Orăşenesc, adjectiv
Sinonime: citadin, urban, (învechit și regional) târgoveț; nemţesc.  Orăşeneşte, adverb
Sinonime: ca la oraș, nemţeşte, (rar) târgoveţeşte.  Orășenie, substantiv
Sinonime: orășenism.  Orăşenime, substantiv
Sinonime: (rar) târgoveţime, (învechit) jupânime.  Orăşeniza, verb
Sinonime: a (se) citadiniza, (rar) a (se) târgoveți, a (se) urbaniza, a deveni oraș, a deveni orășean, a se adapta la viața orășenească.  Orăşenizare, substantiv
Sinonime: urbanizare, (rar) citadinizare.  Orăşenizat, adjectiv
Sinonime: citadinizat, urbanizat.  Orăstică, substantiv feminin
Sinonime: măzăriche-neagră.  

---

Aşezare, substantiv feminin
Sinonime: fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.  Centru (centre), substantiv neutru
Sinonime: mijloc; miez; nucleu; (fizică) (centru de greutate) baricentru; (figurat) buric, inimă, (învechit, figurat) dric; (figurat) focar, sediu; (figurat) bastion, citadelă; oraş, (popular) târg.  Cetăţean, substantiv masculin
Sinonime: supus, locuitor; orăşean, târgoveţ.  Citadin (citadină), adjectiv
Sinonime: orăşenesc, urban.  Domn, substantiv masculin
Sinonime: stăpân, posesor, jupân; domnitor, voievod, prinţ, rege, monarh; om bogat, aristocrat, nobil; (Domnul) Dumnezeu, Isus Hristos; cucon, (învechit şi familiar) musiu, (grecism învechit) chir, (italienism învechit) signor; bărbat, orăşean, soţ, târgoveţ.  Jupâneasă, substantiv feminin
Sinonime: menajeră, femeie de serviciu, fată în casă; (învechit) boieroaică, cucoană, orășeancă, târgoveaţă; (rar) soţie, nevastă.  Localitate, substantiv feminin
Sinonime: sat, aşezare, comună, oraş.  Municipiu, substantiv neutru
Sinonime: oraş mare.  Pantalonar, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: (învechit) (depreciativ) bonjurist, duelgiu, funcţionar, intelectual, ișlicar, orăşean, surtucar, târgoveț; croitor.  Surtucar, substantiv masculin (popular)
Sinonime: târgoveț, orăşean, intelectual.  Târg, substantiv neutru
Sinonime: piaţă, obor, hală; tranzacţie, tocmeală, înţelegere, acord, târguială; orăşel, oraş, cetate.  Târgoveţ, substantiv masculin
Sinonime: orăşean, citadin.  Urban (urbană), adjectiv
Sinonime: orăşenesc, citadin; (figurat) politicos, manierat, civilizat, atent.  Burghez, substantiv
Sinonime: capitalist, citadin, filistin, mic-burghez, orășean, târgoveț, (popular şi peiorativ) burjui.  Citadin, substantiv
Sinonime: orăşean, târgoveţ.  Citadiniza, verb
Sinonime: a orăşeniza, a urbaniza.  Citadinizare, substantiv
Sinonime: orăşenizare, urbanizare.  Arak, substantiv
Sinonime: Sultanabad (fostul nume pentru acest oraș din Iran).  Megalopolis, substantiv
Sinonime: aglomerație, capitală, conurbație, metropolă, oraș (mare).  Cite, substantiv
Sinonime: cartier, oraș (vechi).  Pupezoi, substantiv
Sinonime: (botanică) orăstică, pupăză.  Burg, substantiv
Sinonime: așezare, burgadă, castel, cetate, dem, localitate, oraș, vilă.  Burghezime, substantiv
Sinonime: aristocrație, burghezie, clasă dominantă, elită, nobilime, noblețe; orășenime.  Eponim, substantiv
Sinonime: nume de loc, nume de oraș (provenit de la numele unei persoane).  Cetățenește, adverb
Sinonime: orășenește, (rar) târgovețește.  Locuitor, substantiv
Sinonime: aborigen, autohton, băștinaș, citadin, compatriot, consătean, contadin, emigrant, emigrat, imigrant, indigen, insular, localnic, mahalagiu, mărginaș, mărginean, ocupant, persoană, resortisant, rezident, sătean, târgoveț, țăran, (figurat) suflet, (grecism învechit) simpatriot, (învechit) lăcuitor, (învechit) sălășluitor, (livresc) pământean; (la plural) orășenime, populație, târgovețime, țărănime, (învechit și regional) poporime, (învechit) poporație, (învechit) public.  Nădrăgar, substantiv (popular)
Sinonime: orășean, pantalonar, târgoveț.  Oreşniţă, substantiv
Sinonime: (botanică) bobușor, fasolică, indrușaim, măzărică, sângele-voinicului, (variantă) orașniță.  Nemţi, verb
Sinonime: a se germaniza; a imita moda occidentală, a se occidentaliza, (Oltenia) a se îmbăta, (rar) a se îmbrăca orășenește.  Extra-muros, locuțiune adjectivală (adverbială)
Sinonime: din exterior, în afara orașului, în afara zidurilor.  Urbicular, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime: citadin, orășenesc, urban.  Opidum, substantiv
Sinonime: (antichitate) alcazar, castel, cetate, citadelă, fort, fortăreață, fortificație, oraș fortificat, (variantă) opid, (variantă) oppidum.  Opid, substantiv (ieșit din uz)
Sinonime: oraș (mic), (variantă) opidum.  Jupânime, substantiv (învechit)
Sinonime: orășenime, patronat.  Urbicul, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: oraș (mic), orășel, (popular) orășior, (rar) orășuț.