Frate, substantiv
Sinonime: confrate, (popular) frăţine, (învechit) brat; (frate de cruce) (popular) fârtat; copil; călugăr.  Frate-de-mire, substantiv
Sinonime: vătaf, vătăşel, vornicel.  Frate-de-mireasă, substantiv
Sinonime: vătaf, vătăşel, vornicel.  Fratern (fraternă), adjectiv
Sinonime: confraternel, fraternal, fraternel, frăţesc, tovărăşesc.  Fraternal, adjectiv
Sinonime: fratern.

Fraternal, substantiv la plural
Sinonime: (la plural) gemeni.  Fraternel, adjectiv
Sinonime: (franțuzism) fratern.  Fraternitate, substantiv feminin
Sinonime: amicie, camaraderie, comuniune, frăţie, înfrăţire, solidaritate, (învechit) frăţietate, sororitate, tovărăşie, uniune.  Fraterniza, verb
Sinonime: a se înfrăţi, a pactiza, a se solidariza, a simpatiza, a se uni.  Fraternizare, substantiv feminin
Sinonime: înfrăţire, unire; solidarizare, asociere.  Frățesc (frățească), adjectiv
Sinonime: afectuos, devotat, de frate, fratern; călugăresc.  Frăţeşte, adverb
Sinonime: ca fraţii, cu afecţiune, cu devotament, în mod fratern.  

---

Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime: prietenos, afabil, călduros, ataşat, tandru, cordial, frățesc.  Amic, substantiv masculin
Sinonime: alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.  Braţ, substantiv neutru (figurat)
Sinonime: ram, ramură, ramificaţie, prelungire; branșă.

Brat, substantiv
Sinonime: frate.  Călugăr, substantiv masculin
Sinonime: anahoret, anahorit, ascet, augustin, augustinian, benedictin, bonz, capucin, capuțin, carmelit, călugăraș, celestin, cenobit, chietist, cvietist, derviș, dominican, eremit, ermit, esicast, fachir, franciscan, frate, iacobin, iezovit, iezuit, jacobin, jezuit, lavriot, marabu, metocar, minorit, monah, murabit, novice, părinte, pusnic, pustnic, quietist, religios, schimnic, schimonah, schivnic, sehastru, sihastru, templier, trapist, (în Tibet, în Mongolia și la calmuci) lama.  Comunitate, substantiv feminin
Sinonime: colectivitate, asociație, adunare, cartel, congregație, convenție, corporație, fraternitate, ghildă, grup, societate, uniune; (comunitate etnică) etnie.  Congregaţie, substantiv feminin
Sinonime: ordin călugăresc, ordin monahal; comunitate, fraternitate.  Copil, substantiv masculin
Sinonime: băieţaş, băieţel, tinerel, făt, prunc, (familiar) puradel, zgâmboi, (peiorativ) plod, pui, fiu, odraslă, progenitură, vlăstar, (popular şi familiar) prăsilă, (învechit) naştere; (copil din flori) bastard; (copil de casă) paj; (botanică) (regional) copileţ, frate, furie, puică, puieţ, soră.  Corp, substantiv neutru
Sinonime: anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.  Fârtat, substantiv masculin (popular)
Sinonime: fărtat, furtat; camarad, amic, frate de cruce, ortac, prieten, tovarăş.  Frăţie, substantiv feminin
Sinonime: alianţă, fraternitate, frăţietate, înfrăţire, solidaritate, tovărăşie, unitate; afecţiune, devotament, dragoste, iubire.  Înfrăţi, verb
Sinonime: a (se) face fraţi, a (se) întovărăşi, a fraterniza, a se asocia, a se uni; (botanică) (regional) a pui.  Prietenesc (prietenească), adjectiv
Sinonime: amical, prietenos, binevoitor, afectuos; sincer, loial, cinstit, frăţesc, dezinteresat.  Simpatie, substantiv feminin
Sinonime: afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.  Briboi, substantiv
Sinonime: (plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori purpurii) (regional) fratele-briboiului.  Corporaţie, substantiv
Sinonime: întreprindere mare, societate pe acțiuni; asociație, breaslă, colectivitate, colegiu, comunitate, fraternitate, ghildă, grup, isnaf, organism, organizație, rufet.  Fârtăți, verb
Sinonime: a se face frate de cruce; a înfârtăți, a (se) înfrăți.  Frățior, substantiv
Sinonime: frate; (botanică) plantă, ciormoiag.  Sor-cu-frate, substantiv
Sinonime: (botanică) (regional) carpenă, ciormoiag, condroniu, miazănoapte, scrab, frate-cu-sor, grâul-prepeliţelor, grâu-negru.  Frăţietate, substantiv
Sinonime: fraternitate, frăţie, înfrăţire.  Frăţine, substantiv
Sinonime: frate.  Gemănar, substantiv
Sinonime: (rar) frate geamăn.  Grâul-prepeliţelor, substantiv
Sinonime: (botanică) carpenă, ciormoiag, miazănoapte, scrab, frate-cu-sor, grâu-negru, sor-cu-frate.  Unitate, substantiv
Sinonime: cifră, număr, unu; armonie, coeziune, fraternitate, identitate, indivizibilitate, legătură, omogenitate, solidaritate, tot indivizibil, tot unitar, uniformitate, unime, unire, (unitate statistică) individ; armată, batalion, divizie, formație militară, oaste, pluton, regiment, secție, trupă; departament, firmă, institut, instituție, întreprindere, minister, prefectură, sector, sferă.  Întrajutorare, substantiv
Sinonime: ajutor mutual, ajutorare reciprocă, camaraderie, fraternitate, mutualitate, reciprocitate, solidaritate.  Vătăşel, substantiv (învechit)
Sinonime: cavaler de onoare, colăcar, isprăvnicel, logofăt, mesager, perceptor, slujbaș, subcomisar, șef, ștafetă, vătaf, vătăman, vornicel, (regional) chemător, (regional) comisar, (regional) curier, (regional) fecior boieresc, (regional) frate-de-mire, (regional) frate-de-mireasă, (regional) gardian, (regional) sol, (Transilvania și Banat) dever, (Transilvania) vifel, (variantă) vătăjel.  Simpatiza, verb
Sinonime: a agrea, a fraterniza, a iubi, a se atașa, a se lega, a-i plăcea.  Înfrăţire, substantiv
Sinonime: dragoste frățească, fraternitate, fraternizare, frăţie, înfrățit, lăstărire, prietenie frățească, prietenie strânsă, solidaritate, unire, unitate, (învechit) frățietate.  Înfărtăți, verb (regional și învechit)
Sinonime: a se face fârtat cu, a se face frate de cruce cu, a se întovărăși cu, (rar) a se însura, (variantă) a se înfârtăți.