşire.  
Rostogoli
Rostogoli, verb
Sinonime: a cădea învârtindu-se, a se da de-a dura, a se da de-a berbeleacul, a se duce de-a rostogolul, a se roti în jos, a se prăbuşi, a se prăvăli.  
Scufunda
Scufunda, verb
Sinonime: a cufunda, a se înfunda; (figurat) a apune, a asfinţi; a se prăbuşi, a cădea.  
Surpa
Surpa, verb
Sinonime: a se prăbuşi, a se dărâma, a se nărui; a doborî, a distruge, a nimici, a ruina; (figurat) a submina, a săpa.  
Urlui
Urlui, verb
Sinonime: a măcina, a zdrobi; a se surpa, a se prăbuşi, a cădea.  
Îmburda
Îmburda, verb (regional)
Sinonime: a (se) prăbuși, a (se) răsturna, a (se) rostogoli, a (se) trânti la pământ, a cădea, a da peste cap, a doborî, a întoarce, a pica, a răscoli, a răvăși, a se dărâma, a se împiedica, a se nărui, a se prăvăli, a se ruina, a se surpa, (învechit; figurat) a nimici, (variantă) a (se) îmborda.  
Căzut
Căzut, adjectiv
Sinonime: năruit, prăbuşit, prăvălit, răsturnat; dus.  
Colaps
Colaps, substantiv
Sinonime: eclampsie, leșin, slăbiciune, disconfort, stare generală de rău, (plural) tulburări, (plural) amețeli, prăbușire, vertij.  
Sodomit
Sodomit, substantiv
Sinonime: homosexual, pederast, sodomist.

Sodomit, adjectiv (învechit)
Sinonime: distrus, nimicit, prăbușit, prăpădit, surpat.  
Dărăpănare
Dărăpănare, substantiv
Sinonime: ruinare, cădere, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbuşire, prăvălire, risipire, surpare, surpat, (rar) prăbuşeală, (învechit) risipă.  
Dărăpănat
Dărăpănat, adjectiv
Sinonime: ruinat, dărâmat, năruit, prăbuşit, prăvălit, risipit, surpat, (popular) hâit.  
Dărâmat
Dărâmat, adjectiv
Sinonime: demolat, dărăpănat, năruit, prăbuşit, prăvălit, risipit, surpat, (popular) hâit.

Dărâmat, substantiv
Sinonime: prăbuşire, surpare.  
Dărâmare
Dărâmare, substantiv
Sinonime: demolare, prăbuşire, cădere, doborâre, ruinare, surpare.  
Surpare
Surpare, substantiv
Sinonime: prăbuşire, scufundare; (geologie) surpătură; dărăpănătură, dărâmătură, detronare, hernie, mazilire, mazilit, năruitură, paragină, prăbuşitură, ruină.  
Degringoladă
Degringoladă, substantiv
Sinonime: debandadă, prăbușire, rostogolire rapidă, cădere, cabriolă; (figurat) decădere treptată, degradare progresivă, ruinare.  
Bond
Bond, substantiv
Sinonime: salt; cădere, prăbușire.  
Doborâre
Doborâre, substantiv
Sinonime: culcare, dărâmare, lungire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare, trântire, (învechit) răsturnătură, aruncare, azvârlire.  
Falimentar
Falimentar, adjectiv
Sinonime: în stare de faliment, insolvabil; (figurat) prăbușit, ruinat, distrus.  
Picare
Picare, substantiv
Sinonime: cădere, dărâmare, năruire, prăbuşire, prăvălire, răsturnare; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, (familiar) chix.  
Ebulment
Ebulment, substantiv
Sinonime: (geologie) surpare, prăbușire, năruire.  
Debaclu
Debaclu, substantiv
Sinonime: zăpor; (figurat) dezastru, prăbușire.  
Hâit
Hâit, adjectiv
Sinonime: aplecat, dărăpănat, dărâmat, înclinat, lăsat, năruit, plecat, povârnit, prăbuşit, prăvălit, risipit, strâmb, surpat, (variantă) hăit.  
Scufundare
Scufundare, substantiv
Sinonime: afundare, imersiune, înecare, prăbuşire, submersiune, surpare.  
Poligni
Poligni, verb
Sinonime: a abate, a apleca, a arunca, a atârna, a azvârli, a cădea, a coborî, a culca, a curba, a da jos, a dărâma, a doborî, a face cadă, a înclina, a încovoia, a îndoi, a întinde, a lăsa, a lungi, a pleca, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trânti.  
Picat
Picat, adjectiv
Sinonime: jegos, mânjit, murdar, murdărit, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios; căzut, năruit, prăbușit.  
Răntuna
Răntuna, verb
Sinonime: (învechit) a arunca, a azvârli, a coti, a culca, a dărâma, a doborî, a înlătura, a întinde, a lungi, a prăbuși, a prăvăli, a rănturna, a răsturna, a trânti.  
Oborî
Oborî, verb
Sinonime: (regional) a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a doborî, a întinde, a lungi, a omorî, a prăbuși, a prăvăli, a răsturna, a trânti.  
Prăbuşeală
Prăbuşeală, substantiv
Sinonime: cădere, dărăpănare, dărâmare, dărâmat, năruire, năruit, prăbușire, prăvălire, risipire, surpare, surpat.  
Recădea
Recădea, verb
Sinonime: a cădea la loc, a reveni, a se prăbuși din nou.  
Prăvălire
Prăvălire, substantiv
Sinonime: cădere, dărâmare, decădere, doborâre, năruire, prăbușire, rostogolire, (rar) rostogolit, surpare.  
Risipitură
Risipitură, substantiv (învechit)
Sinonime: abis, abundență, adânc, alungare, belșug, dărăpănătură, dărâmare, dărâmătură, distrugere, împrăștiere, înfrângere, năruire, năruitură, paragină, prăbușitură, prăpastie, ruină, surpătură, zdrobire.  
Ruinătură
Ruinătură, substantiv (regional)
Sinonime: dărăpănătură, dărâmătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpătură.  
Lungire
Lungire, substantiv
Sinonime: culcare, culcat, dărâmare, diluare, doborâre, întindere, prăbușire, prăvălire, prelungire, răsturnare, trântire, (învechit) răsturnătură, (lingvistică) hifen.  
Năruitură
Năruitură, substantiv
Sinonime: dărăpănătură, dărâmătură, năruială, paragină, prăbușire, prăbușitură, prăvălire, ruină, surpare, surpătură, teren năruit, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (regional) nărăitură, (regional) ruinătură.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...