Profesor, substantiv masculin
Sinonime:
asistent, cadru didactic, conferențiar, dascăl, decan, doctor, educator, guvernor, institutor, instructor, îndrumător, învăţător, lector, mandarin, meditator, mentor, pedagog, preceptor, preparator, repetitor, substitut, suplinitor, universitar, (depreciativ) belfer, (familiar) prof, (livresc) magistru.
Profesoral (profesorală), adjectiv Sinonime:
didactic; (figurat) pretenţios, savant, doct.
Profesoraș, substantiv
Sinonime:
(depreciativ) dăscălaș, dăscălici, învățătoraș.
Profesorat, substantiv
Sinonime:
catedră, (învechit şi regional) profesură, (popular şi familiar) dăscălie, (rar) profesorie.
Profesoreasă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
femeie-profesor, profesoară, profesoriță, soție de profesor, (familiar) profă, (popular și familiar) dăscăliță.
Profesoresc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dăscălesc, (rar) dăscălicesc, didactic, profesoral.
Profesorie, substantiv
Sinonime:
profesorat.
Profesorime, substantiv
Sinonime:
corp didactic, corp profesoral, învățătorime, (popular şi familiar) dăscălime.
Profesoriță, substantiv
Sinonime:
profesoară (tânără), (Bucovina) învățătoare, (regional) profesoreasă, (și depreciativ) profesorică.
Belfer, substantiv masculin (depreciativ) Sinonime:
învăţător, profesor, dascăl.
Cancelarie, substantiv feminin
Sinonime:
administrație, birou, cabinet, oficiu, sala profesorilor, secretariat, (învechit și regional) cănțelărie, (învechit) calem, (învechit) grămăticie, (învechit) scriitorie, (variantă) canțelarie, (variantă) canțelerie.
Catedră, substantiv feminin Sinonime:
pupitru, tribună; (figurat) profesorat, dăscălie, învăţământ.
Doctoral, adjectiv
Sinonime:
academic, afectat, doctrinar, dogmatic, grav, impozant, încrezut, îngâmfat, pedant, pedantesc, profesoral, sentențios, serios, solemn, solemnel.
Pedagog, substantiv masculin Sinonime:
educator, învăţător, profesor.
Preceptor, substantiv masculin Sinonime:
dascăl, educator, profesor, preparator.
Repetitor, substantiv masculin
Sinonime:
educator, meditator, pedagog, preparator, profesor; acompaniator, corepetitor.
Dascăl, substantiv
Sinonime:
profesor, învăţător, institutor; (biserică) cântăreţ, diac, paracliser, psalt, ţârcovnic, (Transilvania) cantor, făt, (învechit) eclisiarh, grămătic; călăuză, îndrumător, povăţuitor, preceptor, sfătuitor, sfetnic.
Dăscălie, substantiv
Sinonime:
admonestare, ceartă, certare, dojană, dojenire, imputare, îndemn, îndrumare, învăţătură, morală, mustrare, observaţie, povaţă, povăţuire, profesorat, reproş, sfat, ştiinţă, vorbă; (figurat) catedră.
Dăscălime, substantiv
Sinonime:
învăţătorime, profesorime.
Educator, substantiv
Sinonime:
guru, inițiator, institutor, instructor, învățător, maestru, mentor, monitor, pedagog, profesor. Educator, adjectiv
Sinonime:
educativ, inițiator, pedagogic.
Catedratic, adjectiv
Sinonime:
(italienism) profesoral, de catedră.
Magistru, substantiv
Sinonime:
dascăl, maestru, profesor, (învechit) căpitan, (învechit) inspector, (învechit) șef.
Instructor, substantiv
Sinonime:
antrenor, consilier, educator, institutor, monitor, profesor, (învechit) preceptor.
Profesură, substantiv (învechit)
Sinonime:
profesorat.
Prof (profă), substantiv (prin abreviere)
Sinonime:
cadru didactic, dascăl, profesoară, profesor.
Profes, substantiv (regional)
Sinonime:
prosop, șervet, ștergar; profesor.
Pofresor, substantiv (regional)
Sinonime:
profesor.
Ex-profesor, substantiv
Sinonime:
fost profesor.
