Fărâmi
Fărâmi, verb (regional)
Sinonime: a fărâma, a fărma, (învechit) a fărăma; (variante) a fărămi, a fărmi, a fârmi.  
 
Fărâmică
Fărâmică, substantiv
Sinonime: (popular) fărâmiţă.

Fărâmica, verb (învechit)
Sinonime: a fărâmița, (variantă) a fărămica, (variantă) a fărimica.

Fărămică, substantiv
Sinonime: fărâmică.  
 
Fărâmicare
Fărâmicare, substantiv (învechit)
Sinonime: fărâmițare, (variantă) fărămicare, (variantă) fărimicare.  
 
Fărâmicat
Fărâmicat, substantiv (învechit)
Sinonime: fărâmițare, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat.

Fărâmicat, adjectiv (învechit)
Sinonime: fărâmițat, (variantă) fărămicat, (variantă) fărimicat.  
 
Fărâmice
Fărâmice, substantiv (învechit)
Sinonime: bucățea, bucățică, fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmușă, (popular) fărâmică.  
 
Fărămicios
Fărămicios, adjectiv
Sinonime: fărâmicios.  
 
Fărâmicios (fărâmicioasă)
Fărâmicios (fărâmicioasă), adjectiv
Sinonime: sfărâmicios, granulos, inconsistent, nelegat, fragil, necompact.  
 
Faraminos
Faraminos, adjectiv
Sinonime: astronomic, colosal, demăsurat, enorm, exagerat, excesiv, exorbitant, extraordinar, fabulos, fantastic, faraonic, fenomenal, gigantesc, impresionant, monumental, prodigios, stupefiant, titanesc.  
 
Fărâmire
Fărâmire, substantiv (învechit)
Sinonime: fărâmare, (variantă) fărămire.  
 
Fărâmit
Fărâmit, adjectiv (învechit)
Sinonime: fărâmat, (variantă) fărămit, (variantă) fărimit.

Fărâmit, substantiv (popular)
Sinonime: fărâmare, (variantă) fărămit.  
 
Fărâmiţa
Fărâmiţa, verb
Sinonime: a sfărâma, a zdrobi, a zobi, a pisa, a sparge; a distruge, a nimici, a descompune.

Fărâmiţă, substantiv feminin
Sinonime: firimitură, fărâmă, bucăţică.  
 
Fărâmiţare
Fărâmițare, substantiv
Sinonime: atomizat, dezmembrare, dilacerare, fracționare, mărunțire, rupere, sfărâmare, (învechit și regional) smăcinătură, (învechit) crâmpeiere, (învechit) fărâmicare, (învechit) smăcinare, (popular) dumicare, (regional) groire, (variantă) fărămițare, (variantă) fărămițire.  
 
Fărâmiţat (fărâmiţată)
Fărâmiţat (fărâmiţată), adjectiv
Sinonime: zdrobit, fărâmat, sfărâmiţat, zdrobit, pisat, frânt, rupt, îmbucătăţit; (figurat) nimicit, distrus.  
 
Fărâmitură
Fărâmitură, substantiv feminin
Sinonime: fărâmătură, fragment, rest.  
 

Astronomic (astronomică)
Astronomic (astronomică), adjectiv
Sinonime: astrologic, sideral, (învechit) astronomicesc; (figurat) colosal, enorm, exagerat, extraordinar, fabulos, fantastic, faraminos, gigantic, imens, inabordabil, incomensurabil, nemăsurat, uriaș.  
 
Caria
Caria, verb
Sinonime: a se găuri, a se strica, a se roade, a se măcina, a se pulveriza, a se fărâmiţa.  
 
Dumica
Dumica, verb
Sinonime: a sfărâma, a rupe, a fărămiţa, a ciopârţi; a distruge, a nimici.  
 
Firimitură
Firimitură, substantiv feminin
Sinonime: firmitură, fărâmiţă, bucăţică, fărâmă, (regional) fărâmătură, sfărâmă.  
 
Fracţiona
Fracţiona, verb
Sinonime: a dedubla, a descompune, a divide, a diviza, a fărămiţa, a fragmenta, a îmbucătăţi, a împărţi, a partaja, a rupe, a scinda, a secționa, a subdiviza.  
 
Friabil (friabilă)
Friabil (friabilă), adjectiv
Sinonime: fragil, fărâmicios, casant, casabil.  
 
Grăpa
Grăpa, verb
Sinonime: a mărunţi, a fărâmiţa, a boroni.

Grapă, substantiv
Sinonime: (agricultură) (regional) boroană, colţar; (tip de inflorescență în formă de ciorchine) ciorchine.  
 
Macera
Macera, verb
Sinonime: a (se) dospi, a (se) fermenta, a (se) plămădi, a fărâmiţa, a infuza, a marina, a strivi, a terciui, a toca, a zdrobi, (regional) a (se) mocni.  
 
Masticaţie
Masticaţie, substantiv feminin
Sinonime: mestecare, zdrobire, fărâmiţare, zdrumicare, măcinare.  
 
Măcina
Măcina, verb
Sinonime: a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.  
 
Mărunţi
Mărunţi, verb
Sinonime: a fărâmiţa, a pisa, a zdrobi, a diviza.  
 
Pisa
Pisa, verb
Sinonime: a sfărâma, a zdrobi, a fărâmiţa, a mărunţi; (figurat) a sâcâi, a tracasa, a plictisi, a cicăli, a agasa, a enerva, a supăra; (învechit şi popular) a smicura, a zdrumica, (regional) a pisălogi, a pisăza, (familiar) a pisăgi; a bate, a bătători, a bătuci, a bodogăni, a dăscăli, a decortica, a îndesa, a piua, a presa.  
 
Prodigios (prodigioasă)
Prodigios (prodigioasă), adjectiv
Sinonime: amplu, bogat, considerabil, enorm, epustuflant, extraordinar, fabulos, faraminos, fecund, fenomenal, ieșit din comun, imens, nemăsurat, productiv, prolific, uimitor, uluitor, (învechit) etonant.  
 
Pulbere
Pulbere, substantiv feminin
Sinonime: praf, colb; (figurat) descompunere, distrugere, fărâmiţare, nimicire, dezagregare; puzderie; praf de puşcă.  
 
Roade
Roade, verb
Sinonime: a ronţăi, a morfoli, a măcina, a fărâmiţa, a freca, a toci, a uza; a jena, a deranja, a supăra, a chinui, a tulbura, a frământa, a tortura.  
 
Ronţăi
Ronţăi, verb
Sinonime: a ciuguli, a crănțăi, a crănțăni, a fărâmiţa, a mânca, a roade, a scârțâi, (figurat) a chinui, (regional) a rompăi.  
 
Ţărânos (ţărânoasă)
Ţărânos (ţărânoasă), adjectiv
Sinonime: fărâmicios, afânat.  
 
Mărunţit (mărunţită)
Mărunţit (mărunţită), adjectiv
Sinonime: fărâmiţat, sfărâmat, pisat, tocat.  
 
Gigantesc
Gigantesc, adjectiv
Sinonime: ciclopic, colosal, demăsurat, elefantesc, enorm, faraminos, gigantic, imens, monumental, titanesc, uriaș.  
 
Fragmentar
Fragmentar, adjectiv
Sinonime: divizat, fărâmițat, fragmentat, imperfect, incomplet, în fragmente, necomplet, parcelar, parţial, sectorial.  
 
Concasa
Concasa, verb
Sinonime: a aplatiza, a dezagrega, a fărâmița, a pulveriza, a sfărâma un material solid, a sparge în bucăți mici.  
 
Mărunţire
Mărunţire, substantiv
Sinonime: fărâmițare, pisare, sfărâmare, tocare, zdrobire.  
 
Dilacera
Dilacera, verb
Sinonime: a destrăma, a deșira, a fărâmița, a lacera, a rupe în bucăți, a sfâșia, (medicină) a smulge cu violență (un țesut).  
 
Rupere
Rupere, substantiv
Sinonime: abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.  
 
Dumicare
Dumicare, substantiv
Sinonime: fărâmițare, măcinare, savurare, (învechit și popular) ciopârțire, (învechit și regional) nimicire, (învechit și regional) rănire, (învechit și regional) zdrobire, (învechit) dumicătură, (popular) dumicat, (regional) îmbucătură, (variantă) dimicare.  
 
Sfărâmare
Sfărâmare, substantiv
Sinonime: agitare, agitație, caznă, căznire, chin, chinuire, concasare, dărâmare, dărâmătură, desființare, destrămare, distrugere, fărâmare, fărâmițare, frământare, frământat, frângere, împrăștiere, măcinare, măcinat, măciniș, mărunțire, mărunțit, melițare, melițat, nimicire, osteneală, pisare, pisat, potopire, prăpădire, râșnit, sfărâmat, silire, spargere, spart, spulberare, străduială, străduință, străduire, strivire, tocare, tocat, trudă, trudire, trudnicie, turtire, zbatere, zbucium, zbuciumare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) pistoseală, (învechit și popular) risipire, (învechit și regional) strucinătură, (învechit și regional) strucire, (învechit și regional) strucitură, (învechit) afanisire, (învechit) înfrângere, (învechit) învăluire, (învechit) năslire, (învechit) nevoie, (învechit) nevoință, (învechit) osârdie, (învechit) osârdnicie, (învechit) osârduință, (învechit) osârduire, (învechit) sârguială, (învechit) sfărmăt, (învechit) sodomire, (învechit) strădănuire, (învechit) strucinare, (învechit) topire, (învechit) volnicie, (învechit) zdruncinare, (popular și familiar) stropșeală, (popular și familiar) stropșire, (popular) canoneală, (popular) canonire, (popular) isprăvire, (popular) sârguință, (popular) zdrobeală, (popular) zdrumicare, (popular) zobire, (rar) casare, (rar) chinuială, (rar) mărunțișare, (rar) prăbușire, (regional) verpelire; (variante) (învechit și regional) sfărmare, (învechit) sfărămare, (învechit) sfărâmire.  
 
Herculean
Herculean, adjectiv
Sinonime: colosal, faraminos, foarte puternic, gigantesc, robust, titanesc, voinic, (variantă) erculean.  
 
Fărimitură
Fărimitură, substantiv
Sinonime: fărâmitură.  
 
Dilacerare
Dilacerare, substantiv
Sinonime: dilacerație, fărâmițare, sfâșiere.  
 
Atomizat
Atomizat, substantiv
Sinonime: atomizare, fărâmițare.

Atomizat, adjectiv
Sinonime: fărâmițat, pulverizat.  
 
Smăcinătură
Smăcinătură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: cernut, fărâmițare, scuturat, zdrobire, zguduială, (învechit) smăcinare, (variantă) zmăcinătură.  
 
Fărâmușă
Fărâmușă, substantiv (învechit)
Sinonime: fărâmă, fărâmiță, (învechit) fărâmice, (popular) fărâmică, (regional) fărâmea, (variantă) fărămușă.  
 
Dărăbi
Dărăbi, verb (regional)
Sinonime: a fărâmița, a fragmenta, a îmbucătăți, a îmbucăți, a rupe.  
 
Fărâmos
Fărâmos, adjectiv (învechit)
Sinonime: fărâmicios, (variantă) fărămos.  
 
Fărimică
Fărimică, substantiv
Sinonime: fărâmică.  
 
Fărâmăcios
Fărâmăcios, adjectiv
Sinonime: fărâmicios.  
 
Fărmicios
Fărmicios, adjectiv
Sinonime: fărâmicios.

Fârmicios, adjectiv
Sinonime: fărâmicios.  
 
Fărâmător
Fărâmător, adjectiv
Sinonime: sfărâmător, spărgător, strivitor, zdrobitor, (figurat) distrugător; (variante) fărămător, fărâmitor, fărmător, (învechit și regional) fărmătoriu.  
 
Fărâmături
Fărâmături, verb (regional)
Sinonime: a fărâmița.  
 
Sfărâmicios
Sfărâmicios, adjectiv
Sinonime: friabil, mălăietic, mălăieț, mălăiețos, țăndăros, (învechit) spărtigos, (popular) fărâmicios, (regional) crohos, (regional) roinos, (regional) scrupos, (regional) sfărmos, (regional) țârfos, (regional) zdroburos, (regional) zguros, (regional) zgurupăcios, (regional) zgurupos; (variante) sfărămicios, sfărâmăcios, sfărimicios, sfărmăcios, sfărmâcios, sfărmicios.  
 
Țărnos
Țărnos, adjectiv (regional)
Sinonime: fărâmicios, puhab, țărânos, (regional) țârfos.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar