Întreba, verb Sinonime:
a pune întrebări, a interoga, a chestiona, a consulta, a cere sfat; a se interesa, a se informa, a cerceta.
Întrebăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
întrebare.
Cerceta, verb Sinonime:
a examina, a controla, a observa, a analiza, a studia; a investiga, a căuta; a se informa, a iscodi, a spiona, a trage de limbă; a întreba, a chestiona, a ancheta; (popular) a vizita, a vedea.
Chestiona, verb Sinonime:
a întreba, a cere lămuriri, a cere răspuns, a pune întrebări, a interoga.
Chestionar, substantiv neutru
Sinonime:
test, (la plural) întrebări, formular.
Consulta, verb
Sinonime:
a cere sfat, a întreba, a chestiona; a cerceta, a căuta, a parcurge, a citi; a examina, a vedea, a se sfătui, (rar) a se consfătui, (învechit şi popular) a se chibzui, (Moldova) a se cislui, (învechit, în Transilvania) a se divăni.
Incert (incertă), adjectiv
Sinonime:
confuz, cu semn de întrebare, discutabil, dubios, echivoc, improbabil, indecis, îndoielnic, nesigur, problematic, schimbător, tulbure, vacilant, (figurat) nebulos, (rar) îndoios.
Incertitudine, substantiv feminin Sinonime:
nesiguranţă, îndoială, ezitare, semn de întrebare.
Interesa, verb Sinonime:
a se informa, a întreba, a se preocupa.
Interoga, verb Sinonime:
a întreba, a chestiona, a ancheta, a examina.
Interogativ (interogativă), adjectiv Sinonime:
întrebător, dubitativ.
Iscodi, verb Sinonime:
a cerceta, a spiona; a chestiona, a descoase, a se informa, a întreba; a imagina, a scorni, a inventa, a născoci.
Ispiti, verb Sinonime:
a atrage, a tenta, a ademeni, a seduce, a momi; a cerceta, a întreba, a descoase, a iscodi.
Consultare, substantiv
Sinonime:
cercetare, examinare, întrebare.
Contestat, adjectiv
Sinonime:
contrazis, controversat, dezbătut, discutat, negat, sub semnul întrebării.
Prociti, verb
Sinonime:
a admonesta, a asculta, a bodogăni, a certa, a chestiona, a cicăli, a citi din nou, a dăscăli, a dojeni, a examina recapitulativ, a examina oral, a examina, a flecări, a interoga, a îndruga, a întreba (la o materie învățată), a moraliza, a mustra (cu blândețe), a pălăvrăgi, a plictisi, a recita, a reciti, a repeta, a sâcâi, a sporovăi, a trăncăni.
Interogație, substantiv
Sinonime:
interogare, interpelație, întrebare, (variantă) interogațiune.
Interpelaţie, substantiv
Sinonime:
interpelare, întrebare, (variantă) interpelațiune.
Descusut, adjectiv
Sinonime:
cu ața ruptă, desfăcut, destrămat, deșirat, (regional) lăcrat; iscodit, luat la întrebări.
Interogare, substantiv
Sinonime:
ascultare, chestionare, examinare, interogație, interogațiune, interpelare, intervievare, întrebare, (învechit) procitanie.
Prepune, verb (învechit)
Sinonime:
a adăuga, a antepune, a așeza în loc, a așeza înainte, a bănui, a copia, a cunoaște (de mai înainte), a înlocui, a înnădi, a numi într-un post, a presupune, a prevesti, a prezenta, a prezice, a profetiza, a profeți, a propune, a proroci, a recomanda, a se îndoi, a se lăsa antrenat, a supune, a suspecta, a tălmăci, a traduce, a transpune, a vesti, (despre cereale) a semăna a doua oară, (figurat) a întreba.
Chestionat, adjectiv
Sinonime:
anchetat, cercetat, examinat, întrebat.
Interpelare (interpelări), substantiv
Sinonime:
chemare, interpelație, somare; (la plural) chemări, întrebări, strigăte.
Semnul întrebării, locuțiune substantivală
Sinonime:
punct de întrebare, semn răspunzător, (învechit) semn întrebător.