Contra, prepoziție
Sinonime:
împotriva, în schimbul, pentru, în loc de, asupra, (învechit) către, despre, spre, contrar. Contra, adverb
Sinonime:
împotrivă, (învechit şi regional) potrivă. Contra, verb
Sinonime:
a contrazice; (sport) a da o contră, a se opune, a rezista.
Contraacțiune, substantiv
Sinonime:
contraatac, contralovitură, contraofensivă, ripostă.
Contraacuzație, substantiv
Sinonime:
contraacuzațiune, răspuns la o acuzație prin altă acuzație.
Contraalee, substantiv
Sinonime:
alee laterală.
Contraargumenta, verb
Sinonime:
a contesta, a refuta.
Contraargumentare, substantiv
Sinonime:
contestare, contestație, contraafirmare, contraafirmație, contrademonstrare, contrademonstrație, contrateză, refutare, refutație.
Contraatac, substantiv
Sinonime:
contraacțiune, contralovitură, contraofensivă, contraripostă, replică, ripostă.
Contraataca, verb
Sinonime:
a da o ripostă, a executa un contraatac, a răspunde, a riposta.
Contrabalansa, verb
Sinonime:
a compensa, a corecta, a potrivi, a echilibra, a neutraliza.
Contrabalansare, substantiv
Sinonime:
compensare, corectare, potrivire, echilibrare, neutralizare.
Contrabalanța, verb (învechit)
Sinonime:
a compensa, a contrabalansa, a cumpăni, a echilibra, a pondera, a precumpăni.
Contrabandă, substantiv
Sinonime:
comerț clandestin, crimă economică, fraudă, infracțiune vamală, trafic. Contrabanda, verb (învechit)
Sinonime:
a face contrabandă.
Contrabandier, substantiv
Sinonime:
(ieşit din uz) contrabandist.
Contrabandist, substantiv
Sinonime:
fraudator, traficant, (ieşit din uz) contrabandier, (învechit) contrabangiu.
Contrabas, substantiv
Sinonime:
(muzică) (regional) broancă, gordună, scroafă, diplă mare; contrabasist, (rar) basist.
Contrabasist, substantiv
Sinonime:
(muzică) contrabas, (rar) basist.
Contracara, verb Sinonime:
a para, a anihila; a echilibra, a contrabalansa.
Contracarare, substantiv
Sinonime:
anihilare, dejucare, împiedicare, oprire, opunere, rezistență.
Contracciu, substantiv
Sinonime:
concesionar.
Contracepție, substantiv
Sinonime:
anticoncepție, măsură contraceptivă.
Contraceptiv (contraceptivă), adjectiv
Sinonime:
anticoncepţional, spermicid.
Contraceptiv (contraceptive), substantiv neutru
Sinonime:
anticoncepţional, sterilet, spermicid, prezervativ.
Contract, substantiv neutru
Sinonime:
învoială, convenţie, înţelegere, (învechit şi regional) zdelcă.
Contracta, verb
Sinonime:
(termen juridic) a încheia; (medicină) a căpăta, a face, a lua, (popular) a prinde; (fizică) (rar) a se contrage; (fiziologie) a (se) retracta, a (se) strânge, a (se) zgârci, a (se) crispa, a se chirci, a se reduce, a se convulsiona.
Contractant, substantiv
Sinonime:
antreprenor, contractor, procesator, (învechit) contractier, (învechit) contractuitor.
Contractare, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) încheiere; (fiziologie) contracţie, strângere, zgârcire, (învechit) strânsoare, zgârcitură, chircire, crispare.
Contractat, adjectiv
Sinonime:
negociat, câștigat, captat; retractat, strâns, zgârcit; chircit, crispat.
Contractibilitate, substantiv
Sinonime:
contractilitate.
Contracţie, substantiv
Sinonime:
angiospasm, angoasă, constricție, contorsiune, contractare, contractură, convulsie, crampă, crasă, crispare, crispație, fibrilație, încordare, micșorare, mioedem, reducere, retracție, rictus, sinereză, sistolă, spasm, stricţiune, tetanie, trismus, zgârcire, (învechit) strânsoare, (învechit) zgârcitură, (rar) contragere, (variantă) contracțiune.
Contractier, substantiv (învechit)
Sinonime:
contractant.
Contractilitate, substantiv
Sinonime:
(fiziologie) contractibilitate.
Contracțiune, substantiv
Sinonime:
contracție.
Contractualism, substantiv
Sinonime:
teoria contractualistă.
Contractuitor, substantiv (învechit)
Sinonime:
contractant.
Contractură, substantiv
Sinonime:
contracție, contracțiune, convulsie, convulsiune, crampă, crispare, crispație, rigiditate musculară, spasm, tetanie, trismus.
Contracurent, substantiv
Sinonime:
curent contrar, curgere în sens opus.
Contradans, substantiv
Sinonime:
cadril, dans, (învechit) contradanț.
Contradeclarație, substantiv
Sinonime:
contramanifest, contraproclamație, (învechit) contradeclarațiune.
Contrademonstrare, substantiv
Sinonime:
contrademonstrație.
Contrademonstraţie, substantiv
Sinonime:
contramanifestaţie.
Contradicţie (contradicţii), substantiv feminin
Sinonime:
opoziţie, nepotrivire, antagonism, dezacord, contrazicere; absurditate, contestație, divergență, imposibilitate, incompatibilitate, inconsecvență, obiecție, paradox; incongruenţă.
Contradicțional, adjectiv
Sinonime:
(rar) contradictoriu.
Contradicțiune, substantiv
Sinonime:
contradicție.
Contradictor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
contradictoriu, contrazicător.
Contradictoriu (contradictorie), adjectiv
Sinonime:
nepotrivit, antitetic, antagonic, opus, contrar, divergent, potrivnic, (rar) contrazicător.
Contradominantă, substantiv
Sinonime:
(muzică) submediantă, supradominantă, supratonică.
Contraescarpă, substantiv
Sinonime:
glacis, taluz exterior.
Contraexemplu, substantiv
Sinonime:
exemplu contrazicător.
Contraexpertiză, substantiv
Sinonime:
control, examen, expertiză, încercare, probă, test, verificare.
Contrafăcător, substantiv (ieşit din uz)
Sinonime:
falsificator, (variantă) contrafactor.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Absurditate, substantiv feminin Sinonime:
prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Act, substantiv neutru Sinonime:
document, atestat, zapis, hrisov, uric, faptă, acţiune, realizare, buletin, certificat, constatare, contract, convenție, proces-verbal, testament, protocol, tratat.
Advers (adversă), adjectiv Sinonime:
opus, contrar, potrivnic, oponent.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Anula, verb Sinonime:
a desfiinţa, a suprima, a abroga, a aboli, a revoca, a contramanda, a decomanda, a şterge, a radia, a casa, a rezilia, a distruge.
Aporie, substantiv feminin (rar) Sinonime:
îndoială, nesiguranţă, încurcătură; contradicție ireductibilă.
Asigura, verb
Sinonime:
a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.
Asupra, prepoziție Sinonime:
peste, pe; contra, împotrivă; înspre, spre, către; cu privire la (ceva sau cineva).
Balansier, substantiv neutru
Sinonime:
balansor, contragreutate, pendulă, (învechit) balanțier, (zoologie) halter.
Către, prepoziție
Sinonime:
(local) asupra, înspre, la, spre, (învechit) despre, între, supra; (temporal) înspre, spre, (regional) asupra, (învechit) despre, înde; contra, împotriva, pentru.
Ciocni, verb Sinonime:
a (se) lovi, a (se) izbi, a închina paharele; a ciobi, a ştirbi, a face să plesnească, a crăpa; a se contrazice, a fi în controversă.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Cârci, verb (regional)
Sinonime:
a (se) chirci, a (se) contrage, a (se) pipernici, a (se) strânge, a (se) zgârci, a micșora, (regional) a prevesti; (variante) a (se) cârceia, a (se) cârcia, a (se) împierci, a (se) încârceia, a (se) încârci, a (se) încârcia, a (se) închirci, a (se) pierci. Cârci, substantiv
Sinonime:
(regional) cârcel, strugure mic, vârf de lăstar de vie.
Compensa, verb
Sinonime:
a pune la loc, a (se) echilibra, a despăgubi, a satisface; a (se) contrabalansa, a (se) cumpăni, a precumpăni, (livresc) a (se) pondera.
Conflict, substantiv neutru Sinonime:
ciocnire, dezacord, ceartă, contradicţie; înfruntare, antagonism.
Consterna, verb Sinonime:
a surprinde neplăcut, a întrista, a contraria, a nedumeri.
Contesta, verb
Sinonime:
a tăgădui, a protesta, a contrazice, a nega, a dezminţi, a renega.
Controversă, substantiv feminin
Sinonime:
altercație, contestație, diferend, discuție, dispută, provocare, polemică, contradicţie, litigiu, (popular) sfadă.
Copia, verb
Sinonime:
a calca, a calchia, a contraface, a duplica, a imita, a pastișa, a plagia, a recopia, a reproduce, a rescrie, a transcrie, a trișa la un examen, a xerocopia, (învechit) a decopia, (învechit) a izvodi, (învechit) a prescrie, (învechit) a scoate, (învechit) a scrie.
Crispat (crispată), adjectiv Sinonime:
rigid, contractat, încleştat.
Critica, verb
Sinonime:
a satiriza, a biciui, a înfiera, a analiza, a discuta, a examina, a argumenta, a epiloga, a blama, a cenzura, a contrazice, a dezaproba, a detracta, a (se) plânge, a (se) dojeni, a (se) mustra, (popular) a cârti, (figurat) a scutura. Critică, substantiv feminin
Sinonime:
observaţie, mustrare, beşteleală, (la plural) bobârnace, ocară; satirizare, biciuire, înfierare, vestejire.
Cuvânt, substantiv neutru
Sinonime:
vorbă, zicere, spusă, trigramă; cuvântare, discurs, conferinţă; promisiune, făgăduială; punct de vedere, opinie, părere; (figurat) motiv, raţiune, cauză; veste, informaţie, zvon, termen, (livresc) verb, vocabulă, (regional) boace, grai, limbă, parolă, vorbire, voroavă; (cuvânt imitativ) onomatopee; (la plural) text; cazanie, intervenţie; (cuvânt introductiv) introducere; (cuvânt înainte) prefaţă; afirmaţie, angajament, glas, pretext; acord, aranjament, combinaţie, considerent, contract, convenţie, înţelegere, învoială, învoire, legământ, mobil, pact, pricină, prilej, ştire, temei, tranzacţie.
Daună, substantiv feminin Sinonime:
pagubă, vătămare, detriment; stricăciune; despăgubire, contravaloare. Dăuna, verb Sinonime:
a prejudicia, a păgubi, a strica, a vătăma.
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime:
păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.
Denatura, verb
Sinonime:
a deforma, a falsifica, a schimba, a caricaturiza, a răstălmăci, a modifica, a strica, a contraface, a altera, a stâlci, a escamota, a măslui, a mistifica, (figurat) a silui, (învechit, figurat) a sminti, a strâmba.
Descompune, verb
Sinonime:
a (se) altera, a (se) decompoza, a (se) desface, a (se) despărți, a (se) destrăma, a (se) divide, a (se) fracționa, a (se) împărți, a (se) putregăi, a (se) râncezi, a (se) scinda, a (se) separa, a dezmembra, a fermenta, a putrezi, a se acri, a se împuți, a se înăcri, a se strica, (figurat) a se contracta, (figurat) a se crispa, (învechit și regional) a se sărbezi, (învechit și regional) a se sminti, (prin Banat) a se pâșcăvi, (prin Transilvania) a se scoace, (rar) a (se) dezalcătui, (rar) a (se) putrefia, (regional) a se mocni, (regional) a se zeri.
Desface, verb
Sinonime:
a descompune, a desprinde, a separa, a izola; a vinde, a face negoţ, a oferi; a anula, a contramanda, a desfiinţa, a despături, a dezdoi, (învechit) a răspica, a desfăşura, a dezlega, a despleti, a degaja, a elibera, a libera, a scoate, (învechit şi popular) a slobozi, a dezlipi, a întinde, a răsfira, a căsca, a crăpa, a (se) deschide, a se despica, a plesni, a rupe, a rezilia.
Dezavua, verb
Sinonime:
a dezaproba, a se desolidariza, a contrazice, a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza.
Dezice, verb
Sinonime:
a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.
Dezminţi, verb
Sinonime:
a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.
Dimpotrivă, adjectiv
Sinonime:
potrivnic, opus, în sens contrar, din față, din partea cealaltă, de dincolo, neprielnic, nefavorabil; antitetic. Dimpotrivă, adverb
Sinonime:
din contra, cu totul altfel, invers, (rar) față în față.
Disputa, verb
Sinonime:
a rivaliza, a se lupta pentru; a se desfăşura, a se juca; a contesta, a se certa, a purta o dispută, a discuta, a conversa, a vorbi în contradictoriu. Dispută, substantiv feminin
Sinonime:
dezbatere, controversă, ceartă, disensiune, neînţelegere, discuție aprinsă, diferend; meci, competiție, întrecere.
Dres (dreasă), adjectiv
Sinonime:
reparat, refăcut; sulemenit, dichisit, fardat, aranjat, cochet, contrafăcut, elegant, falsificat, fercheş, ferchezuit, gătit, îngrijit, machiat, spilcuit, vopsit.
Echilibra, verb
Sinonime:
a (se) cumpăni, a (se) contrabalansa, a (se) compensa, a precumpăni, (livresc) a (se) pondera.
Egala, verb
Sinonime:
a nivela, a netezi, a uniformiza, a compensa, a contrabalansa, a cumpăni, a echilibra, a egaliza, a echivala, a ajunge; (sport) a face scorul egal.
Escamota, verb Sinonime:
a denatura, a falsifica, a deforma, a contraface.
Fals, substantiv neutru Sinonime:
denaturare, înşelare, contrafacere, plăsmuire, deformare, escamotare.
Fals (falsă), adjectiv Sinonime:
plăsmuit, contrafăcut, neautentic, artificial, neadevărat, fabricat, denaturat, schimbat, alterat; prefăcut, simulat, mincinos, făţarnic, ipocrit, înşelător, perfid, viclean, şiret.
Falsifica, verb
Sinonime:
a altera, a contraface, a corupe, a denatura, a înşela, a schimba, a deforma, a plastografia, a plăsmui, a măslui.
Făcut (făcută), adjectiv
Sinonime:
fabricat, realizat, înfăptuit, îndeplinit, săvârşit, lucrat, confecţionat, prelucrat; (figurat) beat, afumat, cherchelit, pilit, ameţit, băut, contrafăcut, falsificat, îmbătat, turmentat, afectat, artificial, bombastic, căutat, convenţional, declamator, emfatic, fals, grandilocvent, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, pretenţios, retoric, (figurat) preţios, sunător, umflat.
Ghemui, verb
Sinonime:
a (se) aduna, a (se) chirci, a (se) contracta, a (se) face ghem, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încolătăci, a (se) încovriga, a (se) înfăşura, a (se) îngrămădi, a (se) învălătuci, a (se) răsuci, a (se) strânge, a (se) suci, (învechit) a (se) învălui, (regional) a (se) covriga.
Ilegal (ilegală), adjectiv
Sinonime:
abuziv, anticonstituțional, clandestin, conspirativ, contra legii, extralegal, fraudulos, ilegitim, ilicit, incorect, interzis, neadmis de lege, necinstit, necorect, nelegal, nelegitim, neonest, nepermis, oneros, oprit, prohibit, secret, subversiv, (argotic) matrapazlâcos, (figurat) murdar, (figurat) necurat, (figurat) subteran, (învechit) subrepticiu.
Inconciliabil (inconciliabilă), adjectiv
Sinonime:
advers, antinomic, antitetic, contradictoriu, dârz, de neîmpăcat, ireconciliabil, neconciliabil, (figurat) ireductibil.
Inestetic (inestetică), adjectiv
Sinonime:
anestetic, contrariant, dizgrațios, neestetic, neplăcut, odios, respingător, urât.
Infirma, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.
Inoportun (inoportună), adjectiv
Sinonime:
contraindicat, nedorit, neoportun, neplăcut, nepoftit, nepotrivit, plictisitor, supărător, (figurat) deplasat, (livresc) intempestiv.
Invers, adverb
Sinonime:
de la sfârșit către început, de-a-ndărătelea, de-a-ndoaselea, dimpotrivă, făcut pe dos, în sens contrar, întors, pe dos, răsturnat, viceversa, (învechit) reciproc. Invers, adjectiv
Sinonime:
antipodic, contrar, de la sfârșit către început, de-a-ndoaselea, făcut pe dos, întors pe dos, opus, pe dos, ranversat, răsturnat, simetric. Invers, substantiv
Sinonime:
antiteză, contrar, contrariu.
Iritaţie, substantiv feminin
Sinonime:
congestie, contrarietate, enervare, exaltație, exasperare, excitație, furie, indispoziţie, inflamație, irascibilitate, iritabilitate, iritare, mânie, necaz, nemulțumire, nervozitate, supărare, surescitabilitate, surescitare, (popular) năduf, (variantă) iritațiune.
