Vrăjit (vrăjită), adjectiv
Sinonime: fermecat, plin de farmec, încântător, fermecător.  Vrăjitor, substantiv
Sinonime: alchimist, aruspice, astrolog, augur, cartomancian, chiromant, clarvăzător, divinator, exorcist, fachir, fetișist, invocator, mag, magician, medium, necromant, preot, profet, șaman, șarlatan, taumaturg, vaticinator, vindecător, vizionar, (învechit) vâlfă; (popular) descântător, fermecător, vraci; (regional) farmazon, (Transilvania) șișcoi.  

---

Astrolog, substantiv masculin
Sinonime: astronom, cititor în stele, mag, magician, vrăjitor, (învechit) matematic, (învechit) stelar, (popular) filozof, (popular) solomonar, (popular) zodier.  Boscoană, substantiv feminin (regional)
Sinonime: farmec, făcătură, vrajă, vrăjitorie, magie, descântec, (popular) bolmoajă.  Buburuză, substantiv feminin
Sinonime: (entomologie) (regional) mămăruță, măriuţă, gărgăriţă, gândăcel (cu şapte puncte roşii); boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, vaca-Domnului, (regional) cucuşor, găinuşă, mărgărit, mărgărită, mărgăriţă, mărie, paparugă, păpăruie, păpăruţă, păpăruză, vrăjitoare, boul-popii, găina-lui-Dumnezeu, măria-popii, puica-popii, puiculiţa-popii, vaca-lui-Dumnezeu.  Cabală, substantiv feminin
Sinonime: uneltire, intrigă, aranjament, complot, conjuraţie, conspiraţie, maşinaţie; magie, spiritism, făcătură, vrăjitorie.  Descânta, verb
Sinonime: a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.  Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  Fapt, substantiv neutru
Sinonime: întâmplare, eveniment, acţiune, faptă, act, caz, fenomen; (popular) vrajă, farmec, descântec, magie, scarlatină, vrăjitorie.  Fascina, verb
Sinonime: a captiva, a subjuga, a hipnotiza, a magnetiza, a fermeca, a încânta, a vrăji.  Făcut, substantiv neutru
Sinonime: farmec, făcătură, fermecătură, vrajă, blestem, destin, soartă, ursită, fatalitate, confecţionare, gătit, descântec, magie, menire, noroc, predestinare, vrăjitorie, zodie.  Fermeca, verb
Sinonime: a încânta, a captiva, a ademeni, a extazia, a fascina; a vrăji, a face farmece.  Fermecătură, substantiv feminin
Sinonime: fermecătorie, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  Fura, verb
Sinonime: a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.  Iluzionist (iluzionistă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: scamator, vrăjitor, magician.  Încânta, verb
Sinonime: a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.  Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  Mag, substantiv masculin
Sinonime: astrolog, filozof, învățat, magician, scamator, vrăjitor; (biserică) (învechit) vâlfă, rege din Orient; (figurat) sol, vestitor; magnetofon.  Magic (magică), adjectiv
Sinonime: vrăjit, fermecat, vrăjitoresc, năzdrăvan; (figurat) fermecător, fascinant, feeric, încântător, vrăjitor, miraculos.  Magician, substantiv masculin
Sinonime: vrăjitor; (popular) solomonar; scamator, iluzionist.  Magie, substantiv feminin
Sinonime: vrăjitorie, vrajă; (popular) solomonie, farmece, fermecătură, fermecătorie; (figurat) farmec, captivare, fascinaţie, încântare.  Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.  Meni, verb
Sinonime: a destina, a sorti, a hotărî, a stabili, a hărăzi, a predestina, a ursi; a descânta, a vrăji.  Mângâietor (mângâietoare), adjectiv
Sinonime: afectuos, alinător, alintător, amăgitor, consolator, desfătător, dezmierdat, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, fermecător, iubitor, încântător, încurajator, măgulitor, plăcut, tandru, vrăjitor, (figurat) cald, (învechit și regional) mângâitor, (învechit) mângâios, (rar) consolant, (variantă) măngăitor, (variantă) măngănietoriu, (variantă) măngâietor, (variantă) mângăietor, (variantă) mângăitor.  Năzdrăvan (năzdrăvană), adjectiv
Sinonime: ciudat, fermecat, magic, vrăjitoresc; hazliu, glumeţ, poznaş, spiritual, vesel, ghiduş, mucalit.  Răpi, verb
Sinonime: a fura, a jefui, a prăda, a jecmăni, a sustrage, a lua cu sila; (figurat) a fermeca, a încânta, a vrăji, a extazia; (învechit și popular) a hrăpi.  Seducţie, substantiv feminin
Sinonime: ademenire, amăgire, atracţie, captivare, corupere, corupţie, cucerire, delectare, desfătare, fascinare, fascinaţie, fermecare, ispită, încântare, pervertire, răpire, seducere, seducțiune, subjugare, tentație, vrăjire, (figurat, rar) nadă, (învechit) blaznă, (învechit) iscușenie, (învechit) năpastă, (învechit) săblaznă, (învechit) scandală.  Solomonar, substantiv masculin
Sinonime: vrăjitor, mag.  Solomonie, substantiv feminin
Sinonime: vrăjitorie, farmec; vicleşug, şiretlic.  Strigoaică, substantiv feminin
Sinonime: strigoaie, vrăjitoare.  Şişcă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: vrăjitoare, iele, fantomă.  Vraci, substantiv masculin (popular)
Sinonime: doctor, medic, tămăduitor, vrăjitor.  Vrajă, substantiv feminin
Sinonime: farmece, vrăjitorie, descântec; farmec, încântare, desfătare.  Obrocit (obrocită), adjectiv
Sinonime: fermecat, înșelat, vrăjit, (regional) obricit.  Incantație (incantații), substantiv feminin
Sinonime: magie, vrajă, vrăjitorie.  Cotoroanţă, substantiv
Sinonime: baborniţă, hoaşcă, zgripţuroaică, (regional) hoancă, hoanghină, (Moldova) cotoarbă, babă, vrăjitoare, (figurat) hârcă.  Delectare, substantiv
Sinonime: captivare, cucerire, delectat, desfătare, distracție, farmec, fascinare, fascinație, fermecare, încântare, plăcere, răpire, seducere, seducție, subjugare, voluptate, vrajă, vrăjire, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (învechit și regional) tefericie, (învechit) delectație, (învechit) dilectare, (învechit) încântec.  Descântător, substantiv
Sinonime: vrăjitor.  Descântătură, substantiv
Sinonime: descântare, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  Farmazon, substantiv
Sinonime: vrăjitor, vraci; (figurat) om șiret, om viclean.  Farmazonie, substantiv
Sinonime: descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  Fascinat, adjectiv
Sinonime: încântat, captivat, sedus, fermecat, vrăjit, subjugat.  Făcătură, substantiv
Sinonime: boscoană, cabală, descântec, farmec, făcut, fermecătorie, magie, vrajă, vrăjitorie; plastografie, fals în acte.  Fermecat, adjectiv
Sinonime: vrăjit, magic, încântat, plin de încântare, cuprins de admirație.  Fermecătoare, substantiv
Sinonime: babă, vrăjitoare.  Fermecător, substantiv
Sinonime: vrăjitor.  Fermecătoreasă, substantiv
Sinonime: babă, vrăjitoare.  Fermecătoresc, adjectiv
Sinonime: (învechit) de fermecător, magic, vrăjitoresc.  Fermecătorie, substantiv
Sinonime: fermecătură, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  Magnetiza, verb
Sinonime: a ameţi, a atrage, a captiva, a chercheli, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a hipnotiza, a îmbăta, a încânta, a răpi, a seduce, a subjuga, a turmenta, a vrăji.  Sabat, substantiv
Sinonime: (la mozaici) sâmbătă; obicei, deprindere; adunare de vrăjitoare; gălăgie, hărmălaie, șarivari, tohu-bohu, zarvă; (variante) sabaș, șabăț.  Sortilegiu, substantiv
Sinonime: (plural) vrăji, (plural) farmece; profeție.