Striga, verb Sinonime:
a vocifera, a ţipa, a răcni, a urla; a se văicări; a chema, a solicita, a face apel.
Strigare, substantiv feminin Sinonime:
strigăt, răcnet, ţipăt, urlet; (învechit) protest, reclamaţie; chemare, apel.
Strigăt, substantiv neutru Sinonime:
invocare, chemare, apel; anunţare, comandă; zgomot, larmă; strigătură, chiuitură.
Strigător (strigătoare), adjectiv Sinonime:
(figurat) strident, izbitor, evident.
Aclama, verb Sinonime:
a aplauda, a aproba, a striga, a ovaţiona.
Ameninţa, verb Sinonime:
a striga la (cineva), a (se) stropşi, a (se) răsti, a critica (aspru), a spune vorbe aspre, a apostrofa, a intimida.
Apel, substantiv neutru Sinonime:
chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.
Chema, verb
Sinonime:
a invita, a pofti (să vină), a convoca, (învechit, în Transilvania şi Banat) a conchema, a solicita, a provoca; a cita, a acţiona, a evoca, a supranumi, a se numi, a avea numele, (popular) a-i spune, a-i zice, (învechit) a se porecli; a se spune, a se zice, (învechit) a se pomeni; a striga, a ţipa, a urla, a zbiera; a deferi justiţiei.
Chiot, substantiv neutru Sinonime:
chiuit, strigăt, ţipăt.
Chiui, verb Sinonime:
a chioti, a striga, a da chiot, a ţipa; a spune strigături.
Chiuitură, substantiv feminin Sinonime:
strigătură, strigăt, chiot.
Crainic, substantiv masculin
Sinonime:
mesager, sol, trimis, (regional) crancău, (învechit) poslaneţ, poslanic, pristav, strigător, telal, (învechit) vestitor; spicher; (regional) hăitaş, gonaci; buhai, coinac, colăcar.
Exclamare, substantiv feminin Sinonime:
strigăt, izbucnire, exclamaţie.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Hărmălaie, substantiv feminin
Sinonime:
balamuc, confuzie, dandana, dănănaie, dăndănaie, dezordine, gălăgie, gâlceavă, harababură, hălălaie, hărhălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, toiet, toloboată, tololoi, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zăpăceală, zgomot, (argou) năsulie, (astăzi rar) strigare, (familiar) tam-tam, (figurat) țigănie, (învechit și regional) toi, (învechit) calabalâc, (livresc) tapaj, (Moldova, Bucovina și Transilvania) holcă, (popular și familiar) chiloman, (rar) larmăt, (regional) haraiman, (Transilvania) lolotă.
Hăuli, verb
Sinonime:
a aoli, a aui, a auli, a cânta, a chioti, a chiui, a hauli, a hăui, a hăuni, a holi, a hui, a răsuna, a striga, a țipa, a urla, a vui, (figurat) a clocoti, (popular) a iui, (prin Oltenia și Banat) a hureza, (regional) a huhura, (Transilvania) a ui.
Huhurez, substantiv masculin
Sinonime:
(ornitologie) bufniţă, buhă, ciovică, ciuf, ciuhurete, ciuhurez, cucuvaie, gaie, huhurete, hurez, (huhurez de casă) strigă.
Înscăuna, verb
Sinonime:
a așeza în scaunul domniei, a face să se înscăuneze, a instala, a instaura, a încorona, a întrona, a învesti, a numi, a proclama, a propovădui, a pune, a striga, a unge, a veni la domnie, a vesti, (învechit) a prochema.
Luminos (luminoasă), adjectiv
Sinonime:
strălucitor, senin, clar, limpede, evident, strălucit, orbitor, flamboaiant, fulgurant, exploziv, fulminant, radiant, radios, strigător, răsunător, rezonant.
Muget, substantiv neutru Sinonime:
strigăt, zbieret, răget; (figurat) vuiet, zgomot, vâjâit.
Rage, verb Sinonime:
a mugi; (figurat) a ţipa, a striga, a zbiera, a urla, a răcni, a vocifera.
Răcni, verb Sinonime:
a zbiera, a urla, a striga, a vocifera, a ţipa, a se răsti.
Răget, substantiv neutru
Sinonime:
(rar) mugit, muget, mugitură, răcnet, ruget, strigăt, urlet, zbierat, zbieret.
Strident (stridentă), adjectiv
Sinonime:
ascuțit, asurzitor, bătător la ochi, discordant, disonant, distonant, eclatant, intens, izbitor, lipsit de armonie, nearmonios, neplăcut, pătrunzător, prea aprins, prea viu, rar, siflant, stridulant, supărător, șocant, tare, tăios, tonant, țipător, violent, (rar) strigător.
Ţipa, verb Sinonime:
a striga, a zbiera, a urla; a se răsti, a fi nepoliticos; a bate la ochi, a distona, a fi strident, a nu se potrivi.
Ţipăt, substantiv neutru Sinonime:
strigăt, urlet, răcnet, zbierat, zgomot, larmă.
Ţivli, verb (popular) Sinonime:
a ţipa, a striga, a zbiera, a urla.
Urla, verb Sinonime:
a ţipa, a zbiera, a striga, a răcni; a clocoti, a fremăta, a vâjâi, a vui, a mugi.
Urlet, substantiv neutru Sinonime:
strigăt, vuiet, ţipăt; (figurat) clocot, freamăt.
Vocifera, verb Sinonime:
a vorbi răstit, a ţipa, a zbiera, a striga.
Zbiera, verb Sinonime:
a striga, a ţipa, a răcni, a urla; a rage, a behăi, a mugi.
Anunțare, substantiv
Sinonime:
aducere la cunoștință, alarmare, comunicare, informare, încunoștințare, înștiințare, publicare, strigare, strigăt, sunet, vestire, (învechit) obștire, (învechit) publicație, (învechit) publicăluire, (învechit) publicuire.
Buha-ciumei, substantiv
Sinonime:
cap-de-mort, fluture-cap-de-mort, strigă.
Buhă-cu-cârpă, substantiv
Sinonime:
strigă.
Chemat, adjectiv
Sinonime:
competent, destinat, invitat, îndreptăţit, menit, strigat, (învechit) volnic. Chemat, substantiv
Sinonime:
chemare, strigare.
Chiuit, substantiv
Sinonime:
chiot, strigătură.
Cimpoi, substantiv
Sinonime:
(muzical) (regional) gaidă, (regional) burduf, (regional) foale, (variantă) cempoaie, (variantă) ciumboi, (variantă) ciumpoi, (figurat; regional) om gras. Cimpoi, verb
Sinonime:
a cânta din cimpoi, a chiui, a cimpoia, a striga.
Criant, adjectiv
Sinonime:
bulversant, evident, flagrant, intens, irecuzabil, izbitor, puternic, revoltant, strident, strigător, șocant, tare, ţipător, violent, viu.
Clamoare, substantiv
Sinonime:
strigăt, chemare disperată, urlet de protest.
Exclamaţie, substantiv
Sinonime:
exclamare, interjecție, strigăt, (rar) strigare, clamoare.
Exclama, verb
Sinonime:
a se extazia, a striga.
Fluturul-morţii, substantiv
Sinonime:
cap-de-mort, fluture-cap-de-mort, strigă.
Huhura, verb
Sinonime:
a chioti, a chiui, a face hur-hur, a hăuli, a necheza, a striga, a ţipa.
Ui, verb
Sinonime:
a chioti, a chiui, a hăuli, a striga, a ţipa.
Hăulire, substantiv
Sinonime:
cântare, chiot, chiu, chiuire, chiuit, chiuitură, hăulit, hăulitură, răsunet, strigăt, țipăt, urlet, (popular) iuit, (regional) hihăit, (regional) hihot.
Hăulitură, substantiv (popular)
Sinonime:
chiot, chiu, chiuit, chiuitură, hăulire, hăulit, strigăt, țipăt, (popular) iuit, (regional) hihăit, (regional) hihot.
Răcnitură, substantiv
Sinonime:
răcnet, strigăt, ţipăt, urlet, zbierătură, zbieret.
Răgădui, verb
Sinonime:
a (se) agăța, a acumula, a aduna, a agonisi, a amâna, a apuca, a economisi, a face, a întâmpla, a năvăli, a nimeri, a păsui, a poposi, (regional) a prinde, a răcni, a răsti, a sări la cineva, a strânge, a striga, a ţipa, a urla, a zbiera.
Hihăit, substantiv
Sinonime:
chiot, chiu, chiuit, chiuitură, hăulire, hăulit, hăulitură, strigăt, țipăt.
Hihot, substantiv
Sinonime:
chiot, chiu, chiuit, chiuitură, hăulire, hăulit, hăulitură, strigăt, țipăt.
Vociferare, substantiv
Sinonime:
clamoare, gălăgie, hărmălaie, invectivă, strigăt, tumult, zbierat, zgomot.
Răboli, verb
Sinonime:
a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.
Răboţoi, verb
Sinonime:
a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.
Răcămăţi, verb
Sinonime:
a răcni, a răsti, a striga, a țipa, a urla, a zbiera.