Judecare, substantiv
Sinonime: apreciere, calificare, cenzurare, certare, chibzuire, considerare, criticare, deliberare, gândire, hotărâre, judecat, judecată, luare în considerare, observare, socoteală, tragere la răspundere, (figurat) cumpănire, (figurat) drămuire, (învechit) bătaie, (regional) conținere.  

---

Chibzuire, substantiv
Sinonime: deliberare, gândire, judecare, (figurat) cumpănire, drămuire; dezbatere, discutare, discuţie, (livresc) pertractare; chibzuială.  Cumpănire, substantiv
Sinonime: echilibru, echilibrare; chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, deliberare, gândire, înţelepciune, judecare, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.  Drămuire, substantiv
Sinonime: drămăluire; chibzuire, deliberare, gândire, judecare.  Arbitraj, substantiv
Sinonime: acomodament, acord, aranjament, compromis, conciliație, conducere (de către un arbitru), convenție, hotărâre, judecare, mediație, reglement, rezolvare, sentință, soluționare, verdict.  Sămăluială, substantiv (învechit)
Sinonime: apreciere, calcul, chibzuire, estimare cantitativă, estimare numerică, estimare valorică, gândire, judecare, numărare, raționare, sămăluire, socoteală.  Arbitrare, substantiv
Sinonime: acomodament, acord, apreciație, apreciere, aranjament, arbitraj, compromis, conciliație, conciliere, decizie, judecare, mediație, mediere, soluționare, (învechit) eretocrisie.  Contumațare, substantiv (învechit)
Sinonime: judecare în lipsă.  Discernere, substantiv
Sinonime: distingere, judecare limpede.