Copil, substantiv masculin
Sinonime:
băieţaş, băieţel, tinerel, făt, prunc, (familiar) puradel, zgâmboi, (peiorativ) plod, pui, fiu, odraslă, progenitură, vlăstar, (popular şi familiar) prăsilă, (învechit) naştere; (copil din flori) bastard; (copil de casă) paj; (botanică) (regional) copileţ, frate, furie, puică, puieţ, soră.
Copilă, substantiv
Sinonime:
fetiţă, fată, fiică.
Copilandru, substantiv masculin Sinonime:
băieţandru, flăcăiandru, fecior, flăcău, băietan, adolescent, (învechit) june.
Copilăresc (copilărească), adjectiv (figurat)
Sinonime:
candid, naiv, necopt, infantil, (livresc) pueril, (învechit) pruncesc.
Copilărește, adverb
Sinonime:
pueril.
Copilăret, substantiv
Sinonime:
copilărime.
Copilări, verb
Sinonime:
a petrece anii de copilărie; a crește, (prin Transilvania şi Maramureș) a prunci.
Copilărie, substantiv
Sinonime:
pruncie, (prin Maramureș şi Transilvania) pruncenie, (învechit) coconie, nevârstnicie, porobocie; naivitate, prostie.
Copilărime, substantiv
Sinonime:
copilăret, copilet, copilime.
Copilăros, adjectiv
Sinonime:
copilăresc, copilos, imatur, impuber, infantil, naiv, neastâmpărat, pueril, zburdalnic, zvăpăiat.
Copilaş, substantiv
Sinonime:
(rar) pruncheş, (popular) prunculeţ, pruncuşor, (învechit şi regional) pruncuţ, (prin Maramureș) pruncotean; băieţel.
Copileţ, substantiv
Sinonime:
mlădiță, pui, lăstar; copil. Copilet, substantiv
Sinonime:
copilărime.
Copili, verb
Sinonime:
(agricultură) a plivi, (regional) a pui; a avorta.
Copilime, substantiv
Sinonime:
copilărime.
Copilire, substantiv
Sinonime:
copilit.
Copilit, substantiv
Sinonime:
(agricultură) copilire, plivit, (rar) pliveală, (învechit şi regional) plevilă.
Copiliţă, substantiv
Sinonime:
(regional) pruncuşoară, pruncuţă.
Copilitură, substantiv
Sinonime:
copil nelegitim.
Copiloi, substantiv
Sinonime:
copil (mare).
Copilos, adjectiv
Sinonime:
copilăros.
Copilot, substantiv
Sinonime:
pilot auxiliar, pilot secund.
Copiluță, substantiv
Sinonime:
copilă (mică), copiliță, fetiță, (regional) pruncușoară, (regional) pruncuță.
Bastard, substantiv masculin Sinonime:
copil din flori, adulterin, ilegitim; hibrid, corcitură, mixt.
Băiat, substantiv masculin Sinonime:
copil; tânăr, voinic, adolescent, flăcău; (învechit) valet, fecior; (învechit) ospătar, chelner, picolo; (ieșit din uz) garson; fiu, junior.
Băietan, substantiv masculin
Sinonime:
băiat mai mare, băiețandru, copilandru, flăcăiandru, (depreciativ) țângău, (familiar) puștan, (Oltenia și Muntenia) dănac, (prin Maramureș și Transilvania) pruncotean, (variantă) băiețan.
Băiețandru, substantiv masculin Sinonime:
copilandru, flăcăiandru, flăcău, fecior, băietan, adolescent, (învechit) june.
Băieţaş, substantiv masculin Sinonime:
băieţel, copil, tinerel.
Bonă, substantiv feminin Sinonime:
îngrijitoare (la copil), dădacă; baby-sitter; nemţoaică.
Cocă, substantiv feminin
Sinonime:
aluat, pastă, sos gros, turtă; copil mic, nou-născut, prunc, sugaci, sugar; clei, lipici, pap, (Moldova și Transilvania) cir, (Transilvania, Banat și Oltenia) ciriș; carcasă, carenă, caroserie, cochilaj, habitaclu, șasiu.
Cocoană, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, cucoană, doamnă, fecioară, femeie din clasa socială superioară, femeie măritată, tânără, (depreciativ) boieroaică; (argou) coropișniță, găină.
Cocon, substantiv masculin
Sinonime:
gogoaşă; (învechit) principe, os domnesc, beizadea, băiat, copil, fecior, fiu, nou-născut, prunc, sugaci, sugar, tânăr.
Creşte, verb
Sinonime:
a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un copil; a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular) a odrăsli, a sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se sui, a se urca, a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi.
Diavol, substantiv masculin Sinonime:
demon, drac, satana, ucigă-l toaca; (figurat) copil rău, copil zglobiu, copil neascultător.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Fecioară, substantiv feminin
Sinonime:
fată, fiică, copilă, tânără, virgină, (învechit) vergură; (biserică) (Fecioara Maria) Maica Domnului; (astronomie, articulat) Virgina. Fecioară, adjectiv
Sinonime:
castă, neprihănită, virgină, (învechit) întreagă, (figurat) imaculată.
Fecior, substantiv masculin Sinonime:
fiu, băiat, copil, odraslă, odor; flăcău, burlac, celibatar, holtei, becher, cavaler, june; valet, servitor, slugă, lacheu.
Fetică, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, fetiţă; (botanică) (regional) salata-mielului.
Fetiţă, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, tânără, fetică, (regional) cocuţă, fătucă, fătuţă.
Fiică, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, fată, (învechit şi popular) fie, (învechit şi regional) pruncă.
Fiu, substantiv neutru
Sinonime:
copil, fecior, băiat, odraslă, (învechit şi popular) făt, (Banat) cocon, (la figurat) rejeton; (articulat) junior.
Furie, substantiv feminin
Sinonime:
dezlănţuire, izbucnire, înverşunare, mânie, obidă, oţărâre, oţăreală, pornire, supărare, (învechit şi regional) scârbă, (învechit) toană, (la figurat) turbare, (la plural) năbădăi, (la plural) pandalii, (popular şi familiar) năduf, (popular) îndrăcire, (rar) înfuriere, (regional, la plural) năvârlii; copil.
Infantil (infantilă), adjectiv
Sinonime:
copilăresc, imatur, impuber, naiv, neserios, nesocotit, pueril; (medicină) (paralizie infantilă) poliomielită.
Întrece, verb Sinonime:
a depăşi, a o lua înainte, a lăsa în urmă, a exceda; a se alinta, a se copilări, a se izmeni, a face fasoane.
Junior, substantiv masculin Sinonime:
tânăr, adolescent, băieţandru, băieţan, copilandru, flăcăiandru, fecioraş, fecior, flăcău.
Juvenil (juvenilă), adjectiv Sinonime:
tineresc, copilăresc, adolescentin.
Mic, substantiv masculin Sinonime:
mititel, cârnăcior. Mic, adjectiv Sinonime:
redus, scurt, scund, puţin, limitat; (despre sunet, zgomot) slab, încet, stins, imperceptibil; nevârstnic, copil; neînsemnat, nevaloros, fără valoare; meschin, josnic, mărginit, egoist.
Mlădiţă, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) urmaş, copil, descendent.
Odraslă, substantiv feminin Sinonime:
copil, descendent, progenitură, vlăstar, urmaş.
Pici, substantiv masculin (familiar) Sinonime:
puşti, ştrengar, prichindel, băieţel, copil.
Plod, substantiv masculin (popular) Sinonime:
copil, progenitură, creatură; germen, embrion.
Prăsilă, substantiv feminin
Sinonime:
coborâtor, copil, descendent, generație, înmulţire, neam, odraslă, prăsire, progenitură, pui, rasă, reproducere, reproducție, scoborâtor, soi, urmaș, viță, vlăstar, (învechit) prăsitură, (Moldova) ținc, (regional) prăseală.
Prichindel, substantiv masculin Sinonime:
mititel, mărunţel, pitic; (figurat) copil vioi, copil poznaş, copil sprinten.
Prâsnel, substantiv neutru Sinonime:
titirez, sfârlează; copil neastâmpărat, copil vioi, copil neliniştit.
Prunc, substantiv masculin (popular)
Sinonime:
băiat, copil, fecior, flăcău, nou-născut, sugaci, sugar, tânăr, ţânc, (familiar) bebe, (învechit și popular) plod, (învechit și regional) cocon, (învechit și regional) poroboc, (învechit și regional) sugător, (Moldova și Transilvania) cocă.
Pruncie, substantiv feminin Sinonime:
copilărie, juneţe.
Pueril (puerilă), adjectiv
Sinonime:
copilăresc, copilăros, frivol, imatur, impuber, infantil, naiv, neînsemnat, neîntemeiat, neserios, (figurat) școlăresc.
Pui, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) copil, copilaş; (figurat) iubit, drag, drăguţ, scump; (la plural) broderie. Pui, verb Sinonime:
a face pui, a făta, a naşte, a se reproduce.
Puişor, substantiv masculin Sinonime:
puiuţ, puiuleţ; (figurat) copilaş, ţânc; (regional) doniţă; periniţă.
Pupil, substantiv masculin
Sinonime:
copil, minor, nevârstnic, orfan, (învechit) epitropisit.
Puştancă, substantiv feminin Sinonime:
fetişcană, copilandră, tinerică.
Puşti, substantiv masculin Sinonime:
băieţaş, puştan, copilandru.
Spârc, substantiv masculin Sinonime:
(familiar) copilandru, pici, prichindel, mucos, puşti, ţângău; (regional) zgârci, cartilaj.
Şoldan, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) tinerel, copil, mânz, necopt, fraged.
Turculeţ, substantiv masculin
Sinonime:
(botanică) floarea-paștelui, floarea-paștilor, floarea-păsărilor floarea-vântului-galbenă, găinușă, gălbenele, păștiță; (ornitologie) sticlete; copil de turc, turc, turcaleț.
Ţânc, substantiv masculin Sinonime:
copilaş, băieţaş, plod.
Futil (futilă), adjectiv
Sinonime:
anodin, bizantin, copilăresc, fără rost, fluşturatic, fluturatic, frivol, inutil, lipsit de importanță, lipsit de interes, lipsit de seriozitate, lipsit de valoare, neglijabil, neserios, pueril, superficial, uşuratic, vânturatic, zvânturat, zvânturatic.
Adolescentă, substantiv
Sinonime:
fetişcană, tânără. Adolescență, substantiv
Sinonime:
copilărie, tinerețe, pubertate.
Avorta, verb
Sinonime:
(medicină) a întrerupe o sarcină, (popular) a lepăda, (popular) a pierde, (popular) a stârpi, (prin Banat) a copili; (figurat) a eșua; (variantă) a aborta.
Fie, conjuncție
Sinonime:
ori. Fie, interjecție
Sinonime:
calea-valea! treacă-meargă! Fie, substantiv
Sinonime:
copilă, fată, fiică.
Coconie, substantiv
Sinonime:
(învechit) copilărie, pruncie; mândrie aristocratică, orgoliu.
Cocuţă, substantiv
Sinonime:
copilă, fetiţă.
Codănel, substantiv
Sinonime:
băieţaş, băieţel, copilaş.
Nevârstnicie, substantiv
Sinonime:
copilărie, pruncie.
Danci, substantiv
Sinonime:
copil de țigan, (popular) parpandel, puradel.
Dănac, substantiv
Sinonime:
adolescent, băietan, băieţandru, copilandru, flăcăiandru, fecior, flăcău, june, tânăr; vițel.
Făt, substantiv
Sinonime:
fetus, pui (de animal), prunc, băiat, cântăreţ, copil, dascăl, diac, fecior, fiu, paracliser, psalt, ţârcovnic, (Transilvania) sacristan.
Fătucă, substantiv
Sinonime:
copilă, fetiţă, fetică, fătuţă.
Fătuţă, substantiv
Sinonime:
copilă, fetiţă, fetică.
Fochiu, substantiv
Sinonime:
bastard, copil din flori, copil nelegitim, bitang.
Bitang, substantiv
Sinonime:
străin; vagabond, ştrengar; bastard, copil nelegitim.
Frate, substantiv
Sinonime:
confrate, (popular) frăţine, (învechit) brat; (frate de cruce) (popular) fârtat; copil; călugăr.
Infanticid, substantiv
Sinonime:
pruncucidere, ucidere a unui copil.
Naştere, substantiv
Sinonime:
apariţie, copil, creaţie, facere, geneză, ivire, odraslă, patrie, progenitură, ţară, vlăstar.
Glăscior, substantiv
Sinonime:
glas de copil, glăsuţ.
Glăsuţ, substantiv
Sinonime:
glas de copil, glăscior.
Poroboc, substantiv
Sinonime:
copil, nou-născut, prunc, sugaci, sugar.
Porobocie, substantiv
Sinonime:
copilărie, pruncie.
Pruncă, substantiv
Sinonime:
copilă, fată, fiică.
Pruncenie, substantiv
Sinonime:
copilărie, pruncie.
Pruncesc, adjectiv
Sinonime:
copilăresc, infantil.
Prunci, verb
Sinonime:
a trăi perioada prunciei; a copilări.
Pruncotean, substantiv
Sinonime:
băietan, băieţandru, copilandru, copilaş, flăcăiandru.
Sterbezitură, substantiv (regional)
Sinonime:
copil slab dezvoltat, pui de animal slab dezvoltat.
Plevilă, substantiv
Sinonime:
buruiană, copilire, copilit, năgară, neghină, plivire, plivit, zizanie.
Păsăroi, substantiv
Sinonime:
bărbătuș, pasăre, vrăbioi; (figurat) copil, băiat.
Prunculeţ, substantiv
Sinonime:
copilaş, fiu, plod, pruncușor, pruncuț, sugaci, sugar.
Şcolăreşte, adverb
Sinonime:
(învechit) scolasticeşte; (figurat) copilărește, lipsit de maturitate, naiv.
Sfârtai, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) pătrime, sfârtar, sfert; (regional) copil mic.
Gagicuță, substantiv
Sinonime:
codană, copilandră, fată tânără, fetișcană, puștancă, puștoaică.
Coconesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
boieresc, domnesc; copilăresc, de copil, infantil; (variantă) cuconesc.
Spirituş, substantiv
Sinonime:
(regional) alcool, etanol, spirt; (regional) duh, spiriduș, spirit, (familiar) copil deștept, (familiar) drăcușor.
Mirac, substantiv
Sinonime:
(învechit) minune, miracol; (învechit) băiat, copil, flăcău.
Schinduf, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) cimbrișor, cimbru, sulfină albastră, (regional) molotru, (regional) schinduc, (variantă) schindufă; copil încotoșmănat, molâu, om înfofolit, persoană dezordonată și neîngrijită, piticanie, ursuz.
Băiată, substantiv (regional)
Sinonime:
copilă, fată, fetișcană, fetiță.
Nematurizat, adjectiv
Sinonime:
copilăros, imatur, necopt, neexperimentat, neserios.
Nocoroabă, substantiv (regional și familiar)
Sinonime:
copilaș.
Dădăci, verb
Sinonime:
a conduce, a da sfaturi inutile, a fi dădacă, a îndemna, a îndruma, a îngriji un copil, a se ocupa de o persoană (adultă) ca de un copil, a sfătui insistent (până la plictiseală), a trata cu grijă exagerată.
Cioflac, substantiv (regional)
Sinonime:
copil alintat, copil răsfățat, copil răsgâiat.
Băcsai, substantiv (regional)
Sinonime:
copil îndesat, om gras și urât, (regional) bâcsai, (regional) mămăligă prăjită, (regional) turtă de mălai.
Baby, substantiv invariabil
Sinonime:
bebe, copil.
Virgină, substantiv
Sinonime:
copilă, domnișoară, fată mare, Fecioara Maria, fecioară, madonă, Maica Domnului, Sfânta Fecioară, vestală, (învechit) vergină, (învechit) vergură; (astronomie; articulat) Fecioara.
Mugur, substantiv
Sinonime:
(botanică) ament, boboc, ochi, (prin Banat şi Transilvania) pup; (figurat) copil, progenitură; (variantă) mugure.
Pruncuşoară, substantiv (regional)
Sinonime:
copilă, copiliţă, tânără.
Pruncuşor, substantiv (popular)
Sinonime:
copilaş, prunc, prunculeț, pruncuț.
Primogenit, adjectiv
Sinonime:
(copil) născut primul. Primogenit, substantiv
Sinonime:
copil născut primul, primogenitură.
Prunău, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
băiat, băiețandru, copil, fiu, flăcăiandru, flăcău, plod, sugaci, sugar.
Smârcitură, substantiv (regional)
Sinonime:
sfârcâit, smârcâială, smiorcăit; bețivan, lepădătură, om de nimic; copil plângăcios, copil smiorcăit.
Darâmbete, substantiv (regional)
Sinonime:
copil (mic și neastâmpărat), (variantă) dărâmbete.
Mărăndău, substantiv (regional)
Sinonime:
bastard, copil din flori, copil nelegitim.
Miarță, substantiv (popular)
Sinonime:
copil nedezvoltat, ființă pipernicită, stârpitură, (figurat) bagatelă, (figurat) fleac, (figurat) lucru fără importanță, (învechit) zmiarță.
Libertin, substantiv
Sinonime:
desfrânat, epicurian, imoral, indecent, sibarit, ușuratic; (antichitate) copil (de libert), (antichitate) libert, (în Evul Mediu) țăran liber.
Icioglan, substantiv (învechit)
Sinonime:
copil de casă, paj, (învechit) iciceauș, (variantă) iciolan.
