Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Catâr
Catâr, substantiv masculin
Sinonime: măgar, asin; om încăpăţânat, îndărătnic.

Catar, substantiv
Sinonime: guturai.  
Căţăra
Căţăra, verb
Sinonime: a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca, a escalada, (popular) a se zgăibăra, a se aburca, a se ţuţuia, (regional) a se burica, a se cucuia, a se găibăra, a se popoţa, (prin Transilvania) a se pupuia, (prin Oltenia) a se suliga.  
Cataractă (cataracte)
Cataractă (cataracte), substantiv feminin
Sinonime: cascadă, cădere de apă, torent, (rar) niagară; (medicină) albeaţă, (popular) perdea, apă-albă, (Moldova şi Transilvania) pohoială.  
Cataramă
Cataramă, substantiv
Sinonime: (regional) sponcă.  
Căţărare
Căţărare, substantiv
Sinonime: cocoţare, ridicare, suire, urcare, urcat.  
Căţărătoare
Căţărătoare, substantiv
Sinonime: scorţar.  
Cățărător (cățărătoare)
Cățărător (cățărătoare), adjectiv
Sinonime: suitor, agăţător, urcător; fixător, care se prinde.  
Catârcă
Catârcă, substantiv
Sinonime: (zoologie) (regional) mulă, (învechit) mâşcoaie, (învechit, în Banat) mazgă.  
Cătare
Cătare, substantiv
Sinonime: miră, (învechit) ţel; scânteiuţă.  
Cataresis
Cataresis, substantiv (învechit)
Sinonime: caterisire, destituire, ordin de destituire.  
Catarg
Catarg, substantiv
Sinonime: arbore, artimon, băț de steag, stâlp, (învechit) catart, (învechit) mastă.  
Catargă
Catargă, substantiv
Sinonime: galeră.  
Catârgiu
Catârgiu, substantiv (regional)
Sinonime: catârar, mulargiu, (variantă) catargiu.  
Cătărigie
Cătărigie, substantiv (învechit)
Sinonime: adolescență.  
Catarinian
Catarinian, adjectiv și substantiv
Sinonime: (zoologie) catarin; maimuță.  
Cataroi
Cataroi, substantiv
Sinonime: apoplexie, catar, coriză, gripă, guturai, ictus apoplectic, rinită, răceală; bolovan.  
Catarsis
Catarsis, substantiv
Sinonime: abreacție, defulare, dezinhibare, dezinhibiție, eliberare psihică, purificare, (variantă) catharsis.  
Catartic
Catartic, adjectiv
Sinonime: depurativ, laxativ, liberator, purgativ, purificator, redemptoriu.  

Arbore
Arbore, substantiv masculin
Sinonime: arbust, copac, pom, (arbore de cacao) cacaotier, (arbore de cafea) (învechit) cafeu, (arborele-vieții) (rar) tămâie, (arborele-vieții) tuia, (învechit și popular) lemn; (tehnică) ax, axă, bielă, fus, osie, pivot, tijă, (arbore cotit) vilbrochen; (marinărie) catarg, catart, (arbore mic) trinchet; (variante) arbor, arbure.  
Cascadă
Cascadă, substantiv feminin
Sinonime: cataractă, cădere de apă; prăvălire, torent, avalanșă.  
Cocoţa
Cocoţa, verb
Sinonime: a se urca, a se căţăra; (figurat, depreciativ) a parveni, a avansa.

Cocotă, substantiv
Sinonime: curvă, prostituată.  
Duruitoare
Duruitoare, substantiv feminin
Sinonime: cascadă, cataractă, cădere de apă.  
Escalada
Escalada, verb
Sinonime: a sări, a trece (peste ceva), a depăşi; a urca, a sui.

Escaladă, substantiv
Sinonime: angrenaj, ascensiune, cățărare, escaladare, suire.  
Mira
Mira, verb
Sinonime: a surprinde, a minuna, a uimi.

Miră, substantiv feminin
Sinonime: riglă; cătare (la arme).  
Paftă
Paftă, substantiv feminin
Sinonime: încheietoare, cataramă.  
Urca
Urca, verb
Sinonime: a ridica, a (se) înălţa, a se căţăra, a escalada; a creşte, a majora, a spori, a mări, a adăuga.  
Zgrepţăna
Zgrepţăna, verb
Sinonime: a zgâria, a râcâi, a răni; a (se) căţăra, a (se) agăţa, a (se) prinde.  
Aburca
Aburca, verb (regional)
Sinonime: a (se) urca, a (se) sui cățărându-se, a (se) cățăra, a (se) cocoța; a (se) ridica de jos.  
Agăţător
Agăţător, adjectiv
Sinonime: căţărător, suitor, urcător.  
Goeletă
Goeletă, substantiv
Sinonime: (corabie ușoară cu două catarge) șuner.  
Burău
Burău, substantiv
Sinonime: cascadă, cataractă, cădere de apă.  
Burica
Burica, verb
Sinonime: a căţăra, a cocoţa, a ridica, a sui, a urca.  
Cocoţare
Cocoţare, substantiv
Sinonime: căţărare.  
Copcă
Copcă, substantiv
Sinonime: agrafă, bară, capsă, cataramă, clemă, coftă, gaură, ochi, salt, săritură, scoabă, scobitură, spărtură, traversă, (Moldova) produșcă, (prin Moldova) știoalnă, (prin Muntenia) scorbură, (regional) beucă, (regional) burduf, (regional) copce, (regional) copcie, (regional) produf, (regional) sponcă, (regional) toană, (regional) vad.  
Cormană
Cormană, substantiv
Sinonime: cucură, poliță, răsturnătoare, cătușă, lespede; catarg; stavilă; (regional) larvă de cărăbuș, vierme.  
Cucuia
Cucuia, verb
Sinonime: a se cățăra, a se sui, a se cocoța, a se ridica; (figurat) a se împopoțona, a se împodobi peste măsură.  
Cuişor
Cuişor, substantiv
Sinonime: cui (mic), cuișoară, cuiuţ, piuneză, (învechit) broșă, (învechit) cataramă, (învechit; la cataramă) dinte.  
Abreacție
Abreacție, substantiv
Sinonime: (psihologie) reacție de apărare, catharsis, catarsis, defulare.  
Escaladare
Escaladare, substantiv
Sinonime: asaltare, ascensionare, ascensiune, cățărare, escaladat, escaladă, ramonaj, sărire, sărit, suire, suiș, trecere, urcare, (învechit) scaladare, (prin extensiune) intensificare.  
Bardou
Bardou, substantiv
Sinonime: catâr.  
Galeră
Galeră, substantiv
Sinonime: biremă, (învechit) catargă.  
Găibăra
Găibăra, verb
Sinonime: a se căţăra, a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca.  
Gripa
Gripa, verb
Sinonime: (tehnică) a se bloca; a se îmbolnăvi de gripă.

Gripă, substantiv
Sinonime: (medicină) catar, (astăzi rar) influenţă, (învechit) cataroi, (popular) troahnă.  
Sponcă
Sponcă, substantiv
Sinonime: agrafă, cataramă, copcă.  
Guturai
Guturai, substantiv
Sinonime: (medicină) catar, coriză, răceală, rinită, (popular) troahnă, (regional) cataroi, subărie, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) şuhărie, (variantă) gutunar.  
Mulă
Mulă, substantiv
Sinonime: cal (urât și greoi), catâr, catârcă; om bleg, om prost; formă, mulaj, tipar; (variantă) mul.

Mula, verb
Sinonime: a contura, a da forma dorită, a fasona, a lua forma corpului, a modela, a scoate în relief, a se conforma, a se lipi de corp, a transforma.  
Trinchet
Trinchet, substantiv
Sinonime: arbore cu pânze, arbore mic, catarg, (variantă) trunchet.  
Troahnă
Troahnă, substantiv
Sinonime: catar, coriză, febră tifoidă, gripă, guturai, răceală, rinită, tifos; (Moldova) troană, trohneală; (Banat) trocnă, trocneală.  
Grimpant
Grimpant, adjectiv
Sinonime: (despre plante) cățărător.  
Alpinism
Alpinism, substantiv
Sinonime: cățărare, escaladă.  
Alpinist
Alpinist, substantiv
Sinonime: ascensionist, cățărător.  
Subărie
Subărie, substantiv
Sinonime: (medicină) catar, coriză, guturai, rinită.  
Povornitoare
Povornitoare, substantiv
Sinonime: cascadă, cataractă, cădere de apă.  
Ecvideu
Ecvideu, substantiv
Sinonime: (zoologie) asin, bardou, cal, catâr, măgar, zebră.  
Pinţăluş
Pinţăluş, substantiv
Sinonime: (regional) briceag, cuțit; (la cataramă) ac, cui.  
Zgăibăra
Zgăibăra, verb
Sinonime: a se căţăra, a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca.  
Preveşteală
Preveşteală, substantiv (regional)
Sinonime: albeață, cataractă, ceață, împăienjenire, încețoșare, leucom, membrană, păienjenire, peritoneu, pieliță, sevă, tulburare, văl, voalare, (învechit) diafragmă (la corp); caimac.  
Dezinhibiție
Dezinhibiție, substantiv
Sinonime: catarsis, catharsis, dezinhibare.  
Purificator
Purificator, substantiv
Sinonime: epurator, filtru.

Purificator, adjectiv
Sinonime: catartic, filtrant, lustral.  
Popoţa
Popoţa, verb (regional)
Sinonime: a (se) împopoțona, a incita, a întărâta, a înverșuna, a se căţăra, a se cocoţa, a se ridica, a se sui, a se urca.  
Zâmboc
Zâmboc, substantiv (regional)
Sinonime: ac de cataramă.  
Săritoare
Săritoare, substantiv
Sinonime: cascadă, cataractă, cădere de apă, obstacol, pârleaz, ruptură de teren.  
Perdea
Perdea, substantiv
Sinonime: act, albeață, brizbriz, cataractă, cortină, draperie, gard viu, leucom, placentă, scenă, strat, văl, (învechit) ton muzical, (învechit) zăveasă, (popular) adăpost (de iarnă) pentru oi; (prin extensiune) anticameră, intrare; (prin extensiune) fâșie de pădure.  
Încătărăma
Încătărăma, verb
Sinonime: a (se) ghiftui, a (se) îmbuiba, a (se) încătărămba, a (se) îndopa; a încheia cu o cataramă.  
Pupuia
Pupuia, verb (regional)
Sinonime: a se cățăra, a se cocoța, a se ridica.  
Tăbârci
Tăbârci, verb (regional)
Sinonime: a (se) târî, a duce cu greu, a ridica cu greu, a se cățăra anevoios, a se opinti (să se urce), a umbla greu.  
Pohoială
Pohoială, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: albeaţă, cataractă, deșert, flămânzare, prapur, vintre, (învechit) pohoeală, (învechit) povoială.  
Apă-albă
Apă-albă, substantiv (popular)
Sinonime: (medicină) albeață, cataractă.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...