Conducere, substantiv
Sinonime:
cârmuire, diriguire, domnie, guvernare, stăpânire, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă, putere, administraţie, comandă, prezidare, dirijare, direcţie, şefie, staff, îndrumare, însoţire.
Canalizare, substantiv feminin Sinonime:
salubrizare; dirijare, conducere, aducere.
Cârmă, substantiv feminin
Sinonime:
pârghie; (figurat) cârmuire, conducere, diriguire, domnie, guvernare, putere, stăpânire.
Comanda, verb
Sinonime:
a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea. Comandă, substantiv feminin
Sinonime:
dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan. Comânda, verb
Sinonime:
a pomeni; a jertfi, a sacrifica.
Comandament, substantiv neutru
Sinonime:
autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.
Direcţie, substantiv feminin
Sinonime:
orientare, perspectivă, sens, parte, cale, linie, curs; conducere.
Dominaţie, substantiv feminin
Sinonime:
dominare, conducere, stăpânire, oprimare, apăsare, exploatare, autoritate, control, domnie, putere.
Domnie, substantiv feminin
Sinonime:
dominaţie, stăpânire, putere, domnire, cârmuire, conducere, diriguire, guvernare, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, ocârmuire, purtare, purtat, stăpânie, vlădicie, (figurat) cârmă; (figurat) coroană, scaun, sceptru, tron; mărie.
Egidă, substantiv feminin
Sinonime:
ocrotire, protecţie, sprijin, susţinere, îndrumare, conducere, (la plural) auspicii, oblăduire, patronaj.
For, substantiv neutru
Sinonime:
adunare, agora, autoritate, colocviu, conducere, instanţă, organ de stat, piaţă; (for interior) conștiință, cuget, gândire, spirit, suflet.
Gestiune, substantiv feminin
Sinonime:
administrare, autogestionare, autogestiune, conducere, direcționare, geranță, gerare, gestionare, guvernare, intendență, îngrijire, management, manutanță, prezidență, regie.
Orientare, substantiv feminin
Sinonime:
cale, călăuzire, concepție, conducere, convicțiune, convingere, direcţie, dirijare, gând, ghidare, idee, înclinare, îndreptare, îndrumare, judecată, linie, opinie, părere, principiu, sens, tendință, vedere, viziune, (învechit) orientație.
Patronaj, substantiv neutru
Sinonime:
ajutor, auspiciu, concurs, conducere, egidă, mecenat, oblăduire, ocrotire, protecție, protejare, sprijin, susținere, tutelă, (învechit) patronagiu, (învechit) proteguire, (rar) tutelaj; (în trecut) societate de binefacere.
Regie, substantiv feminin Sinonime:
debit, tutungerie; punere în scenă, direcţie de scenă, conducere artistică.
Șefie, substantiv feminin Sinonime:
demnitate, rang, funcţie, conducere, direcţie, comandament.
Administraţie, substantiv
Sinonime:
administrare, cârmuire, conducere, gospodărire, (învechit) oblăduire, (învechit) chiverniseală, chivernisire, isprăvnicie, ocârmuire; (învechit) calem; (militărie) intendenţă; (administraţie financiară) percepţie, perceptorat, (Transilvania) perceptorie.
Călăuzire, substantiv
Sinonime:
conducere, dirijare, ghidare, iniţiere, introducere, îndreptare, îndrumare, orientare, (învechit) călăuzlire.
Rol-cheie, substantiv
Sinonime:
rol crucial, rol de conducere.
Chivernisire, substantiv
Sinonime:
îmbogăţire; administrare, administraţie, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, gospodărire, guvernare, stăpânire.
Cârmuire, substantiv
Sinonime:
conducere, domnie, administraţie, stăpânire.
Diriguire, substantiv
Sinonime:
conducere, domnie, dirijare.
Dirijare, substantiv
Sinonime:
îndreptare, îndrumare, reglare; conducere.
Pilotaj, substantiv
Sinonime:
conducere, direcționare, ghidaj, ghidare, navigare, navigație, orientare, (învechit) orientație, pilotare, teleghidaj, teleghidare.
Ghidare, substantiv
Sinonime:
călăuzire, conducere, dirijare, îndreptare, îndrumare, orientare.
Gospodărire, substantiv
Sinonime:
administraţie, administrare, conducere.
Guvern, substantiv
Sinonime:
administrație, cabinet, conducere, consiliu de miniştri, putere, regim, stăpânire.
Guvernare, substantiv
Sinonime:
administrare, cârmuire, chivernisire, conducere, diriguire, domnie, guvernământ, ocârmuire, purtare, purtat, regim, stăpânie, stăpânire, vlădicie, (figurat) cârmă, (învechit şi popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală.
Stăpânie, substantiv
Sinonime:
autoritate, calm, cârmuire, conducere, cumpăt, diriguire, dominare, dominaţie, domnie, fire, guvernare, hegemonie, putere, stăpânire, supremație.
Arbitraj, substantiv
Sinonime:
acomodament, acord, aranjament, compromis, conciliație, conducere (de către un arbitru), convenție, hotărâre, judecare, mediație, reglement, rezolvare, sentință, soluționare, verdict.
Direcțiune, substantiv
Sinonime:
direcție; administrație, cârmuire, conducere, directorat, dirijare, geranță, prezidență, regie.
Păstorire, substantiv
Sinonime:
ciobănie, oierit, păstorie, păstorit; (figurat) conducere, ocârmuire (religioasă).
Păstorie, substantiv
Sinonime:
ciobănie, oierit, păstorit, (figurat) conducere religioasă, (figurat) îndrumare bisericească, (învechit și regional) păcurărie, (rar) crescătorie de vite, (rar) oierie, (rar) păstorire, (regional) păcurărit.
Povăţuire, substantiv
Sinonime:
comandă, conducere, îndrumare, povață, sfat, şefie.
Maimărie, substantiv
Sinonime:
(învechit) cârmuire, conducere supremă, șefie; arhitectură.
Oblăduire, substantiv
Sinonime:
administrare, administrație, apărare, autoritate, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, egidă, ferire, gospodărire, guvernare, ocârmuire, ocrotire, păzire, protecție, protejare, regim, sprijin, stăpânire.
Ocârmuire, substantiv
Sinonime:
(învechit) administrare, administrație, administrațiune, cârmuire, conducere, diriguire, domnie, gospodărire, guvern, guvernare, stăpânire.
Prezidiu, substantiv
Sinonime:
comitet director, organ de conducere, preşedinţie, prezidență, (variantă) prezidium.
Prezidare, substantiv
Sinonime:
conducere, (învechit) președere.
Board, substantiv
Sinonime:
(anglicism) colegiu, comisie, comitet, conducere, consiliu de conducere, directoriu.
Pilotare, substantiv
Sinonime:
conducere, ghidaj, ghidare, pilotaj.
Telecomandare, substantiv
Sinonime:
conducere (de la distanță), dirijare (de la distanță), radioghidaj, radioghidare, teledirijare, teleghidaj, teleghidare.
Gestionare, substantiv
Sinonime:
administrare, autoadministrare, autogestionare, autogestiune, cârmuire, conducere, gestiune, gospodărire.
Stratocrație, substantiv (învechit)
Sinonime:
conducere militară, guvernământ militar.
Însoțire, substantiv
Sinonime:
acompaniere, casă, căsătorie, căsnicie, conducere, cununie, împerechere, împreunare, însoțit, întovărășire, menaj, nuntă, petrecere, unire.
Aducere, substantiv
Sinonime:
aportare, conducere, creare, facere, îndoire, pricinuire, procurare, producere, transportare, (aducere în ispravă) isprăvire, (aducere la cunoștință) înștiințare, (aducere la mirare) minunare, (aducere la săvârșit) săvârșire, (aducere spre îndeplinire) executare, (aducere-aminte) amintire, (figurat) decidere, (învechit) jertfă.
Îndreptare, substantiv
Sinonime:
ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.
Prezidium, substantiv
Sinonime:
comitet director, comitet executiv, organ de conducere, președinție, prezidiu.
Staff, substantiv
Sinonime:
(anglicism) colectiv de lucru, comandament, conducere, direcție, echipă, personal, stat-major.
Întovărăşire, substantiv
Sinonime:
acompaniere, alianță, aliere, asociație, asociere, conducere, escortă, încârdășire, însoțire, întovărășit, petrecere, tovărășie, (învechit și regional) sâmbră, (învechit și regional) soție, (învechit) artel, (regional) ortăcie, (regional) simbrie, (regional) soțiire.
Dirigere, substantiv (învechit)
Sinonime:
conducere, dirijare.
Dirigență, substantiv (învechit)
Sinonime:
conducere, dirigenție, (învechit) dirigere.
Epistasie, substantiv (învechit)
Sinonime:
conducere, îngrijire, supraveghere; (variante) epistație, epistăsie, epistășie, epistăție.
Management, substantiv
Sinonime:
administrare, administrație, conducere, direcție, direcțiune, gestiune, (învechit) dirigență.
Manageriere, substantiv
Sinonime:
administrare, cârmuire, conducere, dirijare, gerare, gospodărire, impresariere.
Otcârmuire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cârmire, conducere, guvernare, organ de conducere, (învechit) ocârmuire.
Administrațiune, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
administrare, administrație, cârmuire, conducere, gospodărire, (învechit și popular) oblăduire, (învechit) chiverniseală, (învechit) chivernisire, (învechit) isprăvnicie, (învechit) ocârmuire.
Isprăvnicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
administrare, administrație, cârmuire, conducere, epitropie, gospodărire, guvernare, prefectură, tutelă, (învechit) buciuc, (învechit) bunciuc, (învechit) isprăvnicat, (învechit) stărostie.
Ducătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
conducere, ducere.
Zabitlâc, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
conducere, guvern, (variantă) zabetlâc.
Începătorie, substantiv (învechit)
Sinonime:
conducere, domnie, putere, rang înalt, stăpânire.
