Locuinţă, substantiv feminin Sinonime:
casă, apartament, încăpere, clădire, sediu; domiciliu, lăcaş, aşezare, (popular) sălaş.
Aşezare, substantiv feminin Sinonime:
fixare, stabilire, instalare, punere, aranjare, amenajare, situare, dispunere; casă, adăpost, locuinţă; localitate, comună, oraş; poziție.
Bârlog, substantiv neutru Sinonime:
culcuş, vizuină; cocină, coteţ; (figurat) locuinţă, casă, cămin, adăpost, sălaş.
Casa, verb
Sinonime:
a anula, a desfiinţa; a scoate din serviciu, a scoate din uz.
Casă, substantiv feminin
Sinonime:
imobil, clădire, locuinţă, cămin, domiciliu, familie, dinastie, neam; întreprindere, firmă; casierie, ghişeu de plăţi; coşmelie. Casa, substantiv articulat
Sinonime:
(astronomie) gemma, perla. Cașa, verb
Sinonime:
a cașera.
Culcuş, substantiv neutru
Sinonime:
pat; vizuină, bârlog, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; (botanică) (culcuşul-vacii) vulturică.
Domicilia, verb Sinonime:
a locui, a sta, a-şi avea locuinţa.
Domiciliu, substantiv neutru
Sinonime:
locuinţă; (figurat) acoperiș, adăpost, adresă, casă, rezidență.
Imobil, substantiv neutru Sinonime:
clădire, casă, locuinţă, bloc.
Locaş, substantiv neutru Sinonime:
adăpost, locuinţă, încăpere, aşezare, casă, sălaş, reşedinţă; biserică, mănăstire.
Locui, verb Sinonime:
a domicilia, a şedea, a fi stabilit, a sta, a-şi avea locuința.
Sălaş, substantiv neutru Sinonime:
locuinţă, casă, adăpost; staul, grajd; culcuş.
Vatră, substantiv feminin Sinonime:
cuptor, sobă; locuinţă, cămin, casă, aşezământ.
Viola, verb Sinonime:
a nesocoti, a nu respecta; a călca, a încălca; a silui, a necinsti; a pângări, a profana; a forţa, a deschide (o locuinţă).
Apartament, substantiv
Sinonime:
cameră, casă, domiciliu, garsonieră, locuință, proprietate, rezidență, studio, (învechit) odaie.
Ermitaj, substantiv
Sinonime:
locuința unui ermit; loc retras.
Cortel, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş; umbrelă.
Covru, substantiv
Sinonime:
bârlog, cuib, culcuş, sălaş, vizuină; (figurat) locuință primitivă, colibă.
Cuib, substantiv
Sinonime:
vizuină, cuibar; (agricultură) muşuroi; maia, adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.
Cuibar, substantiv
Sinonime:
cuib, (figurat) culcuș, sălaș, locuință.
Lăcaș, substantiv
Sinonime:
locaș, leagăn, locuinţă; (lăcaş de cult) bazilică, biserică, capelă, casă de rugăciune, casă de întâlnire, catedrală, geamie, moschee, pagodă, panteon, sanctuar, sinagogă, templu, zigurat.
Sălaşnă, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş.
Sălăşluinţă, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, domiciliu, locuinţă, sălaş, trai, viaţă, vieţuire.
Sălăşluire, substantiv
Sinonime:
adăpost, aşezare, casă, cămin, cătun, domiciliu, fixare, găzduire, instalare, locuinţă, locuire, mânere, ospitalitate, popas, poposire, primire, rămânere, sat, sălaş, stabilire, ședere, trai, viaţă, vieţuire.
Demenaja, verb
Sinonime:
a (se) muta, a demobila, a schimba o locuință, a transporta mobila dintr-o locuință.
Șezământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, locuință, oprire, popas, reședință, sălaș, sediment, sediu, ședere.
Şedere, substantiv
Sinonime:
adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.
Squatteriza, verb
Sinonime:
a ocupa ilegal o locuință (nefolosită).
Sobă, substantiv
Sinonime:
bucătărie, cameră, încăpere, locuință, odaie; cuptor, (regional) cameniță, mașină, plat, ploatăn, șparhat, șpoier, șpor, șporhei.
Studio, substantiv
Sinonime:
atelier, cabinet, cameră, divan, garsonieră, mică locuință independentă, platou, sală-studio.
Slum, substantiv
Sinonime:
(englezism) bidonvil, bidonville, mică locuință mizerabilă.
Cvartir, substantiv
Sinonime:
cantonament, (învechit și regional) cartier, (învechit) cuartir, (învechit) fartir, (regional) gazdă, (regional) locuință provizorie.
Mutare, substantiv
Sinonime:
abatere, așezare, casă, cămin, clătinare, clintire, demenajare, deplasare, deviație, deviere, domiciliu, îndepărtare, înlocuire, metamorfozare, metamorfoză, mișcare, modificare, mutat, mutație, pășune, permutare, permutație, pornire, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, strămutare, strămutat, târlă, transfer, transferare, urnire, (învechit și regional) clătire, (învechit) adăpost, (învechit) emigrare, (învechit) exil, (învechit) locuință, (învechit) mutațiune, (învechit) ridicare, (învechit) schimbătură, (învechit) transformare, (învechit; la figurat) moarte, (regional) arșiță, (regional) imaș, (regional) mutătură, (regional) stână, (regional) suhat.
Serai, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
cămară, curte, gineceu, hambar, harem, palat, staul, (învechit) divan-serai, (învechit) locuință, (învechit) sarai, (învechit) serail, (regional) grajd, (regional) șopron, (regional) șură.
Acioală, substantiv (regional)
Sinonime:
adăpost, casă, copertină, locuință, refugiu, șopron, (regional) aciuaș.
Locuințișoară, substantiv
Sinonime:
locuință (mică).
Aședzământ, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
așezare, așezământ, casă, gospodărie, locuință stabilă.
Hălăduință, substantiv (învechit)
Sinonime:
adăpost, evadare, hălăduire, lăcaș, locuință, sălaș.
