Contrazice, verb
Sinonime: a infirma, a opune, (rar) a contra, (popular) a se încontra; a (se) dezice.  Contrazicere, substantiv feminin
Sinonime: neconcordanţă, dezacord, opoziţie.  

---

Ciocni, verb
Sinonime: a (se) lovi, a (se) izbi, a închina paharele; a ciobi, a ştirbi, a face să plesnească, a crăpa; a se contrazice, a fi în controversă.  Contesta, verb
Sinonime: a tăgădui, a protesta, a contrazice, a nega, a dezminţi, a renega.  Contra, prepoziție
Sinonime: împotriva, în schimbul, pentru, în loc de, asupra, (învechit) către, despre, spre, contrar.

Contra, adverb
Sinonime: împotrivă, (învechit şi regional) potrivă.

Contra, verb
Sinonime: a contrazice; (sport) a da o contră, a se opune, a rezista.  Contradicţie (contradicţii), substantiv feminin
Sinonime: opoziţie, nepotrivire, antagonism, dezacord, contrazicere; absurditate, contestație, divergență, imposibilitate, incompatibilitate, inconsecvență, obiecție, paradox; incongruenţă.  Critica, verb
Sinonime: a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura.

Critică, substantiv feminin
Sinonime: observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.  Dezavua, verb
Sinonime: a dezaproba, a se desolidariza, a contrazice, a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza.  Dezice, verb
Sinonime: a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.  Dezminţi, verb
Sinonime: a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.  Infirma, verb
Sinonime: a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.  Încontrare, substantiv feminin
Sinonime: contrazicere, ceartă, sfadă, hărţuială.  Incongruenţă (incongruenţe), substantiv feminin
Sinonime: nepotrivire, neconcordanţă, dezacord, contradicţie, contrazicere.  Denega, verb
Sinonime: a contesta, a contrazice, a (se) dezice, a dezavua, a infirma, a nega, a obiecta, a refuza, a respinge, a tăgădui.  Dezminţire, substantiv
Sinonime: contestare, contrazicere, deszicere, dezavuare, dezicere, infirmare, negare, recuzare, refutare, retractare, tăgăduire.  Retorca, verb
Sinonime: a contrazice, a recrimina, a replica.  Întreciocni, verb
Sinonime: a se ciocni, a se izbi, a se lovi, a se tampona, (figurat) a se contrazice.  Întreciocnire, substantiv
Sinonime: ciocnire, izbire, lovire, tamponare, (figurat) contrazicere.  Refuta, verb
Sinonime: a combate, a contesta, a contrazice, a dezavua, a dezminți, a obiecta.  Disputului, verb (învechit)
Sinonime: a discuta în contradictoriu, a se contra, a se contrazice, a se disputa; (variante învechite) a se disputalui, a se disputilui, a se dișputălui, a se dișputului.