Star, substantiv
Sinonime:
celebritate, divă, monstru sacru, personalitate, supervedetă, vedetă, (figurat) idol, (figurat) stea.
Star-system, substantiv
Sinonime:
vedetariat.
Stârc-cenușiu-de-noapte, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) stârc-de-noapte.
Stârc-cenușiu-mic, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) corb-de-noapte, stârc-de-noapte.
Stârc-de-noapte, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) bou-de-baltă.
Stârc-pitic, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) bâtlănaș.
Stârciog, substantiv (regional)
Sinonime:
butuc, fus, pat, picior, scaun, strat, talpă, (regional) pitrucă; (ornitologie) bâtlan-alb-mic, stârc-alb-mic.
Stârcit (stârcită), adjectiv Sinonime:
strâns, adunat, ghemuit; pipernicit, nedezvoltat, sfrijit.
Stare, substantiv feminin Sinonime:
situaţie, poziţie, circumstanţă; dispoziţie, postură; avere, resurse, fonduri; (învechit) clasă, categorie; rang, grad, ierarhie, treaptă.
Stareţ, substantiv masculin Sinonime:
egumen.
Stareță, substantiv
Sinonime:
(biserică) abatesă, egumenă, (învechit) proestoasă, (învechit) proistoasă, (regional) stariță.
Stăreţi, verb
Sinonime:
(biserică) a egumeni.
Stăreţie, substantiv
Sinonime:
(biserică) abație, egumenie.
Starletă, substantiv feminin
Sinonime:
actriță, cabotină, comediană, debutantă, dublură, figurantă, star, stea, vedetă, (familiar și depreciativ) steluță, (învechit) actoriță.
Stârneală, substantiv
Sinonime:
asmuțire, declanșare, provocare, scornire, stăruire, stârnire, trezire.
Stârni, verb Sinonime:
a pune în mişcare, a urni, a isca; a îndemna, a aţâţa; a se porni, a se dezlănţui, a izbucni; a pricinui, a cauza, a provoca; (regional) a născoci, a scorni, a inventa.
Stârnire, substantiv
Sinonime:
asmuțire, ațâțare, bătaie, cauzare, creare, declanșare, determinare, dezlănțuire, generare, goană, gonire, hăituială, hăituire, incitare, incitație, instigare, instigație, iscare, izbucnire, înălțare, începere, întărâtare, naștere, pornire, pricinuire, prilejuire, producere, provocare, provocație, răscolire, ridicare, stârneală, trezire, trezit, tulburare, venire, (învechit și regional) scornire, (învechit) prilejire, (învechit) prorupere, (învechit) prorupție, (învechit) scociorâre, (popular) zădărâre, (popular) zgornire.
Stârnitoare, substantiv (regional)
Sinonime:
prăjină.
Stârnitor, adjectiv
Sinonime:
asmuțător, asmuțitor, ațâțător, declanșator, incitator, provocator, (învechit) întărâtător, (învechit) zădărâtor.
Staroste, substantiv masculin Sinonime:
şef, conducător, cap, fruntaş; (învechit) pârcălab; (regional) peţitor.
Stărosti, verb
Sinonime:
a cere, a conduce ceremonia unei nunți, a fi staroste la nuntă, a peţi.
Stărostie, substantiv
Sinonime:
isprăvnicie, peţire, peţit, pârcălăbie.
Stărostit, substantiv
Sinonime:
peţire, peţit.
Stărostoi, substantiv
Sinonime:
peţitor.
Stărpăciune, substantiv (regional)
Sinonime:
sterpăciune.
Stârpi, verb Sinonime:
a distruge, a nimici, a extermina.
Stârpicios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
nimicitor, (variantă) sterpicios.
Stârpiciune, substantiv (popular)
Sinonime:
animal sterp, pământ sterp, stârpitură, sterpăciune, (învechit) sterilitate. Stărpiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
sterpăciune.
Stârpie, substantiv (învechit)
Sinonime:
sterilitate, (variantă) stărpie, (variantă) sterpie.
Stârpitură, substantiv feminin Sinonime:
pocitură, avorton, pitic.
Starșină, substantiv (rusism învechit)
Sinonime:
primar.
Stărui, verb Sinonime:
a insista, a persevera, a pleda; a persista, a dăinui, a ţine, a se menţine, a se permanentiza.
Stăruielnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
insistent, persistent, stăruitor, tenace.
Stăruinţă, substantiv feminin Sinonime:
insistenţă, perseverenţă, persistenţă; fermitate, tenacitate, statornicie, neclintire; silinţă, străduinţă, osteneală, efort.
Stăruitor (stăruitoare), adjectiv Sinonime:
insistent, perseverent, persistent, ferm, tenace, statornic, neclintit.
Stârv, substantiv neutru Sinonime:
cadavru, leş, hoit, mortăciune.
Stârvină, substantiv (regional)
Sinonime:
cadavru, corp, hoit, leș, mortăciune, stârv, (învechit) dabilă, (popular) trup, (regional) hanț.
Abate, verb Sinonime:
a devia, a schimba direcţia; a doborî, a tăia, a ucide, a anihila, a elimina, a epuiza, a lichida. Abate, substantiv
Sinonime:
(biserică) prior; stareţ, egumen.
Actor, substantiv masculin
Sinonime:
arlechin, artist, bufon, cabotin, clovn, comic, compars, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar; (compuse) actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator.
Amărăciune, substantiv feminin Sinonime:
mâhnire, supărare, indispoziţie, tristeţe, necaz, amăreală, neplăcere, stare sufletească apăsătoare, gust amar.
Apt (aptă), adjectiv Sinonime:
potrivit, bun, util, capabil, în stare de (ceva), adecvat, corespunzător, dotat, competent.
Asiduitate, substantiv feminin Sinonime:
stăruinţă, silinţă, sârguinţă, insistenţă, zel, regularitate, constanță.
Asiduu (asiduă), adjectiv Sinonime:
stăruitor, insistent, sârguincios, zelos, scrupulos, exact, muncitor.
Asmuţi, verb Sinonime:
a stârni, a aţâţa, a îndemna, a agita, a provoca, a întărâta.
Avere, substantiv feminin Sinonime:
abundență, avuţie, bogăţie, resurse, proprietate, fonduri, bani, capital, patrimoniu, bunuri, lux, comoară, posesiune, căpătuială; situație, stare.
Avut (avută), adjectiv Sinonime:
bogat, înstărit, cu avere, cu stare, cu bani, cu cheag, căpătuit, realizat.
Barosan (barosană), adjectiv (familiar) Sinonime:
enorm, uriaş, grozav, imens; cu stare, înstărit, bogătaş, bogătan, cu cheag, plin de bani.
Barză, substantiv feminin Sinonime:
cocostârc, stârc.
Bâtlan, substantiv masculin Sinonime:
stârc.
Bogat (bogată), adjectiv Sinonime:
avut, înstărit, cu stare, chiabur, cu cheag, bogătaş, prosper, pricopsit; mănos, roditor, fertil, mult, numeros; grandios, fastuos, măreţ, strălucitor, luxos.
Bombarda, verb Sinonime:
a lansa bombe, a ataca; a insista, a stărui. Bombardă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
balimez, aruncător, mortier, brand; tun.
Cadavru, substantiv masculin Sinonime:
leş, hoit, stârv, rămăşiţe pământeşti, mortăciune; relicvă.
Capabil (capabilă), adjectiv
Sinonime:
apt, destoinic, dotat, în stare, îndemânatic, înzestrat, priceput, talentat, valoros, (regional) de stavăr.
Caznă, substantiv feminin Sinonime:
tortură, supliciu, chin, pedeapsă; asuprire, împilare, exploatare, nedreptate; stăruinţă, osteneală, trudă, efort.
Căpătuială, substantiv feminin
Sinonime:
avere, căpătuire, căpătuit, chiverniseală, chivernisire, îmbogățire, înavuțire, pricopsire, rost, situație, stare, (depreciativ) parvenire, (familiar) căsătorie, (familiar) partidă.
Celebritate, substantiv feminin
Sinonime:
faimă, glorie, notorietate, popularitate, prestigiu, renume, reputație, somitate, star, stea, vedetă, (figurat) strălucire, (învechit) ilustrațiune.
Cheag, substantiv neutru
Sinonime:
(biologie) chimozină, labferment, lactoferment, (regional) maia, presură; (biologie) coagul, (regional) străgheaţă, sânge închegat; stomac glandular; avere, avut, avuţie, bogăţie, bun, mijloace, periteag, situaţie, stare; (figurat) încropeală, rost, rostuială; (figurat) rezervă, resurse, bani.
Circumstanță, substantiv feminin
Sinonime:
caz, condiție, conjunctură, ipostază, împrejurare, moment, ocazie, ocurență, postură, poziție, prilej, situație, stare, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (învechit) țircumstanție, (la plural) timpuri, (la plural) vremuri, (variantă) circonstanță, (variantă) circumstanție.
Condiţie, substantiv feminin
Sinonime:
clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.
Conducător, substantiv masculin
Sinonime:
cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer. Conducător, adjectiv
Sinonime:
guvernant, guvernamental, hegemon.
Consta,verb
Sinonime:
a consista, a fi, a exista, a rezida, a sta, (învechit) a stărui; a se afla; a compune.
Context, substantiv neutru
Sinonime:
text; ambianţă, mediu, situaţie, vecinătate, caz, circumstanţă, condiţie, conjunctură, ipostază, împrejurare, postură, poziţie, stare.
Curat (curată), adjectiv
Sinonime:
îngrijit, curăţat; (figurat) integru, cinstit, pur, nevinovat, candid; (figurat) senin, clar, transparent, limpede; neamestecat, în stare pură, nepătat, (regional) neîntinat, (Transilvania) tistaş, spălat, nativ, veritabil, natural, adevărat, bun, nealterat, nestricat, nevătămător, neviciat, oxigenat, ozonat, proaspăt, purificat, salubru, sănătos, tare, cast, corect, distinct, evident, feciorelnic, fecioresc, firesc, ideal, incoruptibil, inocent, leal, necoruptibil, neprihănit, net, normal, obişnuit, onest, platonic, precis, pudic,
spovedit, virgin, virginal, desluşit, lămurit.
Dabilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
impozit, dare, contribuţie, bir, dajdie; belea, bucluc, cadavru, corp, dandana, gloabă, hoit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.
Debut, substantiv neutru Sinonime:
început, punct inițial, start.
Declanşa, verb Sinonime:
a stârni, a dezlănţui, a porni, a pune în mişcare.
Deştepta, verb
Sinonime:
a trezi, a însufleţi, a învia, a scula; (figurat) a stârni, a dezlănţui, a suscita.
Determina, verb
Sinonime:
a cauza, a pricinui; a preciza, a deduce, a stârni, a provoca, a impulsiona, a condiţiona, a decide, a calcula; a defini, (învechit) a mărgini, a răspica; a fixa, a hotărî, a stabili, a statornici, (învechit) a defige, a însemna, a statori; a complini.
Dezlănţui, verb
Sinonime:
a se declanşa, a izbucni, a năvăli, a se năpusti, a stârni, a clocoti.
Dezlega, verb
Sinonime:
a (se) desface, a elibera, a da drumul; a soluţiona, a rezolva, a descifra, a găsi soluţii; a deznoda, a ghici, a ierta; a declanşa, a dezlănţui, a isca, a izbucni, a porni, a stârni.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Distruge, verb
Sinonime:
a (se) nimici, a (se) ruina, a desfiinţa, a face praf, a stârpi, a devasta, a pârjoli, a (se) prăpădi, a pustii, (regional) a pustului, (învechit) a sfârşi, a (se) strica, a lichida, (figurat) a topi; a masacra, a rade, a zdrobi, (învechit şi regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a şterge; a (se) nenoroci, (învechit şi regional) a (se) ticăloşi, a vătăma, a mistui, (figurat) a sfărâma, a ucide, a (se) mânca, a (se) roade.
Doborî, verb
Sinonime:
a răsturna, a prăbuşi, a da la pământ; a frânge, a supune, a răpune; a nimici, a desfiinţa, a stârpi, a lichida, a birui, a copleşi; a arunca, a azvârli, a culca, a dărâma, a întinde, a lungi, a prăvăli, a trânti, (popular şi familiar) a aşterne, (popular) a păli, (învechit şi regional) a răntuna, (învechit) a oborî, a poligni, (figurat) a secera; a ajunge, a covârşi, a cuprinde, a împovăra, a înfrânge, a învinge, a năpădi, a podidi, a prinde, a răzbi, a toropi; (sport) a depăşi.
Egretă, substantiv feminin
Sinonime:
mănunchi de pene, moț; (ornitologie) stârc alb, (rar) erodiu alb, erodiu mare, (regional) bâtlan alb, ceapur mare, stârc bălan.
Erodiu, substantiv masculin (rar)
Sinonime:
(ornitologie) bâtlan, egretă, stârc alb, (învechit) erodie, (învechit) irodie, (învechit) irodion.
Excita, verb
Sinonime:
a activa, a stimula, a aţâţa, a întărâta, a provoca, a stârni, a supraexcita, a surescita; (a se excita) a fi în călduri.
Excitaţie, substantiv feminin
Sinonime:
agitație, excitare, febrilitate, fomentație, stimulare, aţâţare, întărâtare, provocare, stârnire, surescitare, surescitație, supraexcitare, incitație, provocație, stimulație.
Extermina, verb Sinonime:
a distruge, a nimici, a ucide, a omorî, a stârpi, a prăpădi (în masă).
Extirpa, verb
Sinonime:
a distruge, a nimici, a stârpi, a extermina, a deplanta, a dezrădăcina, a dezgropa; a înlătura, a scoate, a exciza, a extrage.
Fenomen, substantiv neutru
Sinonime:
manifestare, aspect, stare, aparenţă, proces, fapt, epifenomen, eveniment, manifestație, minune, miracol, raritate; (fenomen antropic) fenomen antropogen, fenomen antropogenic.
Gata, adjectiv
Sinonime:
definitivat, finisat, isprăvit, lichid, pregătit, terminat. Gata, adverb
Sinonime:
aproape (să), cât p-aci să, dispus să, în stare să, mai, pe cale de, pe punctul de. Gata, interjecție
Sinonime:
adio, ajunge, destul. Găta, verb
Sinonime:
a epuiza, a găti, a isprăvi, a încheia, a sfârşi, a termina.
Genera, verb
Sinonime:
a crea, a da naştere, a determina, a elabora, a emite, a fabrica, a face, a naşte, a procrea, a produce, a reproduce, a stârni.
Glorie, substantiv feminin
Sinonime:
aureolă, autoritate, celebritate, cinste, cinstire, elogiu, faimă, grandoare, imortalitate, laudă, magnificență, măreţie, mărime, mărire, notabilitate, notorietate, omagiu, onoare, pohfală, pohvalenie, pompă, popularitate, preamărire, preaslăvire, prestigiu, proslăvire, renume, reputaţie, slavă, slăvire, splendoare, star, strălucire, triumf, vedetă, (învechit) mărie.
Grad, substantiv neutru
Sinonime:
eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.
Graviditate, substantiv feminin
Sinonime:
apăsare, concepție, gestație, greutate, maternitate, sarcină, stare, (învechit şi regional) purtare, (rar) gravidie, (regional) poziţie.
Hal, substantiv neutru Sinonime:
stare, aspect, înfăţișare, situaţie.
Harnic (harnică), adjectiv Sinonime:
muncitor, activ, sârguincios, vrednic, destoinic, asiduu, stăruitor, zelos, silitor, aplicat, de ispravă, cu aptitudini.
Hăitui, verb
Sinonime:
a alunga, a fugări, a goni, a prigoni cu insistență, a scorni, a stârni, a urmări, a zogoni, (popular) a zgorni.
Hârâi, verb Sinonime:
a mormăi, a sforăi, a mârâi; a întărâta, a zădărî, a stârni.
Hoit, substantiv neutru Sinonime:
cadavru, mortăciune, stârv, leş.
Infern, substantiv neutru
Sinonime:
gheenă, Hades, iad, orc, tartar; (figurat) chin, loc cu condiții insuportabile, loc de dezordine și de confuzie, situație chinuitoare, situație greu de suportat, stare de nefericire, suferinţă, tortură (sufletească), viață chinuită, viață mizerabilă, viață plină de chinuri.
Insista, verb
Sinonime:
a accentua, a apăsa, a evidenţia, a persevera, a persista, a reliefa, a scoate în evidență, a scoate în relief, a se obstina, a se ruga insistent pentru ceva, a stărui, a sublinia, (figurat) a pistona, (prin Moldova) a bărăni.
Insistent (insistentă), adjectiv
Sinonime:
perseverent, persistent, presant, stăruitor, tenace.
Ipostază, substantiv feminin Sinonime:
stare, circumstanţă, situaţie; aspect, înfăţişare, faţă.
Isca, verb Sinonime:
a apărea, a se ivi, a începe, a se produce; a provoca, a naşte, a stârni, a determina.
Încăpăţâna, verb Sinonime:
a se îndărătnici, a persista, a stărui, a persevera.
Îndărătnic (îndărătnică), adjectiv
Sinonime:
ambițios, dârz, indocil, inflexibil, încăpățânat, îndârjit, nătâng, neascultător, nedocil, neînduplecat, nesupus, obstinat, perseverent, recalcitrant, refractar, reluctant, restanțier, retiv, rezistiv, stăruitor, tenace, vârtos la cap, voluntar, (familiar și depreciativ) capsoman, (familiar și depreciativ) căpățânos, (familiar și depreciativ) căpos, (figurat) ațos, (figurat) opac, (învechit și figurat) întort, (învechit și popular) încâinat, (învechit și regional) năsilnic, (învechit) capeș, (învechit) cerbicios, (învechit) renitent, (Oltenia) dugos, (popular) sanchiu, (rar) dator, (rar) rămas în urmă, (regional) chilos, (regional) chișav, (regional) înțestat, (regional) nărăvalnic, (regional) țestos, (turcism învechit) inacciu, (variantă) (regional) îndărăpnic.
Îndărătnicie, substantiv feminin
Sinonime:
cerbicie, dârzenie, încăpățânare, îndârjire, neînduplecare, perseverență, persistență, stăruință, tenacitate, (livresc) obstinație, (popular) nătângie, (prin Transilvania) mădăție, (rar) recalcitranță.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Înstărit (înstărită), adjectiv Sinonime:
cu stare, bogat, avut, cu cheag; chiabur.
Întărâta, verb Sinonime:
a agita, a stârni, a instiga, a surescita, a incita, a îndemna, a îmboldi.
Întărâtat (întărâtată), adjectiv Sinonime:
iritat, stârnit, agitat, înfuriat, pornit, enervat.
Învenina, verb Sinonime:
a otrăvi, a infecta; a amărî, a supăra, a turbura; a întărâta, a aţâţa, a înrăi, a înfuria, a stârni.
Învolbura, verb
Sinonime:
a (se) agita, a (se) frământa, a (se) învârteji, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, a clocoti, a face să se învârtejească, a fremăta, a răscoli, a stârni, (figurat) a (se) tulbura, (figurat) a cuprinde din toate părțile, (figurat) a împresura, (figurat) a învălui, (învechit și regional) a sălta, (învechit) a (se) sălbătici, (popular) a (se) vârteji, (rar) a (se) învâltori, (regional) a (se) învoalbe, (regional) a (se) vârtejui.
Laborios (laborioasă), adjectiv Sinonime:
muncitor, stăruitor, sârguincios; trudnic, greu, dificil.
Lepădătură, substantiv feminin
Sinonime:
avort, avorton, bastard, canalie, cutră, derbedeu, deșeu, lichea, marțafoi, netrebnic, pramatie, prostituată, pușlama, rebut, scârnăvie, scuipat, secătură, stârpitură, vomă, nevolnic, (argou) sichimea, (figurat) căzătură, (figurat) drojdie, (figurat) gunoi, (figurat) mizerie, (figurat) otreapă, (figurat) pleavă, (figurat) putregai, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) naștere, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.
Leş, substantiv neutru Sinonime:
cadavru, hoit, stârv, mortăciune.
Lucrător (lucrătoare), adjectiv Sinonime:
activ, harnic, muncitor, stăruitor.
Mană, substantiv feminin
Sinonime:
belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale. Mâna, verb
Sinonime:
a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi. Mână, substantiv feminin
Sinonime:
braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
Masacra, verb Sinonime:
a extermina, a ucide, a măcelări, a ciopârţi, a nimici, a stârpi, a distruge, a zdrobi.
Masacru, substantiv neutru
Sinonime:
carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.
Migală, substantiv feminin
Sinonime:
atenție, grijă, meticulozitate, migăleală, minuțiozitate, perseverenţă, răbdare, scrupulozitate, stăruinţă, (livresc) minuție, (popular) piguleală, (popular) scumpătate, (regional) migoroșeală, (regional) milcoșeală.
Miliardar, substantiv masculin Sinonime:
bogătaş, bogat, avut, cu stare.
Mortăciune, substantiv feminin
Sinonime:
cadavru, căzătură, corp, hoit, leș, pieritură, stârv, trup, (învechit și regional) mortăcină, (învechit și regional) morticină, (învechit) moarte, (învechit) mortăciună, (învechit, în Transilvania) dabilă, (regional) boală molipsitoare, (regional) moroi, (regional) stârvină, (regional; la plural) vreascuri, (Transilvania) hanț.
Neobosit (neobosită), adjectiv Sinonime:
activ, harnic, silitor, neostoit, neadormit; stăruitor, perseverent, continuu; neîntrerupt, necurmat, neîncetat.
Nimici, verb Sinonime:
a distruge, a nărui, a zdrobi, a învinge, a ucide, a desfiinţa, a extermina, a stârpi, a omorî, a spulbera.
Nou (nouă), adjectiv Sinonime:
contemporan, actual, de azi, de acum, de faţă, prezent, recent; evoluat, dezvoltat, perfecţionat, îmbunătăţit, ameliorat, îndreptat; neîntrebuinţat, nefolosit, neuzitat, în stare bună, neuzat, nedeteriorat, netocit, nedegradat; neexperimentat, novice, nepriceput, neîncercat.
Obraz, substantiv neutru Sinonime:
faţă, figură, chip; persoană, ins, personaj; (învechit) rang, condiţie, stare socială.
Obseda, verb Sinonime:
a urmări, a stărui, a preocupa, a copleşi.
Obstina, verb
Sinonime:
a persevera, a persista, a refuza de a ceda, a se ambiţiona, a se încăpăţâna, a se îndărătnici, a se îndârji, a se înverșuna, a stărui.
Osârdie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
aplicație, ardoare, asiduitate, insistență, perseverență, râvnă, sârguinţă, sforțare, silință, stăruință, strădanie, străduinţă, zel, (învechit și regional) oserdie, (învechit și regional) usărdie, (învechit și regional) usârdie, (învechit și regional) userdie, (învechit) inimoșie.
Pedala, verb Sinonime:
(figurat) a apăsa, a insista, a stărui.
Perpetua, verb
Sinonime:
a (se) menţine, a (se) transmite, a continua, a dăinui, a dura (constant), a eterniza, a exista, a fi (perpetuu), a imortaliza, a întreține, a pereniza, a persista, a prelungi, a rămâne, a se conserva, a se fixa, a se înmulţi, a se păstra, a se repeta, a se reproduce, a stărui, a trăi, a ține, (învechit) a înnemuri, (învechit) a înveșnici, (învechit) a locui, (învechit) a petrece, (învechit) a sta, (învechit) a via, (rar) a nemuri, (rar) a subzista.
Perseverent (perseverentă), adjectiv
Sinonime:
ambițios, asiduu, consecvent, dârz, insistent, încăpățânat, îndărătnic, îndârjit, neclintit, obstinat, persistent, răbdător, răzbătător, sârguincios, sârguitor, silitor, statornic, stăruitor, susținut, tenace, zelos, (astăzi rar) străduitor, (învechit) nevoitor, (învechit) perseverant, (livresc) pacient, (livresc) persuasiv, (popular) pilos, (rar) răbduriu, (rar) străbătător.
Perseverenţă, substantiv feminin
Sinonime:
anduranță, asiduitate, așarnare, consecvenţă, dârzenie, insistență, încăpățânare, îndărătnicie, neclintire, obstinație, persistenţă, răbdare, râvnă, sârguință, sforțare, silință, statornicie, stăruinţă, strădanie, străduință, tenacitate, zel, (învechit) stăruială, (învechit) stăruire, (popular) osârdie, (rar) cerbicie, (rar) perseverație.
Persista, verb
Sinonime:
a continua, a dăinui, a dura, a manifesta statornicie, a persevera, a se eterniza, a se încăpățâna, a se menține, a se obstina, a stărui, a subzista, a-și perpetua existența, (învechit) a pesti.
Persistent (persistentă), adjectiv
Sinonime:
asiduu, continuu, cronic, durabil, inebranlabil, insistent, neîntrerupt, perseverent, răzbătător, remanent, rezistent, statornic, stăruitor, tenace, trainic, viabil, (livresc) peren, (livresc) persuasiv, (rar) străbătător.
Persistenţă, substantiv feminin
Sinonime:
asiduitate, dăinuire, dârzenie, durabilitate, insistenţă, încăpățânare, îndărătnicie, menținere, perpetuație, perseverenţă, statornicie, stăruinţă, survivanță, tenacitate, viabilitate, (învechit) stăruială, (învechit) stăruire, (livresc) perenitate, (rar) cerbicie, (rar) perseverație.
Persuasiv (persuasivă), adjectiv Sinonime:
convingător; insistent, stăruitor, perseverent, asiduu.
Pistona, verb Sinonime:
(figurat) a insista, a stărui.
Pocitanie, substantiv feminin
Sinonime:
baubau, bazaconie, ciudățenie, ființă diformă, hâdoșenie, lucru bizar, monstru, monstruozitate, pocitură, potcă, schimonositură, sluțenie, sluțitură, stârpitură, stropșitură, urâciune, urâţenie, (Banat) năhoadă, (popular) hâzenie, (regional) znamenie; citire, narațiune, povestire.
Postură, substantiv feminin Sinonime:
stare, situaţie, ipostază, poziţie; ţinută, atitudine.
Poziţie, substantiv feminin
Sinonime:
alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.
Prinsoare, substantiv feminin
Sinonime:
(popular) acord, aranjament, arest, arestare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capcană, captivitate, capturare, carceră, cătușă, chingă, combinație, contract, convenție, detenţie, închisoare, înțelegere, învoială, învoire, legământ, ocnă, pact, pariu, penitenciar, prindere, prins, prizonierat, pușcărie, rămăşag, situație, stare, temniță, tranzacție, (plural) mijloace; (regional) curte, ogradă, împrejmuire; (Transilvania) cusătură, legătură.
Produce, verb
Sinonime:
a (se) isca, a (se) realiza, a (se) stârni, a aduce, a apărea, a cauza, a compune, a confecționa, a crea, a cultiva, a da naştere, a da, a declanșa, a degaja, a deștepta, a determina, a dezlănțui, a dezvolta, a elabora, a emana, a emite, a executa, a fabrica, a face, a genera, a interveni, a începe, a lăsa, a naște, a prepara, a pricinui, a prilejui, a provoca, a radia, a ridica, a rodi, a scoate, a se ivi, a se înfăptui, a se întâmpla, a se petrece, a se porni, a solicita, a surveni, a suscita, a trezi, a turna, a veni, (figurat) a se naște, (învechit și popular) a odrăsli, (învechit și regional) a (se) prileji, (învechit și regional) a scorni, (învechit și regional) a se scociorî, (învechit) a pricini, (învechit) a se purta, (învechit) a trage, (popular) a cășuna.
Prosper (prosperă), adjectiv Sinonime:
înfloritor, îmbelşugat, bogat, cu stare, îndestulat.
Provoca, verb Sinonime:
a aţâţa, a întărâta, a instiga, a excita, a stimula, a atrage; a declanşa, a stârni, a determina, a cauza, a prilejui, a pricinui.