Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Vrăjit (vrăjită)
Vrăjit (vrăjită), adjectiv
Sinonime: fermecat, plin de farmec, încântător, fermecător.  
Vrăjitor
Vrăjitor, substantiv
Sinonime: alchimist, aruspice, astrolog, augur, cartomancian, chiromant, clarvăzător, divinator, exorcist, fachir, fetișist, invocator, mag, magician, medium, necromant, preot, profet, șaman, șarlatan, taumaturg, vaticinator, vindecător, vizionar, (învechit) vâlfă; (popular) descântător, fermecător, vraci; (regional) farmazon, (Transilvania) șișcoi.  

Astrolog
Astrolog, substantiv masculin
Sinonime: astronom, cititor în stele, mag, magician, vrăjitor, (învechit) matematic, (învechit) stelar, (popular) filozof, (popular) solomonar, (popular) zodier.  
Boscoană
Boscoană, substantiv feminin (regional)
Sinonime: farmec, făcătură, vrajă, vrăjitorie, magie, descântec, (popular) bolmoajă.  
Buburuză
Buburuză, substantiv feminin
Sinonime: (entomologie) (regional) mămăruță, măriuţă, gărgăriţă, gândăcel (cu şapte puncte roşii); boul-Domnului, boul-lui-Dumnezeu, vaca-Domnului, (regional) cucuşor, găinuşă, mărgărit, mărgărită, mărgăriţă, mărie, paparugă, păpăruie, păpăruţă, păpăruză, vrăjitoare, boul-popii, găina-lui-Dumnezeu, măria-popii, puica-popii, puiculiţa-popii, vaca-lui-Dumnezeu.  
Cabală
Cabală, substantiv feminin
Sinonime: uneltire, intrigă, aranjament, complot, conjuraţie, conspiraţie, maşinaţie; magie, spiritism, făcătură, vrăjitorie.  
Descânta
Descânta, verb
Sinonime: a face farmece, a fermeca, a fi descântător, a înșira formule magice, a vrăji; a ademeni, a bate la cap, a batjocori, a certa, a deranja cu discursuri, a mustra, a ocărî, a plictisi, a seduce cu vorbe, a trata cu vorbe de ocară.  
Face
Face, verb
Sinonime: a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.  
Fapt
Fapt, substantiv neutru
Sinonime: întâmplare, eveniment, acţiune, faptă, act, caz, fenomen; (popular) vrajă, farmec, descântec, magie, scarlatină, vrăjitorie.  
Fascina
Fascina, verb
Sinonime: a captiva, a subjuga, a hipnotiza, a magnetiza, a fermeca, a încânta, a vrăji.  
Făcut
Făcut, substantiv neutru
Sinonime: farmec, făcătură, fermecătură, vrajă, blestem, destin, soartă, ursită, fatalitate, confecţionare, gătit, descântec, magie, menire, noroc, predestinare, vrăjitorie, zodie.  
Fermeca
Fermeca, verb
Sinonime: a încânta, a captiva, a ademeni, a extazia, a fascina; a vrăji, a face farmece.  
Fermecătură
Fermecătură, substantiv feminin
Sinonime: fermecătorie, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Fura
Fura, verb
Sinonime: a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.  
Iluzionist (iluzionistă)
Iluzionist (iluzionistă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: scamator, vrăjitor, magician.  
Încânta
Încânta, verb
Sinonime: a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.  
Legătură
Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  
Mag
Mag, substantiv masculin
Sinonime: astrolog, filozof, învățat, magician, scamator, vrăjitor; (biserică) (învechit) vâlfă, rege din Orient; (figurat) sol, vestitor; magnetofon.  
Magic (magică)
Magic (magică), adjectiv
Sinonime: vrăjit, fermecat, vrăjitoresc, năzdrăvan; (figurat) fermecător, fascinant, feeric, încântător, vrăjitor, miraculos.  
Magician
Magician, substantiv masculin
Sinonime: vrăjitor; (popular) solomonar; scamator, iluzionist.  
Magie
Magie, substantiv feminin
Sinonime: vrăjitorie, vrajă; (popular) solomonie, farmece, fermecătură, fermecătorie; (figurat) farmec, captivare, fascinaţie, încântare.  
Măiestrie
Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.  
Meni
Meni, verb
Sinonime: a destina, a sorti, a hotărî, a stabili, a hărăzi, a predestina, a ursi; a descânta, a vrăji.  
Mângâietor (mângâietoare)
Mângâietor (mângâietoare), adjectiv
Sinonime: afectuos, alinător, alintător, amăgitor, consolator, desfătător, dezmierdat, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, fermecător, iubitor, încântător, încurajator, măgulitor, plăcut, tandru, vrăjitor, (figurat) cald, (învechit și regional) mângâitor, (învechit) mângâios, (rar) consolant, (variantă) măngăitor, (variantă) măngănietoriu, (variantă) măngâietor, (variantă) mângăietor, (variantă) mângăitor.  
Năzdrăvan (năzdrăvană)
Năzdrăvan (năzdrăvană), adjectiv
Sinonime: ciudat, fermecat, magic, vrăjitoresc; hazliu, glumeţ, poznaş, spiritual, vesel, ghiduş, mucalit.  
Răpi
Răpi, verb
Sinonime: a fura, a jefui, a prăda, a jecmăni, a sustrage, a lua cu sila; (figurat) a fermeca, a încânta, a vrăji, a extazia; (învechit și popular) a hrăpi.  
Seducţie
Seducţie, substantiv feminin
Sinonime: ademenire, amăgire, atracţie, captivare, corupere, corupţie, cucerire, delectare, desfătare, fascinare, fascinaţie, fermecare, ispită, încântare, pervertire, răpire, seducere, seducțiune, subjugare, tentație, vrăjire, (figurat, rar) nadă, (învechit) blaznă, (învechit) iscușenie, (învechit) năpastă, (învechit) săblaznă, (învechit) scandală.  
Solomonar
Solomonar, substantiv masculin
Sinonime: vrăjitor, mag.  
Solomonie
Solomonie, substantiv feminin
Sinonime: vrăjitorie, farmec; vicleşug, şiretlic.  
Strigoaică
Strigoaică, substantiv feminin
Sinonime: strigoaie, vrăjitoare.  
Şişcă
Şişcă, substantiv feminin (regional)
Sinonime: vrăjitoare, iele, fantomă.  
Vraci
Vraci, substantiv masculin (popular)
Sinonime: doctor, medic, tămăduitor, vrăjitor.  
Vrajă
Vrajă, substantiv feminin
Sinonime: farmece, vrăjitorie, descântec; farmec, încântare, desfătare.  
Obrocit (obrocită)
Obrocit (obrocită), adjectiv
Sinonime: fermecat, înșelat, vrăjit, (regional) obricit.  
Incantație (incantații)
Incantație (incantații), substantiv feminin
Sinonime: magie, vrajă, vrăjitorie.  
Cotoroanţă
Cotoroanţă, substantiv
Sinonime: baborniţă, hoaşcă, zgripţuroaică, (regional) hoancă, hoanghină, (Moldova) cotoarbă, babă, vrăjitoare, (figurat) hârcă.  
Delectare
Delectare, substantiv
Sinonime: captivare, cucerire, delectat, desfătare, distracție, farmec, fascinare, fascinație, fermecare, încântare, plăcere, răpire, seducere, seducție, subjugare, voluptate, vrajă, vrăjire, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (învechit și regional) tefericie, (învechit) delectație, (învechit) dilectare, (învechit) încântec.  
Descântător
Descântător, substantiv
Sinonime: vrăjitor.  
Descântătură
Descântătură, substantiv
Sinonime: descântare, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Farmazon
Farmazon, substantiv
Sinonime: vrăjitor, vraci; (figurat) om șiret, om viclean.  
Farmazonie
Farmazonie, substantiv
Sinonime: descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Fascinat
Fascinat, adjectiv
Sinonime: încântat, captivat, sedus, fermecat, vrăjit, subjugat.  
Făcătură
Făcătură, substantiv
Sinonime: boscoană, cabală, descântec, farmec, făcut, fermecătorie, magie, vrajă, vrăjitorie; plastografie, fals în acte.  
Fermecat
Fermecat, adjectiv
Sinonime: vrăjit, magic, încântat, plin de încântare, cuprins de admirație.  
Fermecătoare
Fermecătoare, substantiv
Sinonime: babă, vrăjitoare.  
Fermecător
Fermecător, substantiv
Sinonime: vrăjitor.  
Fermecătoreasă
Fermecătoreasă, substantiv
Sinonime: babă, vrăjitoare.  
Fermecătoresc
Fermecătoresc, adjectiv
Sinonime: (învechit) de fermecător, magic, vrăjitoresc.  
Fermecătorie
Fermecătorie, substantiv
Sinonime: fermecătură, descântec, farmec, magie, vrajă, vrăjitorie.  
Magnetiza
Magnetiza, verb
Sinonime: a ameţi, a atrage, a captiva, a chercheli, a cuceri, a delecta, a desfăta, a fascina, a fermeca, a hipnotiza, a îmbăta, a încânta, a răpi, a seduce, a subjuga, a turmenta, a vrăji.  
Sabat
Sabat, substantiv
Sinonime: (la mozaici) sâmbătă; obicei, deprindere; adunare de vrăjitoare; gălăgie, hărmălaie, șarivari, tohu-bohu, zarvă; (variante) sabaș, șabăț.  
Sortilegiu
Sortilegiu, substantiv
Sinonime: (plural) vrăji, (plural) farmece; profeție.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...