Emanaţie, substantiv feminin
Sinonime:
emitere, emanare, degajare, răspândire, radiere, împrăştiere, miros (de gaze, vapori); adiere, boare, reveneală, emisiune, exalare, exalaţie, (învechit) răsfugare; (emanaţie de radiu) radon; efluviu.
Boare, substantiv feminin Sinonime:
adiere, vântişor, vântuleţ, briză, zefir, (popular) suflare; (figurat) abur, miros, aromă, mireasmă, odoare, emanaţie, exalare.
Efluviu, substantiv neutru Sinonime:
curent, fluid, emanaţie.
Exalaţie, substantiv feminin Sinonime:
exalare, împrăştiere, emanare, emanaţie, răspândire.
Fluid, substantiv neutru Sinonime:
lichid, gaz; suflu, curent, emanaţie, efluviu.
Fum, substantiv neutru
Sinonime:
brumă, ceață, dezinfectare, emanație, exhalație, fumerolă, fumigație, gaz, mofetă, negură, pâclă, praf, smog; (învechit) casă, cămin, gospodărie; (figurat) amăgire, deșertăciune, înceţoşare, întunecare; (figurat, la plural) aroganţă, făloșenie, fudulie, împăunare, înfumurare, îngâmfare, preţiozitate, trufie.
Gaz, substantiv neutru
Sinonime:
aer, atmosferă, efluviu, emanaţie, eter, fâsâială, flatulență, gazorniţă, pârț, petrol (lampant), vapor, vânt, (familiar) pam, (popular) bășină, (prin Bucovina și Maramureș) târtâită; (chimie) (gaz aerian) (gaz de iluminat); (plural) (gaze de luptă) substanțe toxice de luptă; (plural) (gaze naturale) bitumene gazoase; (gaz ideal) gaz perfect; (gaz ilariant) protoxid de azot; (învechit) voal, zăbranic, eşarfă.
Miros (mirosuri), substantiv masculin
Sinonime:
abur, abureală, aromă, duhoare, emanaţie, iz, miasmă, mireasmă, miroznă, olfacție, parfum, (figurat) fler, (figurat) intuiție, (figurat) perspicacitate, (învechit) miroseală, (învechit) mirosenie, (învechit) odor, (învechit) odorat, (învechit) olm; (mai ales la plural) condiment, mirodenie.
Reveneală, substantiv feminin
Sinonime:
adiere, aromă, boare, emanație, igrasie, jilăveală, mireasmă, miros, pală, răcoare, răcoreală, suflare, suflu, umezeală, undă, (variantă) răvineală.
Degajare, substantiv
Sinonime:
dezvoltare, emanare, emanaţie, producere, radiere; deblocare, descotorosire; naturaleţe.
Emanare, substantiv
Sinonime:
emanaţie, exalaţie, degajare.
Emisiune, substantiv
Sinonime:
difuziune, emitere, emisie, retransmisie, teledifuziune, transmisiune; scurgere, emanație, erupție, jet, proiecție; (fizică) (emisiune autoelectronică) emisiune la rece, emisiune prin efect de câmp; (emisiune fotoelectronică) fotoemisiune; (emisiune radio) radioemisiune; (emisiune termoelectronică) termoemisiune.
Exalare, substantiv
Sinonime:
exalație, emanaţie.
Emanațiune, substantiv
Sinonime:
emanație.
Emisie, substantiv
Sinonime:
degajare, difuziune, emanație, emisiune, radio, radiodifuziune, retransmisiune, scurgere, teledifuziune, transmisiune.
Efluență, substantiv
Sinonime:
emanație, scurgere.
Fragranță, substantiv
Sinonime:
aromă, buchet, efluviu, emanație, esență, exalare, mireasmă, miros plăcut, odoare, parfum.
Halenă, substantiv
Sinonime:
emanație, exalație, exalațiune, expirație, respirație, suflu, (variantă) alenă.
Transpirație, substantiv
Sinonime:
apă, bromhidroză, cianhidroză, cromhidroză, dermatoree, diaforeză, emanație, exalație, excreție, exosmoză, exsudație, hidropedeză, hidroree, hidroză, înnădușeală, melanhidroză, năbușeală, năduf, nădușeală, perspirație, podobromhidroză, sudație, sudoare, sudorație, transpirare, transsudare, transsudație, (regional) asud.
Răsfugare, substantiv (învechit)
Sinonime:
degajare, emanare, emanație, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, răspândire.
Împrăştiere, substantiv
Sinonime:
difuzare, dispersare, dispersie, emanație, prefirare, presărare, presărat, răsfirare, răspândire, răzlețire, revărsare, ridicare, risipire, spulberare, (învechit) risipă.
Răspândire, substantiv
Sinonime:
degajare, difuzare, emanare, emanație, emisiune, exalare, exalație, împrăștiere, popularizare, predicare, prefirare, presărare, presărat, propagare, propovăduire, răsfirare, revărsare, risipire, transmitere, (astăzi rar) vulgarizare, (figurat; depreciativ) trâmbițare, (învechit) mărturisire, (învechit) mărturisitură, (învechit) poporanizare, (învechit) propagație, (învechit) răsfugare, (livresc) diseminare, (popular) lățire.
Fulgurație, substantiv
Sinonime:
fulgerare, scânteie electrică, (figurat) emanație bruscă, (învechit) fulgurațiune.
Evaporațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
emanație, evaporare, evaporație; vapori.
Emănăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
emanație, (învechit) emanațiune.
