Comanda
Comanda,
verb
Sinonime
:
a
da
ordin,
a
da
dispoziţii,
a
ordona,
a
porunci,
a
dispune,
a
cere,
a
impune;
(tehnică)
a
controla,
a
regla;
a
gestiona,
a
conduce;
a
decreta,
a
dicta,
a
obliga;
a
necesita,
a
vrea.
Comandă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
dispoziţie,
poruncă,
ordin;
solicitare,
cerere;
conducere;
consumație;
(tehnică)
element
de
meniu,
levier,
manetă,
reglaj,
telecomandă,
volan.
Comânda,
verb
Sinonime
:
a
pomeni;
a
jertfi,
a
sacrifica.
Comandament
Comandament,
substantiv
neutru
Sinonime
:
autoritate,
organ
de
comandă,
organ
de
conducere,
putere,
stat-major,
ștab;
canon,
cerință,
comandă,
decalog,
exigență,
imperativ,
intimare,
lege,
necesitate,
nevoie,
normă,
obligație,
ordin,
poruncă,
precept,
pretenție,
regulă,
trebuință,
ucaz,
ultimat,
ultimatum.
Comandant
Comandant,
substantiv
masculin
Sinonime
:
amiral,
arhistrateg,
bimbașă,
burgrav,
cap,
căpetenie,
conducător,
general,
guvernator,
mai-mare,
pilot,
polemarh,
șef,
ștab,
(învechit
și
regional)
tist,
(învechit)
arhistratig,
(învechit)
călăuz,
(învechit)
căpitan,
(învechit)
comandir,
(învechit)
comândant,
(învechit)
nacealnic,
(învechit)
navarh,
(învechit)
povățuitor,
(învechit)
proprietar,
(învechit)
tocmitor,
(învechit)
vârhovnic,
(învechit)
voievod,
(latinism
învechit)
prepozit,
(Transilvania)
birău,
(Grecia
antică)
taxiarh.
Comândar
Comândar,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comândare.
Comândare
Comândare,
substantiv
Sinonime
:
pomană,
praznic.
Comândaș
Comândaș,
substantiv
(învechit
și
regional)
Sinonime
:
comandant,
(variantă)
comăndaș.
Comandat
Comandat,
adjectiv
Sinonime
:
cerut,
decretat,
regizat,
impus,
guvernat,
ordonat,
prescris;
condus,
dirijat,
telecomandat.
Comăndătorie
Comăndătorie,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandament,
comandă.
Comandatură
Comandatură,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
post
de
comandă,
(variantă)
comandantură.
Artificial
Artificial,
adjectiv
Sinonime
:
nenatural,
fabricat,
făcut,
lucrat,
confecţionat,
prefăcut,
meşteşugit;
de
comandă,
sintetic.
Autoritate
Autoritate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
prestigiu,
valoare
morală,
consideraţie;
somitate,
erudit,
savant,
specialist;
instituţie,
organizaţie,
oficiu,
administrație,
comandament,
guvern,
putere.
Bimbaşă (bimbași)
Bimbaşă
(bimbași),
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
colonel
(în
armata
turcă);
comandant,
căpetenie,
conducător,
cap,
şef,
ştab;
boss,
patron;
(variantă)
bimpașă.
Cap
Cap,
substantiv
neutru
Sinonime
:
ţeastă,
craniu,
căpăţână,
(jargon)
dovleac,
glavă,
tărtăcuţă,
doxă,
cutiuţă;
căpătâi;
(figurat)
individ,
ins,
persoană,
om;
(figurat)
minte,
gândire,
judecată,
cugetare,
cuget,
raţionament,
memorie;
căpetenie,
conducător,
comandant,
bulibaşă,
şef,
ştab,
boss,
patron,
bonz;
punct
final,
limită,
extremitate,
terminaţie,
sfârşit,
capăt,
margine;
început,
frunte.
Căpetenie
Căpetenie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
conducător,
cap,
şef,
ştab,
bonz,
boss,
patron,
comandant,
(învechit)
baş,
bimbaşă;
(învechit)
căpitan.
Căpitan
Căpitan,
substantiv
masculin
Sinonime
:
(învechit)
comandant,
căpetenie,
şef,
cap,
conducător.
Ceauş
Ceauş,
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
căpetenie,
şef,
comandant,
conducător,
cap.
Conducător
Conducător,
substantiv
masculin
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
cârmuitor,
comandant,
domn,
domnitor,
monarh,
stăpânitor,
suveran,
vodă,
voievod,
(astăzi
rar)
stăpân,
(învechit
şi
popular)
oblăduitor,
(învechit)
biruitor,
crai,
gospodar,
gospodin,
ocârmuitor,
purtător,
vlădică,
(figurat)
cârmaci,
guvernator,
(turcism
învechit)
zabet;
guvernant,
hegemon,
şef,
(rar)
diriguitor,
(învechit)
principal,
ştab,
vătaf,
(învechit)
staroste,
(regional)
birău,
jude;
şofer.
Conducător,
adjectiv
Sinonime
:
guvernant,
guvernamental,
hegemon.
Conduce
Conduce,
verb
Sinonime
:
a
îndruma,
a
dirija,
a
orienta;
a
însoţi
pe
cineva,
a
călăuzi,
a
acompania;
a
cârmui,
a
dirigui,
a
domni,
a
guverna,
a
stăpâni,
(învechit
şi
popular)
a
oblădui,
(învechit)
a
birui,
a
chivernisi,
a
duce,
a
ocârmui,
a
povăţui;
a
administra,
a
comanda,
a
prezida,
a
ghida,
a
sfătui,
a
şofa,
a
mâna.
Consemn
Consemn,
substantiv
neutru
Sinonime
:
comandament,
cuvânt
de
ordine,
directivă,
dispoziţie,
ghid,
instrucțiune,
lozincă,
manual,
mod
de
operare,
ordin,
parolă,
procedură,
regulament,
regulă,
vademecum;
pedeapsă,
privațiune,
(învechit)
privație,
(învechit)
puniție;
(învechit)
consigniu.
Controla
Controla,
verb
Sinonime
:
a
verifica,
a
urmări,
a
vedea;
a
se
stăpâni,
a
se
supraveghea;
(figurat)
a
stăpâni,
a
domina;
(tehnică)
a
comanda,
a
regla.
Dispune
Dispune,
verb
Sinonime
:
a
alege
cu
fermitate,
a
aranja,
a
așeza,
a
avea
(la
dispoziție),
a
bate,
a
birui,
a
clasa,
a
clasifica,
a
comanda,
a
da
dispoziții,
a
decide,
a
decreta,
a
deveni
vesel,
a
distribui,
a
fi
în
voie
bună,
a
fixa,
a
grupa,
a
hotărî,
a
împărți,
a
întocmi,
a
întrece,
a
învinge,
a
orândui,
a
ordona,
a
organiza,
a
petrece,
a
porunci,
a
poseda,
a
potrivi,
a
pune,
a
râde,
a
rândui,
a
repartiza,
a
se
amuza,
a
se
bucura,
a
se
desfăta,
a
se
distra,
a
se
folosi
după
bunul
plac,
a
se
înveseli,
a
se
veseli,
a
sistematiza,
a
stabili,
a
statornici,
a
stipula,
(învechit)
a
conduce,
(învechit)
a
dispoza,
(învechit)
a
dispozarisi,
(învechit)
a
drege,
(învechit)
a
învăța,
(învechit)
a
judeca,
(învechit)
a
lega,
(învechit)
a
libovi,
(învechit)
a
poveli,
(învechit)
a
se
distrage,
(învechit)
a
se
eglendisi,
(învechit)
a
tocmi,
(popular)
a
chiti,
(popular)
a
soroci,
(prin
Banat
și
Transilvania)
a
priti,
(rar)
a
prescrie.
Mandat
Mandat,
substantiv
neutru
Sinonime
:
comandă,
instrucţiune,
împuternicire,
însărcinare,
ordin,
poruncă,
procură,
septenat,
solie.
Militar
Militar,
substantiv
masculin
Sinonime
:
apărător,
artilerist,
caporal,
carabinier,
cavalerist,
colonel,
comandant,
combatant,
fantasin,
furgonar,
general,
gheriler,
gueriler,
infanterist,
leat,
legionar,
locotenent,
lunetist,
mareșal,
mercenar,
ofițer,
ostaş,
oștean,
parașutist,
reangajat,
recrut,
rezervist,
sergent,
soldat,
subofițer,
tanchist,
voinic,
voluntar,
(învechit)
săgar,
(învechit)
stratiot,
(Transilvania)
cătană.
Necesitate
Necesitate,
substantiv
feminin
Sinonime
:
cerinţă,
exigență,
folos,
imperativ,
nevoie,
obligativitate,
obligație,
oportunitate,
pretenție,
solicitare,
trebuinţă,
utilitate,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
popular)
treabă,
(învechit
și
regional)
lipsă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
polză,
(învechit)
recerință,
(popular)
priință;
(fiziologie)
(plural
articulat)
nevoile,
(popular,
articulat)
treaba.
Obligaţie
Obligaţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
angajament,
angajare,
cerință,
datorie,
exigență,
făgăduială,
făgăduință,
imperativ,
îndatorire,
însărcinare,
jurământ,
motiv
de
recunoștință,
necesitate,
nevoie,
obligare,
obligativitate,
oficiu,
pretenție,
promisiune,
răspundere,
responsabilitate,
sarcină,
trebuință,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
regional)
juruință,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
dator,
(învechit)
datorință,
(învechit)
îndatorință,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
recerință,
(livresc)
servitute,
(popular)
legământ,
(popular)
legătură,
(variantă)
obligațiune.
Ordin
Ordin,
substantiv
neutru
Sinonime
:
dispoziţie,
poruncă,
comandă;
decoraţie,
distincţie.
Ordona
Ordona,
verb
Sinonime
:
a
da
ordin,
a
porunci,
a
comanda,
a
dispune;
a
aranja,
a
rândui,
a
pune
în
ordine,
a
înşirui.
Poruncă
Poruncă,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ordin,
comandă,
dispoziţie,
obligaţie.
Porunci
Porunci,
verb
Sinonime
:
a
ordona,
a
comanda,
a
dicta,
a
dispune,
a
obliga,
a
impune,
a
cere,
a
pretinde;
(regional)
a
comunica,
a
transmite,
a
trimite
vorbă.
Pretenţie
Pretenţie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
ambiție,
cerere,
cerinţă,
deziderat,
doleanță,
dorință,
exigenţă,
fatuitate,
gloriolă,
ifos,
imodestie,
imperativ,
infatuare,
înfumurare,
îngâmfare,
moft,
naz,
necesitate,
nevoie,
obligație,
orgoliu,
reclamare,
revendicare,
revendicație,
rigurozitate,
sclifoseală,
severitate,
suficiență,
trebuință,
vanitate,
vanterie,
veleitate,
(figurat)
comandament,
(figurat;
la
plural)
fumuri,
(grecism
învechit)
pretenderimă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
pretendă,
(învechit)
pretenderisire,
(învechit)
recerință,
(la
plural)
ifose,
(regional)
inaghie,
(turcism
învechit)
teclif,
(variantă)
pretențiune.
Prezida
Prezida,
verb
Sinonime
:
a
administra,
a
comanda,
a
conduce,
a
dirija,
a
fi
în
frunte,
a
guverna,
a
oficia,
a
pontifica,
a
trona,
(învechit)
a
preşedea,
(învechit)
a
prezidui.
Prohodi
Prohodi,
verb
Sinonime
:
a
duce
un
mort
la
groapă,
a
îngropa,
a
înmormânta,
a
oficia
prohodul,
(Bucovina)
a
popi,
(învechit
și
regional)
a
comânda,
(învechit)
a
provodi;
(figurat)
a
boci,
a
căina,
a
deplânge,
a
jeli,
a
plânge.
Strigăt
Strigăt,
substantiv
neutru
Sinonime
:
invocare,
chemare,
apel;
anunţare,
comandă;
zgomot,
larmă;
strigătură,
chiuitură.
Şef
Şef,
substantiv
masculin
Sinonime
:
conducător,
cap,
căpetenie,
superior,
comandant;
stăpân,
patron.
Șefie
Șefie,
substantiv
feminin
Sinonime
:
demnitate,
rang,
funcţie,
conducere,
direcţie,
comandament.
Vătaf
Vătaf,
substantiv
masculin
(învechit)
Sinonime
:
administrator,
bulibașă,
căpetenie,
căpitan,
cioban,
comandant,
conducător,
director,
garant,
inspector,
intendent,
împuternicit,
îngrijitor,
logofăt,
șef,
vătășel,
(învechit)
epistat,
(învechit)
ispravnic,
(învechit)
vechil,
(regional)
birău,
(regional)
jude,
(vătaf
de
aprozi)
portar
principal,
(vătaf
de
plai)
subprefect,
(vătaf
de
vistierie)
șef
de
percepție;
(variante
învechite)
vatav,
vătah,
vătaș,
vătav.
Voievod
Voievod,
substantiv
masculin
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
căpitan,
comandant,
conducător,
domn,
domnitor,
mai-mare,
principe,
șef,
vodă,
voevod,
voivod;
bulibașă.
Somație (somații)
Somație
(somații),
substantiv
feminin
Sinonime
:
apel,
citație,
aviz,
avertisment,
comandă,
ordin,
ucaz,
ultimatum.
Aviator
Aviator,
substantiv
Sinonime
:
aeronaut,
aerostier,
comandant
de
bord,
însoțitor
de
zbor,
navigator,
pilot,
steward,
stewardesă,
zburător;
(la
plural)
personal
navigant.
Călăuz
Călăuz,
substantiv
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
şef.
Cerut
Cerut,
adjectiv
Sinonime
:
cerșit,
comandat,
dorit,
pretins,
reclamat,
revendicat,
solicitat,
trebuincios.
Cerut,
substantiv
Sinonime
:
cerșit,
cerșetorie,
milogeală.
Reglaj
Reglaj,
substantiv
Sinonime
:
acomodare,
adaptare,
ajustare,
reglare,
comandă.
Comandir
Comandir,
substantiv
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
şef.
Comision
Comision,
substantiv
Sinonime
:
indemnitate,
remiză,
(învechit)
provizion;
delegare,
mandatare,
împuternicire,
procură;
comandă,
mandat;
bacșiș,
(popular)
șpagă.
Conducere
Conducere,
substantiv
Sinonime
:
cârmuire,
diriguire,
domnie,
guvernare,
stăpânire,
(învechit
şi
popular)
oblăduire,
(învechit)
chiverniseală,
chivernisire,
ocârmuire,
purtare,
purtat,
stăpânie,
vlădicie,
(figurat)
cârmă,
putere,
administraţie,
comandă,
prezidare,
dirijare,
direcţie,
şefie,
staff,
îndrumare,
însoţire.
Consumaţie
Consumaţie,
substantiv
Sinonime
:
consumare,
utilizare;
absorbție,
băutură,
comandă,
răcoritor.
Control
Control,
substantiv
Sinonime
:
expertiză,
inspectare,
inspecţie,
revizie,
verificare;
cenzură,
regulație,
comandă,
stăpânire,
supraveghere;
(medicină)
vizită;
dominaţie,
supremaţie;
(medicină)
ortogenie,
planificare
familială.
Controlat
Controlat,
adjectiv
Sinonime
:
verificat,
revizuit,
cenzurat;
dominat,
stăpânit,
supravegheat;
comandat,
reglat.
Cruciat
Cruciat,
substantiv
Sinonime
:
(istorie)
aristocrat,
cavaler,
comandant,
nobil,
(învechit)
crijac.
Prefect
Prefect,
substantiv
Sinonime
:
căpetenie,
comandant,
guvernator,
inspector,
prefector,
(învechit)
ispravnic,
(învechit,
în
Transilvania)
fişpan.
Generalisim
Generalisim,
substantiv
Sinonime
:
(termen
militar)
comandant
suprem,
(învechit)
arhistratig.
General
General,
substantiv
Sinonime
:
amiral,
comandant
suprem,
generalisim,
strateg,
(învechit)
arhistratig,
(general
de
brigadă)
(învechit)
brigadier;
(variante
învechite)
gheneral,
ghenerar,
ghineral,
ghinărar.
Injoncţiune
Injoncţiune,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
ordin
precis,
presiune,
somație.
Guvernământ
Guvernământ,
substantiv
Sinonime
:
administrație,
autoritate,
cabinet,
comandament,
guvernare,
intendență,
putere,
regim,
stat.
Stat-major
Stat-major,
substantiv
Sinonime
:
comandament,
(învechit)
ştab.
Povăţuire
Povăţuire,
substantiv
Sinonime
:
comandă,
conducere,
îndrumare,
povață,
sfat,
şefie.
Mai-mare
Mai-mare,
substantiv
Sinonime
:
bos,
comandant,
conducător,
șef.
Leadership
Leadership,
substantiv
Sinonime
:
autoritate,
comandament,
dominație,
hegemonie,
predominanță,
preeminență,
supremație.
Vârhovnic
Vârhovnic,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
șef.
Ampenaj
Ampenaj,
substantiv
Sinonime
:
(tehnică)
aripă,
aripioară,
eleron,
organ
de
stabilizare
și
de
comandă,
pană
(de
săgeată),
profundor.
Intimație
Intimație,
substantiv
Sinonime
:
avertisment,
avertizare,
comandament,
convocațiune,
injoncțiune,
intimare,
punere
în
vedere,
somație,
(învechit)
somațiune,
ultimatum,
(învechit)
ultimat.
Ofiţer
Ofiţer,
substantiv
Sinonime
:
amiral,
aspirant,
cadru,
căpitan,
căpitan-comandor,
chestor,
comandant,
comandor,
comisar,
contraamiral,
general;
(învechit)
ghenerar,
ghinărar;
general-colonel,
general-locotenent,
general-maior,
gradat,
inspector,
locotenent,
locotenent-colonel,
locotenent-comandor,
magistrat,
maior,
mareșal,
militar
(cu
grad
superior),
ministru,
primar,
responsabil,
subcomisar,
subinspector,
sublocotenent,
șambelan,
șef,
ștab-ofițer,
viceamiral,
(învechit
şi
regional)
tist;
(rusism
învechit)
porucic,
poruşnic.
Intima
Intima,
verb
Sinonime
:
a
chema
în
judecată,
a
cita,
a
comanda,
a
deferi,
a
face
cunoscut,
a
notifica,
a
ordona,
a
pune
în
vedere,
a
soma.
Nacealnic
Nacealnic,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
mai-mare,
șef,
(variantă)
nacelnic.
Priti
Priti,
verb
Sinonime
:
a
avertiza,
a
comanda,
a
decide,
a
dispune,
a
hotărî,
a
informa,
a
înștiința,
a
ordona,
a
porunci,
a
preveni,
a
se
fixa,
a
se
stabili,
a
se
statornici.
Pritita
Pritita,
verb
Sinonime
:
(regional)
a
comanda,
a
hotărî,
a
porunci.
Prezidenţă
Prezidenţă,
substantiv
Sinonime
:
administrație,
autoritate,
comandament,
consiliu,
direcție,
guvern,
guvernământ,
magistratură,
management,
preşedinţie,
prezidenție,
prezidiu,
prezidium,
regie,
tutelă.
Zabit
Zabit,
substantiv
Sinonime
:
(învechit)
comandant,
guvernator,
militar,
pretor,
suprefect,
șef,
(variantă)
zabet.
Intimare
Intimare,
substantiv
Sinonime
:
apel,
asignație,
avertisment,
avertizare,
citație,
comandament,
convocație,
injoncțiune,
intimație,
punere
în
vedere,
somație,
ultimatum.
Mandament
Mandament,
substantiv
Sinonime
:
bulă,
cerere,
comandament,
formulă
executorie,
injoncțiune,
instrucțiune,
însărcinare,
mandat,
ordin,
ordonanță,
(învechit)
rescripție.
Birău
Birău,
substantiv
Sinonime
:
(învechit
și
regional)
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
jude,
judecător
(comunal),
mai-mare,
primar
(rural),
șef,
vătaf.
Telecomanda
Telecomanda,
verb
Sinonime
:
a
comanda
de
la
distanță,
a
pilota,
a
radioghida,
a
teledirija,
a
teleghida.
Telecomandă,
substantiv
Sinonime
:
comandă
(la
distanță),
radioghidaj,
radioghidare,
teleghidaj,
teleghidare.
Tocmitor
Tocmitor,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
cap,
călăuză,
căpetenie,
comandant,
conducător,
creator,
făuritor,
fondator,
îndrumător,
întemeietor,
mai-mare,
povățuitor,
sfătuitor,
sfetnic,
șef.
Responsabil
Responsabil,
adjectiv
Sinonime
:
condamnabil,
culpabil,
instigator,
punisabil,
răspunzător,
reprehensibil;
conștiincios,
cumpănit,
echilibrat,
muncitor,
ponderat,
serios.
Responsabil,
substantiv
Sinonime
:
administrator,
animator,
autor,
boss,
cadru,
comandant,
creator,
decident,
director,
fidejusor,
garant,
gestionar,
guvernant,
instigator,
împuternicit,
lider,
manager,
mandatar,
patron,
promotor,
reprezentant,
stăpân,
suflet,
superior,
șef,
tutore,
(învechit)
dirigent.
Trebuinţă
Trebuinţă,
substantiv
Sinonime
:
cerință,
exigență,
folos,
imperativ,
necesitate,
nevoie,
obligație,
pretenție,
solicitare,
utilitate,
(figurat)
comandament,
(învechit
și
popular)
treabă,
(învechit
și
regional)
lipsă,
(învechit
și
regional)
niștotă,
(învechit)
nevoință,
(învechit)
nevoire,
(învechit)
polză,
(învechit)
recerință,
(popular)
priință.
Poveli
Poveli,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
comanda,
a
decide,
a
dispune,
a
fixa,
a
hotărî,
a
ordona,
a
porunci,
a
stabili,
a
statornici.
Psihochinezie
Psihochinezie,
substantiv
Sinonime
:
mișcare
comandată
psihic,
(variantă)
psihokinezie.
Etnarh
Etnarh,
substantiv
Sinonime
:
(antichitate)
comandant,
guvernator.
Prepozit
Prepozit,
substantiv
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
guvernator,
mai-mare,
preot
de
rang
înalt,
prezident,
superior,
șef.
Comandirisi
Comandirisi,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
comanda.
Nazâr
Nazâr,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
administrator,
căpetenie,
comandant,
guvernator,
inspector,
intendent,
înalt
funcționar,
pârcălab,
supraveghetor,
șef,
vătaf,
(variantă)
nazir.
Precomandă
Precomandă,
substantiv
Sinonime
:
comandă
prealabilă.
Comanduitor
Comanduitor,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandant.
Comenduire
Comenduire,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandament
militar,
(variantă)
comănduire.
Comendui
Comendui,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
comanda,
(variantă)
a
comândui.
Comândui
Comândui,
verb
(învechit)
Sinonime
:
a
comanda
o
armată,
a
pune
comandant,
(variantă)
a
comendui;
a
comânda.
Directoare
Directoare,
substantiv
Sinonime
:
administratoare,
comandantă,
directoreasă,
gerantă,
patroană,
președintă,
responsabilă,
șefă.
Proveditor
Proveditor,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
(Republica
Venețiană)
comandant,
guvernator,
ofiţer
civil.
Staff
Staff,
substantiv
Sinonime
:
(anglicism)
colectiv
de
lucru,
comandament,
conducere,
direcție,
echipă,
personal,
stat-major.
Țist
Țist,
interjecție
Sinonime
:
liniște,
pst,
st,
tăcere.
Tist,
substantiv
(învechit
și
regional)
Sinonime
:
cap,
căpetenie,
comandant,
conducător,
funcționar,
mai-mare,
ofițer,
slujbaș,
șef.
Strateg
Strateg,
substantiv
Sinonime
:
comandant,
diplomat,
general,
manevrier,
tactician,
(învechit)
strategist,
(învechit)
stratig.
Strategist
Strategist,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandant,
strateg.
Muhafiz
Muhafiz,
substantiv
(turcism
învechit)
Sinonime
:
comandant,
guvernator.
Comenduială
Comenduială,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandă,
ordin.
Comendant
Comendant,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandant,
șef
militar.
Autocomandă
Autocomandă,
substantiv
Sinonime
:
comandă
automată.
Dejurstvă
Dejurstvă,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
cancelarie,
comandament
militar,
corp
de
gardă,
dezină,
(variantă)
dejărstvă,
(variantă)
dejurstfă,
(variantă)
djurstvă.
Navarh
Navarh,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
(antichitate,
marină)
căpitan,
comandant,
(variantă)
navarc.
Dizdar
Dizdar,
substantiv
(învechit)
Sinonime
:
comandant,
(variantă)
dindar.
Alămojnă
Alămojnă,
substantiv
(învechit
și
regional)
Sinonime
:
pomană,
(învechit
și
regional)
paos,
(regional)
comând,
(regional)
comândare.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Reexpoziție
Nespus
Comandă
Identic
Vărvăresc
Oficiale
Posesiv
Europid
șuteală
Hernie
Balansa
Glumă
şovâlc
Intoxicare
Numeral
Tranzacţie
Vijelios
Vârful
Cutezare
Nădăjduinţă
Cuartal
Broda
încordat
Joncționa
Grima
Cineva
Nelămurit
Preparate
Temelie
Pont
Neautentic
Expectanță
Piedestal
Cubist
Bolânzie
Arest
Lampion
Contractare
Jumugă
Lageniform
Galactit
Ascetism
Perisalpingovarită
Aeriseală
Subit
Reflecta
Policitemie
Escamoter
Descrunta
Inexorabil
Despăcăli
Minerit
Stătut
Zgrunțișor
Crocant
Ereditară
Dicanicesc
Burlui
Bituşcă
Prospecta
Obstrucțiune
Solicitare
Râmlenii
Circe
Susai-de-pădure
Abace
Hodorogit
Nadră
Traumatizant
Toroipan
Documenta
Suprima
Deuteranop
Fermion
Răşchirat
Neistovit
Burete-galben
Sigil
Vinarț
Incalzando
Pripas
Gudrona
Măsluit
Aprobare
Epistolariu
Odorifer
Frăţeşte
Odoriferent
Administrativ-teritorială
Promulgație
Conjugal
Iarba-șerpilor
Angrenat
şopti
Areal
Alcătuit
Tricoteză
Pedepsibilitate
Reverberație
Product
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS