Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime: bunăvoinţă, gentileţe, politeţe; compliment, serviabilitate, sociabilitate, comunicativitate.  

---

Atenţie, substantiv feminin
Sinonime: concentrare, băgare de seamă, grijă, interes; (figurat) amabilitate, solicitudine, bunăvoinţă, politeţe; cadou, dar.

Atenţie, interjecție
Sinonime: păzea! piua! şase! şest! zexe!  Bunătate, substantiv feminin
Sinonime: buneţe, cumsecădenie, omenie, generozitate, bunăvoinţă, amabilitate, blândeţe, îngăduinţă.  Bunăvoinţă, substantiv feminin
Sinonime: îngăduinţă, amabilitate, tragere de inimă; râvnă, zel, sârg; afecţiune, cordialitate, prietenie.  Cavalereşte, adverb
Sinonime: cu politețe, cu amabilitate, cu bunăvoinţă; sincer, deschis, pe faţă.  Cavalerism, substantiv neutru
Sinonime: vitejie, eroism; politeţă, amabilitate, bunăvoinţă, generozitate, cinste; onestitate, sinceritate, lealitate.  Complezenţă, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, bunăvoinţă, servilitate.  Curtoazie, substantiv feminin
Sinonime: manieră, amabilitate, atenţie, galanterie, gentileţe, politeţă, politeţe, (rar) curtenie, (învechit) libov.  Galanterie, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, cavalerism, cochetărie, compliment, curtenie, curtoazie, gentileţe; magazin de mărunțișuri.  Gentileţe, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, curtoazie, politeţe, drăgălăşenie.  Libov, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: amabilitate, amor, atenție, curtoazie, dragoste, galanterie, gentilețe, iubire, pasiune, politețe, (învechit) iubov, (învechit) liubov.  Politeţe, substantiv feminin
Sinonime: amabilitate, bună-cuviinţă.  Simpatie, substantiv feminin
Sinonime: afabilitate, afecţiune, afinitate, amabilitate, amiciție, apropiere, ataşament, atașare, atracţie, atragere, camaraderie, colegialitate, cordialitate, devotament, dragoste, empatie, fraternitate, frăție, predilecție, predispoziție, predispunere, preferință, prietenie, tovărășie, (figurat) aplecare, (figurat) căldură, (figurat) înclinare, (figurat) înclinație, (figurat) slăbiciune, (învechit și figurat) plecare, (învechit) frățietate, (popular) prieteșug.  Civilitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, manieră, politeţe.  Complăcere, substantiv
Sinonime: amabilitate, bunăvoinţă, serviabilitate.  Comunicativitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, sociabilitate.  Culanţă, substantiv
Sinonime: indulgență, amabilitate; mărinimie, dărnicie.  Curtenie, substantiv
Sinonime: amabilitate, atenţie, curtoazie, galanterie, gentileţe, politeţe.  Obliganță, substantiv
Sinonime: amabilitate, bunăvoință.  Grațiozitate, substantiv
Sinonime: (adesea ironic) amabilitate (excesivă), atitudine curtenitoare, bunăvoință politicoasă, politețe plină de bunăvoință.  Amenitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, atitudine binevoitoare, politețe.  Serviabilitate, substantiv
Sinonime: amabilitate, bunăvoinţă, civilitate, complăcere, complezenţă, disponibilitate, gentilețe, obliganță, priinţă.  Sociabilitate, substantiv
Sinonime: afabilitate, amabilitate, bonomie, civilitate, comunicativitate, expansivitate, politețe, savoir-vivre, socialitate, urbanitate, volubilitate.  Bonomie, substantiv
Sinonime: afabilitate, amabilitate, amenitate, bunătate, candoare, cordialitate, familiaritate, gentilețe, ingenuitate, inocență, obliganță, simplicitate.  Marivodaj, substantiv
Sinonime: amabilitate artificială, galanterie, limbaj galant, limbaj subtil, prețiozitate.  Complezanță, substantiv (învechit)
Sinonime: amabilitate, complezență.  Priinţă, substantiv (popular)
Sinonime: ajutor, amabilitate, bunăvoință, câștig, cinste, credință, devotament, fidelitate, folos, îngăduință, înțelegere, mărinimie, milă, necesitate, prietenie, profit, serviabilitate, serviciu, simpatie, statornicie, trebuință, utilitate, (învechit) prielnicie.