Catâr, substantiv masculin Sinonime:
măgar, asin; om încăpăţânat, îndărătnic. Catar, substantiv
Sinonime:
guturai.
Căţăra, verb
Sinonime:
a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca, a escalada, (popular) a se zgăibăra, a se aburca, a se ţuţuia, (regional) a se burica, a se cucuia, a se găibăra, a se popoţa, (prin Transilvania) a se pupuia, (prin Oltenia) a se suliga. Catara, substantiv (învechit)
Sinonime:
afurisenie, anatemă, blestem.
Cataractă (cataracte), substantiv feminin
Sinonime:
cascadă, cădere de apă, torent, (rar) niagară; (medicină) albeaţă, (popular) perdea, apă-albă, (Moldova şi Transilvania) pohoială.
Cataral, adjectiv
Sinonime:
(medicină) cataros.
Cataramă, substantiv
Sinonime:
(regional) sponcă.
Cătărămuță, substantiv
Sinonime:
cataramă (mică).
Căţărare, substantiv
Sinonime:
cocoţare, ridicare, suire, urcare, urcat.
Căţărătoare, substantiv
Sinonime:
scorţar.
Cățărător (cățărătoare), adjectiv
Sinonime:
suitor, agăţător, urcător; fixător, care se prinde.
Cățărătură, substantiv
Sinonime:
cățărare, cățărat.
Catârcă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) (regional) mulă, (învechit) mâşcoaie, (învechit, în Banat) mazgă.
Cătare, substantiv
Sinonime:
miră, (învechit) ţel; scânteiuţă.
Cataresis, substantiv (învechit)
Sinonime:
caterisire, destituire, ordin de destituire.
Catarg, substantiv
Sinonime:
arbore, artimon, băț de steag, stâlp, (învechit) catart, (învechit) mastă.
Catargă, substantiv
Sinonime:
galeră.
Catârgiu, substantiv (regional)
Sinonime:
catârar, mulargiu, (variantă) catargiu.
Cătărigie, substantiv (învechit)
Sinonime:
adolescență.
Catarinian, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(zoologie) catarin; maimuță.
Cataroi, substantiv
Sinonime:
apoplexie, catar, coriză, gripă, guturai, ictus apoplectic, rinită, răceală; bolovan.
Catarsis, substantiv
Sinonime:
abreacție, defulare, dezinhibare, dezinhibiție, eliberare psihică, purificare, (variantă) catharsis.
Catartic, adjectiv
Sinonime:
depurativ, laxativ, liberator, purgativ, purificator, redemptoriu.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Arbore, substantiv masculin
Sinonime:
arbust, copac, pom, (arbore de cacao) cacaotier, (arbore de cafea) (învechit) cafeu, (arborele-vieții) (rar) tămâie, (arborele-vieții) tuia, (învechit și popular) lemn; (tehnică) ax, axă, bielă, fus, osie, pivot, tijă, (arbore cotit) vilbrochen; (marinărie) catarg, catart, (arbore mic) trinchet; (variante) arbor, arbure.
Cascadă, substantiv feminin Sinonime:
cataractă, cădere de apă; prăvălire, torent, avalanșă.
Cocoţa, verb Sinonime:
a se urca, a se căţăra; (figurat, depreciativ) a parveni, a avansa. Cocotă, substantiv
Sinonime:
curvă, prostituată.
Duruitoare, substantiv feminin
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă.
Escalada, verb
Sinonime:
a sări, a trece (peste ceva), a depăşi; a urca, a sui. Escaladă, substantiv
Sinonime:
angrenaj, ascensiune, cățărare, escaladare, suire.
Laxativ (laxativă), adjectiv
Sinonime:
purgativ; (învechit) catartic, cathartic.
Mira, verb Sinonime:
a surprinde, a minuna, a uimi. Miră, substantiv feminin Sinonime:
riglă; cătare (la arme).
Paftă, substantiv feminin Sinonime:
încheietoare, cataramă.
Urca, verb Sinonime:
a ridica, a (se) înălţa, a se căţăra, a escalada; a creşte, a majora, a spori, a mări, a adăuga.
Zgrepţăna, verb Sinonime:
a zgâria, a râcâi, a răni; a (se) căţăra, a (se) agăţa, a (se) prinde.
Aburca, verb (regional)
Sinonime:
a (se) urca, a (se) sui cățărându-se, a (se) cățăra, a (se) cocoța; a (se) ridica de jos.
Agăţător, adjectiv
Sinonime:
căţărător, suitor, urcător.
Goeletă, substantiv
Sinonime:
(corabie ușoară cu două catarge) șuner.
Boglar, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) gălbenele, gălbenele-de-munte, piciorul-cocoșului, rărunchi, rânzișoară; (învechit) broșă, cataramă, clemă.
Burău, substantiv
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă.
Burica, verb
Sinonime:
a căţăra, a cocoţa, a ridica, a sui, a urca.
Cocoţare, substantiv
Sinonime:
căţărare.
Copcă, substantiv
Sinonime:
agrafă, bară, capsă, cataramă, clemă, coftă, gaură, ochi, salt, săritură, scoabă, scobitură, spărtură, traversă, (Moldova) produșcă, (prin Moldova) știoalnă, (prin Muntenia) scorbură, (regional) beucă, (regional) burduf, (regional) copce, (regional) copcie, (regional) produf, (regional) sponcă, (regional) toană, (regional) vad.
Cormană, substantiv
Sinonime:
cucură, poliță, răsturnătoare, cătușă, lespede; catarg; stavilă; (regional) larvă de cărăbuș, vierme.
Cucuia, verb
Sinonime:
a se cățăra, a se sui, a se cocoța, a se ridica; (figurat) a se împopoțona, a se împodobi peste măsură.
Cuişor, substantiv
Sinonime:
cui (mic), cuișoară, cuiuţ, piuneză, (învechit) broșă, (învechit) cataramă, (învechit; la cataramă) dinte.
Abreacție, substantiv
Sinonime:
(psihologie) reacție de apărare, catharsis, catarsis, defulare.
Escaladare, substantiv
Sinonime:
asaltare, ascensionare, ascensiune, cățărare, escaladat, escaladă, ramonaj, sărire, sărit, suire, suiș, trecere, urcare, (învechit) scaladare, (prin extensiune) intensificare.
Bardou, substantiv
Sinonime:
catâr.
Galeră, substantiv
Sinonime:
biremă, (învechit) catargă.
Găibăra, verb
Sinonime:
a se căţăra, a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca.
Gripa, verb
Sinonime:
(tehnică) a se bloca; a se îmbolnăvi de gripă. Gripă, substantiv
Sinonime:
(medicină) catar, (astăzi rar) influenţă, (învechit) cataroi, (popular) troahnă.
Sponcă, substantiv
Sinonime:
agrafă, cataramă, copcă.
Guturai, substantiv
Sinonime:
(medicină) catar, coriză, răceală, rinită, (popular) troahnă, (regional) cataroi, subărie, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) şuhărie, (variantă) gutunar.
Mulă, substantiv
Sinonime:
cal (urât și greoi), catâr, catârcă; om bleg, om prost; formă, mulaj, tipar; (variantă) mul. Mula, verb
Sinonime:
a contura, a da forma dorită, a fasona, a lua forma corpului, a modela, a scoate în relief, a se conforma, a se lipi de corp, a transforma.
Trinchet, substantiv
Sinonime:
arbore cu pânze, arbore mic, catarg, (variantă) trunchet.
Troahnă, substantiv
Sinonime:
catar, coriză, febră tifoidă, gripă, guturai, răceală, rinită, tifos; (Moldova) troană, trohneală; (Banat) trocnă, trocneală.
Grimpant, adjectiv
Sinonime:
(despre plante) cățărător.
Alpinism, substantiv
Sinonime:
cățărare, escaladă.
Alpinist, substantiv
Sinonime:
ascensionist, cățărător.
Subărie, substantiv
Sinonime:
(medicină) catar, coriză, guturai, rinită.
Povornitoare, substantiv
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă.
Ecvideu, substantiv
Sinonime:
(zoologie) asin, bardou, cal, catâr, măgar, zebră.
Pinţăluş, substantiv
Sinonime:
(regional) briceag, cuțit; (la cataramă) ac, cui.
Zgăibăra, verb
Sinonime:
a se căţăra, a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca.
Preveşteală, substantiv (regional)
Sinonime:
albeață, cataractă, ceață, împăienjenire, încețoșare, leucom, membrană, păienjenire, peritoneu, pieliță, sevă, tulburare, văl, voalare, (învechit) diafragmă (la corp); caimac.
Dezinhibiție, substantiv
Sinonime:
catarsis, catharsis, dezinhibare.
Purificator, substantiv
Sinonime:
epurator, filtru. Purificator, adjectiv
Sinonime:
catartic, filtrant, lustral.
Popoţa, verb (regional)
Sinonime:
a (se) împopoțona, a incita, a întărâta, a înverșuna, a se căţăra, a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca.
Zâmboc, substantiv (regional)
Sinonime:
ac de cataramă.
Săritoare, substantiv
Sinonime:
cascadă, cataractă, cădere de apă, obstacol, pârleaz, ruptură de teren.
Perdea, substantiv
Sinonime:
act, albeață, brizbriz, cataractă, cortină, draperie, gard viu, leucom, placentă, scenă, strat, văl, (învechit) ton muzical, (învechit) zăveasă, (popular) adăpost (de iarnă) pentru oi; (prin extensiune) anticameră, intrare; (prin extensiune) fâșie de pădure.
Încătărăma, verb
Sinonime:
a (se) ghiftui, a (se) îmbuiba, a (se) încătărămba, a (se) îndopa; a încheia cu o cataramă.
Pupuia, verb (regional)
Sinonime:
a se cățăra, a se cocoța, a se ridica.