Săvârșitor
Săvârșitor, adjectiv
Sinonime: executant, executor, făuritor, înfăptuitor.

Săvârșitor, substantiv
Sinonime: creator, făuritor, înfăptuitor, născocitor, plăsmuitor, realizator.  
 

Deces
Deces, substantiv neutru
Sinonime: decedare, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repaus, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argotic) mierleală, (argotic) mierlire, (argotic) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit si popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.  
 
Destinaţie
Destinaţie, substantiv feminin
Sinonime: scop, ţintă, finalitate, funcţie; loc, aşezare, punct de sosire; (învechit) săvârşire, săvârşit.  
 
Făcut (făcută)
Făcut (făcută), adjectiv
Sinonime: fabricat, realizat, înfăptuit, îndeplinit, săvârşit, lucrat, confecţionat, prelucrat; (figurat) beat, afumat, cherchelit, pilit, ameţit, băut, contrafăcut, falsificat, îmbătat, turmentat, afectat, artificial, bombastic, căutat, convenţional, declamator, emfatic, fals, grandilocvent, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, pretenţios, retoric, (figurat) preţios, sunător, umflat.  
 
Moarte
Moarte, substantiv feminin
Sinonime: asasinat, crăpare, crimă, decedare, deces, dispariţie, epidemie, eutanasie, exitus, expiere, extincție, homicid, molimă, mortalitate, obștescul sfârșit, omor, omorâre, omucidere, pieire, prăpădire, răposare, răposat, repaus, repauzare, sfârșit, somnul de veci, stingere, sucombare, ucidere, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (figurat) adormire, (figurat) mormânt, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) deșugubină, (învechit) murire, (învechit) murte, (învechit) omucid, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) sângi, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (învechit) ucigătură, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.  
 
Socoteală
Socoteală, substantiv feminin
Sinonime: adunare, afacere, apreciere, atenție, bilanț, calcul, calculare, chestiune, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cinste, cinstire, considerație, cont, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, deliberare, estimare, estimație, evaluare, explicație, gând, ghid, grijă, idee, intenție, îndemn, îndrumare, înțelepciune, înțeles, învățătură, judecată, măsură, mesaj, minte, moderație, motiv, notă de plată, numărare, numărat, numărătoare, onoare, operație, ordine, plan, ponderație, povață, povățuire, poveste, prețuire, pricină, problemă, proiect, raționament, rânduială, reflecție, regulă, respect, rost, sarcină, semnificație, sens, situație (de venituri și cheltuieli), socotire, socotit, stimă, tact, tâlc, temperanță, trecere, vază, vorbă, (familiar) combinație, (familiar) lucru, (familiar) treabă, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) spate, (figurat) spinare, (învechit și regional) propus, (învechit și regional) sfat, (învechit și regional) socoată, (învechit și regional) socotință, (învechit și regional) soroc, (învechit și regional) șart, (învechit) aviz, (învechit) cuget, (învechit) duh, (învechit) inteligență, (învechit) madea, (învechit) opinie, (învechit) părere, (învechit) propozit, (învechit) rațiune, (învechit) sămăluire, (învechit) săvârșit, (învechit) schepsis, (învechit) seamă, (învechit) tocmeală, (învechit, în Transilvania) comput, (livresc) continență, (popular) răboj, (popular) scumpătate, (rar) calculație, (regional) ogod, (rusism învechit) predmet, (Transilvania și Maramureș) sămădaș.  
 
Creator
Creator, adjectiv
Sinonime: creativ, generator, inovator, inventiv, novator.

Creator, substantiv
Sinonime: artizan, arhitect, constructor, demiurg, dezvoltator, făurar, făuritor, fondator, genitor, inovator, inventator, înfăptuitor, întemeietor, născocitor, pionier, plăsmuitor, producător, promotor, proiectant, realizator, scornitor, (învechit) săvârşitor; (articulat) Dumnezeu.  
 
Decedare
Decedare, substantiv
Sinonime: decedat, deces, dispariție, exitus, extincție, încetare din viață, moarte, pieire, prăpădire, răposare, repauzare, sfârșit, stingere, sucombare, (argou) mierleală, (argou) mierlire, (argou) verdeș, (ironic) crăpare, (învechit și popular) săvârșire, (învechit) petrecanie, (învechit) petrecere, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) prăpăditură, (învechit) pristăvire, (învechit) săvârșenie, (învechit) săvârșit, (învechit) scădere, (învechit) sconcenie, (limbajul bisericesc) repaus, (popular) pierzanie, (popular) pierzare, (regional) pieiște, (regional) topenie.  
 
Decedat
Decedat, adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime: crăpat, defunct, dispărut, mort, pierdut, răposat, sucombat, (învechit și popular) pierit, (învechit) pristăvit, (învechit) săvârșit, (livresc) repauzat.  
 
Efectuare
Efectuare, substantiv
Sinonime: creare, desfăşurare, efectuire, executare, execuție, facere, împlinire, (aducere la) îndeplinire, înfăptuire, practicare, pregătire, prestare, prestație, punere în aplicare, realizare, săvârșire, (învechit) săvârșit.  
 
Executant
Executant, substantiv
Sinonime: executor, (învechit) săvârşitor, factotum, practician, tehnician; interpret, artist, corist, instrumentist, muzician.  
 
Executare
Executare, substantiv
Sinonime: confecţionare, efectuare, execuţie, asasinat, facere, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, realizare, săvârşire, (învechit) săvârşit, făurire, desfăşurare, interpretare, aplicare; (termen juridic) (învechit) zapcială, zapciitură, zapcilâc.  
 
Execuţie
Execuție, substantiv
Sinonime: acomplisement, amorsare, aplicare, aplicat, demarare, efectuare, executare, facere, făurire, implementare, inițializare, interpretare, intonare, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lansare, lucrătură, pedeapsă corporală, punere în practică, realizare, săvârșire, ucidere, (învechit) săvârșit.  
 
Aducere
Aducere, substantiv
Sinonime: aportare, conducere, creare, facere, îndoire, pricinuire, procurare, producere, transportare, (aducere în ispravă) isprăvire, (aducere la cunoștință) înștiințare, (aducere la mirare) minunare, (aducere la săvârșit) săvârșire, (aducere spre îndeplinire) executare, (aducere-aminte) amintire, (figurat) decidere, (învechit) jertfă.  
 
Născocitor
Născocitor, adjectiv
Sinonime: creator, imaginativ, ingenios, inventiv, iscoditor, iscusit, (învechit) scornaci.

Născocitor, substantiv
Sinonime: creator, făuritor, înfăptuitor, plăsmuitor, realizator, (figurat) făurar, (învechit) săvârșitor, (învechit) scornitor.  
 
Înfăptuitor
Înfăptuitor, substantiv
Sinonime: creator, făptuitor, făuritor, îndeplinitor, născocitor, plăsmuitor, realizator, (figurat) făurar, (învechit) săvârșitor, (învechit) scornitor.  
 
Plăsmuitor
Plăsmuitor, substantiv
Sinonime: creator, falsificator, făuritor, inventator, înfăptuitor, măsluitor, născocitor, realizator, (familiar și depreciativ) plastograf, (figurat) făurar, (învechit) falsar, (învechit) săvârșitor, (învechit) scornitor, (variantă) plăzmuitor.  
 
Îndeplinire
Îndeplinire, substantiv
Sinonime: aplicare, efectuare, executare, execuție, facere, împlinire, înfăptuire, prestare, prestație, realizare, satisfacere, satisfacție, săvârșire, (învechit) realizație, (învechit) săvârșit.  
 
Făcător
Făcător, substantiv
Sinonime: constructor, creator, făurar, făuritor, realizator, (învechit și regional) făcătoriu, (învechit) îndeplinitor, (învechit) poet, (învechit) săvârșitor; (făcător-de-bine) binefăcător; (făcător-de-rele) răufăcător; (învechit) (făcător-de-pace) pacificator; (învechit, popular) (făcător-de-minuni) taumaturg.

Făcător, adjectiv
Sinonime: constructor, creator, executor, preparator, realizator, (învechit și regional) făcătoriu, (învechit) îndeplinitor, (învechit) roditor, (învechit) săvârșitor.  
 
Efectuat
Efectuat, adjectiv
Sinonime: executat, îndeplinit, înfăptuit, realizat, săvârșit, (învechit) efectuit, (învechit) efeptuit.  
 
Împlinire
Împlinire, substantiv
Sinonime: completare, complinire, efectuare, executare, execuție, facere, împlineală, împlinit, îndeplinire, înfăptuire, îngrășare, îngrășat, întregire, realizare, rotunjire, satisfacere, satisfacție, săvârșire, (impropriu) compensare, (impropriu) înlocuire, (învechit) faptă, (învechit) săvârșit.  
 
Îndeplinitor
Îndeplinitor, adjectiv (învechit)
Sinonime: executor, înfăptuitor, realizator, (învechit) săvârșitor.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar