Verifica, verb Sinonime:
a controla, a examina, a revizui, a revedea.
Verificabil, adjectiv
Sinonime:
constatabil, controlabil, observabil, palpabil.
Verificăciune, substantiv
Sinonime:
(învechit) încercare, probare, probă, verificare.
Verificare, substantiv
Sinonime:
încercare, probare, probă, (popular) cercare, (învechit) verificaţie, verificăciune; controlare, revizuire; cercetare, control, revizie, (învechit) teorie, teorisire.
Verificat (verificată), adjectiv Sinonime:
controlat, probat, revizuit; experimentat, încercat, capabil, versat.
Verificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime:
încercare, probare, probă, verificare, (învechit) verificațiune.
Verificațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
verificare, (învechit) verificație. Verificățiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
verificare, (învechit) verificație.
Verificator, substantiv
Sinonime:
controlor, corector, examinator, inspector, testor. Verificator, adjectiv
Sinonime:
examinator, scrutător.
Cenzura, verb Sinonime:
a controla, a supraveghea, a verifica; a interzice, a sista, a opri. Cenzură, substantiv feminin Sinonime:
control, supraveghere, verificare.
Confrunta, verb
Sinonime:
a colaționa, a compara, a pune faţă în faţă, a se înfrunta, a se întâlni, a se întrece, a verifica, (învechit) a protocoli, (învechit) a semui.
Controla, verb
Sinonime:
a verifica, a urmări, a vedea; a se stăpâni, a se supraveghea; (figurat) a stăpâni, a domina; (tehnică) a comanda, a regla.
Examen, substantiv neutru Sinonime:
probă, încercare, verificare, examinare, control; revizuire, trecere în revistă, cercetare; concurs.
Experienţă, substantiv feminin
Sinonime:
experiment, experimentare, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, practică, rutină, (învechit) ispită, ispitire.
Experiment, substantiv neutru
Sinonime:
experienţă, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, experimentare, (popular) cercare.
Experimenta, verb Sinonime:
a încerca, a proba, a verifica, a constata, a cerceta; a trăi (un eveniment), a suferi.
Inspecta, verb Sinonime:
a controla, a verifica, a examina, a revizui, a cerceta.
Inspector, substantiv masculin Sinonime:
controlor, verificator, revizor.
Inspecţie, substantiv feminin Sinonime:
control, verificare, cercetare, examinare, revizuire, revizie.
Încerca, verb Sinonime:
a proba, a verifica; a căuta, a explora, a sonda; a se strădui, a năzui, a se sili; a suferi, a îndura, a răbda.
Încercare, substantiv feminin Sinonime:
tentativă, străduinţă, silinţă, efort; verificare, probă; necaz, neajuns, dificultate, primejdie, suferinţă.
Număra, verb
Sinonime:
a achita, a afla, a aprecia, a boteza, a calcula, a chema, a chibzui, a cifra, a considera, a conţine, a crede, a cuprinde, a da ceva cu număr (socotind), a denumi, a enumera, a face parte din, a găsi, a gândi, a include, a intitula, a intra în categoria, a îngloba, a înşira, a înşirui, a judeca, a lichida, a numi, a onora, a opina, a plăti, a porecli, a reuni un anumit număr, a se socoti printre, a socoti, a spune, a supranumi, a verifica, (prin Transilvania) a sămălui.
Proba, verb Sinonime:
a încerca, a supune la probe, a verifica; a dovedi, a demonstra, a pune în evidenţă, a adeveri. Probă, substantiv feminin Sinonime:
încercare, verificare; examen, bilanţ; eşantion, mostră; dovadă, mărturie.
Revedea, verb
Sinonime:
a (se) regăsi, a (se) reîntâlni, a ameliora un text, a cerceta, a controla, a corecta, a inspecta, a îndrepta, a recapitula, a reciti, a reexamina, a repeta, a revizui, a rezuma, a se vedea, a sintetiza, a trece în revistă, a verifica, (grecism învechit) a teorisi, (învechit) a revedui.
Revizie, substantiv feminin
Sinonime:
ameliorare, amendament, amendare, cercetare, control, corecție, inspectare, inspecţie, modificare, rectificare, reexaminare, reparație, revedere, revizuire, verificare, (învechit) teorie, teorisire, (variantă) reviziune.
Revizor, substantiv masculin Sinonime:
inspector, controlor, verificator.
Revizui, verb
Sinonime:
a reexamina, a revedea, a controla, a verifica, a inspecta; a corecta, a îmbunătăţi, a ameliora, a schimba; a amenda, a modifica, a reconsidera, a rectifica, a redefini, a reforma, a remania, a repara; a repeta, a superviza.
Versat (versată), adjectiv Sinonime:
experimentat, priceput, competent, iscusit, verificat.
Adeverire, substantiv
Sinonime:
arătare, atestare, certificare, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, întărire, legalizare, probare, probă, verificare, (livresc) coroborare.
Adeverit, adjectiv
Sinonime:
adevărat, confirmat, demonstrat, dovedit, probat, verificat.
Cerca, verb
Sinonime:
a analiza, a căuta, a cerceta, a examina, a gusta, a informa, a (se) interesa, a iscodi, a încerca, a îndura, a măsura, a observa, a pătimi, a păţi, a pedepsi, a pândi, a privi, a proba, a răbda, a ruga, a sancţiona, a scruta, a sili, a sonda, a spiona, a (se) strădui, a studia, a suferi, a suporta, a trage, a uita, a urmări, a verifica, a vizita.
Cercare, substantiv
Sinonime:
analizare, analiză, cercetare, chin, durere, examen, examinare, experienţă, experiment, investigare, investigaţie, încercare, patimă, păs, pătimire, probare, probă, studiere, studiu, suferinţă, verificare.
Cercetare, substantiv
Sinonime:
analizare, analiză, anchetare, anchetă, căutare, cercetat, consultare, control, depistaj, depistat, examen, examinare, experimentare, experimentație, expertiză, explorare, explorație, inspectare, inspecție, instruire, interogatoriu, investigare, investigație, observare, observație, pedepsire, percheziție, percheziționare, perchiziție, privire, prospecție, prospecțiune, punere la încercare, răsplătire, recunoaștere, revizie, revizuire, scrutare, sondaj, sondare, studiere, studiu, verificare, (învechit) căutat, (învechit) căutătură, (învechit) cercetătură, (învechit) compătimire, (învechit) iscoadă, (învechit) ispită, (învechit) ispitire, (învechit) încercetare, (învechit) încercetat, (învechit) mângâiere, (învechit) răspicare, (învechit) sprafcă, (învechit) teorie, (învechit) teorisire, (învechit) vizitare, (popular) cercare, (popular) iscodire, (rusism învechit) comandirovcă, (variantă) cercătare.
Confirmat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, consacrat, consfințit, demonstrat, dovedit, întărit, probat, ratificat, sancţionat, validat, verificat. Confirmat, substantiv
Sinonime:
confirmare.
Control, substantiv
Sinonime:
expertiză, inspectare, inspecţie, revizie, verificare; cenzură, regulație, comandă, stăpânire, supraveghere; (medicină) vizită; dominaţie, supremaţie; (medicină) ortogenie, planificare familială.
Controlabil, adjectiv
Sinonime:
manevrabil, observabil, verificabil.
Controlare, substantiv
Sinonime:
supraveghere, verificare; dominare, stăpânire.
Controlat, adjectiv
Sinonime:
verificat, revizuit, cenzurat; dominat, stăpânit, supravegheat; comandat, reglat.
Revizuit, adjectiv
Sinonime:
controlat, revăzut, verificat, reexaminat, corectat, modificat.
Cenzurat, adjectiv
Sinonime:
cercetat, controlat, examinat, interzis, oprit, sistat, supravegheat, verificat, (variantă) censurat. Cenzurat, substantiv
Sinonime:
cenzurare, criticare (publică), (variantă) censurat.
Corector, substantiv
Sinonime:
cenzor, examinator, îndreptător, pic, rectificator, revizor, testor, verificator, (învechit) prot.
Atestat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, autentificat, confirmat, constatat, demonstrat, dovedit, stabilit, validat, veridic, verificat. Atestat, substantiv
Sinonime:
atestare, certificat, confirmare, diplomă, dovadă.
Dovedit, adjectiv
Sinonime:
adeverit, confirmat, demonstrat, probat, verificat.
Testor, substantiv
Sinonime:
tester, aparat pentru teste, controlor, eseior, examinator, experimentator, inspector, probator, verificator.
Eșantiona, verb
Sinonime:
a verifica cu etalonul, a confrunta cu etalonul; a tăia un eșantion.
Constatabil, adjectiv
Sinonime:
controlabil, diagnosticabil, perceptibil, ușor de constatat, verificabil, vizibil.
Numărat (numărată), adjectiv
Sinonime:
calculat, evaluat numeric, în număr exact, socotit, verificat; limitat, puțin, redus ca număr.
Pontaj, substantiv
Sinonime:
control, pontare, verificare.
Contraexpertiză, substantiv
Sinonime:
control, examen, expertiză, încercare, probă, test, verificare.
Revizuire, substantiv
Sinonime:
controlare, reexaminare, revedere, revizie, verificare.
Probui, verb
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a încerca, a întări, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, a verifica.
Prubuit, adjectiv
Sinonime:
încercat, probat, verificat.
Atestație, substantiv
Sinonime:
afirmație, atestare, autentificație, brevet, certificat, diplomă, garanție, mărturisire, omologare, probă, ratificare, reconducție, validare, verificație.
Autentificație, substantiv
Sinonime:
atestație, autentificare, confirmație, garanție, legalizare, omologare, probă, ratificare, ratificație, reconducție, validare, verificație.
Revedui, verb
Sinonime:
a cerceta, a controla, a inspecta, a revedea, a revizui, a verifica.
Audit, substantiv
Sinonime:
control, expertiză, inspecție, verificare.
Audita, verb
Sinonime:
a controla, a efectua un audit, a verifica.
Check-up, substantiv
Sinonime:
consultație, control, examen medical, verificare.
Teorisi, verb (învechit)
Sinonime:
a cerceta, a controla, a inspecta, a revedea, a revizui, a verifica.
Trial, substantiv
Sinonime:
(sport) meci de selecție, meci de triere, meci de verificare. Trial, adjectiv
Sinonime:
din trei elemente, triplu.
Recolment, substantiv
Sinonime:
verificare.
Teorisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
cercetare, control, revizie, revizuire, verificare.
Confruntat, adjectiv
Sinonime:
comparat, pus față în față, verificat.
Reexamina, verb
Sinonime:
a reasculta, a reconsidera, a reevalua, a regândi, a restudia, a revedea, a revizui, a verifica încă o dată.
Testa, verb
Sinonime:
a face un testament, a lăsa, a lega, (învechit, în Transilvania) a testălui; a cerceta printr-un test, a controla, a examina, a experimenta, a face un test, a încerca, a proba, a supune unui test, a verifica; a provoca, a se măsura.
Testare, substantiv
Sinonime:
controlare, eseiaj, examinare, experimentare, încercare, probare, probă, verificare.
Testabil, adjectiv
Sinonime:
analizabil, apreciabil, calculabil, comensurabil, contabilizabil, controlabil, evaluabil, examinabil, măsurabil, verificabil.
Inspectare, substantiv
Sinonime:
cercetare, control, examinare, inspecție, revizie, verificare.
Proveală, substantiv (regional)
Sinonime:
încercare, mostră, probă, verificare.
Consultat, adjectiv
Sinonime:
consfătuit, examinat, verificat. Consultat, substantiv
Sinonime:
consfătuire, consultare.
Screening, substantiv
Sinonime:
control, depistare, selecție, verificare; proiecție.
Revăzut, adjectiv
Sinonime:
controlat, reexaminat, revizuit, verificat.
Probăi, verb (învechit)
Sinonime:
a încerca, a proba, a verifica.
Probat, adjectiv
Sinonime:
adeverit, arătat, confirmat, demonstrat, dovedit, evidențiat, experimentat, încercat, testat, verificat, (învechit) probăit, (învechit) probăluit, (învechit) prubuit.
Probăluit, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
încercat, probat, verificat, (învechit și regional) prubuluit.
Probălui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a adeveri, a arăta, a atesta, a bănui, a căuta, a certifica, a chibzui, a confirma, a crede, a demonstra, a dovedi, a experimenta, a gândi, a ghici, a imagina, a încerca, a închipui, a întări, a întrezări, a mărturisi, a presupune, a prevedea, a proba, a socoti, a sprijini, a stabili, a susține, a ști, a tatona, a verifica, a visa, (învechit și regional) a prăbălui, (învechit și regional) a prubului, (învechit) a probolui, (regional) a prăbăli, (regional) a prebălui, (regional) a probăli, (regional) a probului, (regional) a prubăli.
Probăire, substantiv (învechit)
Sinonime:
încercare, probare, verificare, (învechit și regional) probăluire.
Probăluire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
argumentare, demonstrare, dovedire, încercare, încercat, probare, probă, tentativă, verificare, (variantă) prăbăluire, (variantă) proboluire.
