Negat, adjectiv
Sinonime:
contestat, nerecunoscut, rejectat.
Negata, adjectiv
Sinonime:
neisprăvit, nepregătit, (învechit și regional) neterminat, (regional) fără găoace. Negata, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
nefiind gata.
Negăti, verb
Sinonime:
(regional) a se canoni, a căzni, a chinui, a munci, a schingiui, a tortura, a trudi.
Negaţie, substantiv
Sinonime:
contestare, denegare, dezmințire, negare, nihilism, refutație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) denegație, (învechit) infirmație, (învechit) negațiune, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.
Negativ, substantiv
Sinonime:
clișeu, fototip.
Negativ (negativă), adjectiv Sinonime:
demobilizator, distructiv, obstrucționist, nefavorabil.
Negativa, verb
Sinonime:
a încărca cu electricitate negativă, a polariza cu electricitate negativă.
Negativare, substantiv
Sinonime:
(încărcare cu electricitate negativă) negativizare.
Negativat, adjectiv
Sinonime:
(fizică) încărcat cu electricitate negativă.
Negativism, substantiv
Sinonime:
inacceptare, negativitate, nihilism, refuz, rezistență.
Negativizare, substantiv
Sinonime:
negativare.
Negator, adjectiv
Sinonime:
contestator, critic, detractor, dubitativ, (învechit) contradictor, (învechit) contrazicător, (învechit) negatoriu.
Negatoriu, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
negator.
Negatron, substantiv
Sinonime:
(fizică) electron, (variantă) negaton.
Canoni, verb
Sinonime:
a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.
Condamnabil (condamnabilă), adjectiv Sinonime:
reprobabil, blamabil, criticabil, rău, negativ.
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime:
păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.
Defavorabil (defavorabilă), adjectiv
Sinonime:
neprielnic, dezavantajos, neconvenabil, nefavorabil, nepotrivit, potrivnic, vitreg, (învechit şi popular) nepriincios, neplăcut, negativ; peiorativ.
Nefavorabil (nefavorabilă), adjectiv
Sinonime:
defavorabil, dezavantajos, negativ, neplăcut, nepotrivit, neprielnic, potrivnic, prost, rău, urât, vitreg, (învechit) nefavoritor, (învechit) nepriincios, (învechit) nepriitor, (livresc) oneros.
Peiorativ (peiorativă), adjectiv
Sinonime:
defavorabil, depreciativ, dispreţuitor, negativ, (variantă) pejorativ.
Pernicios (pernicioasă), adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Primejdios (primejdioasă), adjectiv
Sinonime:
amenințător, contraindicat, critic, dăunător, de temut, expus, grav, greu, hazardat, imprudent, malign, negativ, neindicat, nepotrivit, nesigur, nociv, păgubitor, periclitant, periculos, pernicios, prejudiciabil, rău, riscant, riscat, serios, stricător, vătămător, (familiar) urât, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) piericios, (învechit) prejudicios, (învechit) pricuros, (învechit) primejdiitor, (învechit) primejduicios, (învechit) primejduincios, (învechit) primejduitor, (învechit) stricăcios, (rar) sever, (regional) daunăcios, (regional) dăunos, (regional) poznaș.
Stricător (stricătoare), adjectiv
Sinonime:
corupător, dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pervers, pervertitor, prejudiciabil, primejdios, rău, vătămător, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) prejudicios, (învechit) stricăcios, (livresc) pernicios, (regional) dăunăcios, (regional) dăunos.
Anion, substantiv
Sinonime:
(fizică) ion negativ; (anion macromolecular) macroanion.
Anticataliză, substantiv
Sinonime:
(chimie) cataliză negativă.
Depreciativ (depreciativă), adjectiv
Sinonime:
critic, defavorabil, devalorizant, disprețuitor, negativ, peiorativ.
Pagubnic, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Contestare, substantiv
Sinonime:
dezminţire, negare, negaţie, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) tagă, tăgăduinţă.
Contestat, adjectiv
Sinonime:
contrazis, controversat, dezbătut, discutat, negat, sub semnul întrebării.
Dăunăcios, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Dăunos, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Demobilizator, adjectiv
Sinonime:
demoralizant, demoralizator, deprimant, descurajant; negativ.
Electron, substantiv
Sinonime:
(fizică) negatron.
Contrareacție, substantiv
Sinonime:
autoreglare, autoreglaj, feedback, feed-back, retroacțiune, reacție negativă.
Prejudicios, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Distopie, substantiv
Sinonime:
utopie negativă.
Neacceptare, substantiv
Sinonime:
inacceptare, negativism, refuz, refuzare, respingere.
Degresivitate, substantiv
Sinonime:
progresivitate negativă.
Inhibitor, substantiv
Sinonime:
catalizator negativ, (inhibitor de oxidare) antioxidant.
Pierzător, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău, ruinător, ruşinos, stricător, ucigaș, ucigător, vătămător.
Antierou, substantiv
Sinonime:
erou negativ, (literatură) personaj negativ.
Nihilism, substantiv
Sinonime:
anarhism, necredință, negativism, pesimism, scepticism.
Nihilist, substantiv
Sinonime:
anarhist, negativist, pesimist, sceptic.
Tăgăduinţă, substantiv
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire.
Ion, substantiv
Sinonime:
amfion, atom, nucleu, particulă, (ion de hidrogen) proton, (ion negativ) anion, (ion pozitiv) cation.
Propoziţie, substantiv
Sinonime:
afirmație, aforism, alegație, aserțiune, axiomă, corolar, cuvânt, declarație, enunț, expresie, frază, ipoteză, maximă, mărturisire, negație, paradox, postulat, precept, premisă, relatare, spusă, teoremă, teză, vorbă, zisă; ofertă, propunere; (variantă) propozițiune.
Tagă, substantiv (învechit)
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire.
Refutare, substantiv
Sinonime:
combatere, confutație, contradicție, denegație, negație, obiecție, prolepsă, refutaţie, respingere, (învechit) refutațiune.
Negare, substantiv
Sinonime:
contestare, negație, respingere, tăgăduire.
Tăgăduire, substantiv
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, renegare, tăgadă, tăgăduială, (învechit) făgăduință, (învechit) tagă.
Decelerație, substantiv
Sinonime:
accelerație negativă, decelerare, frânare, încetinire.
Renegare, substantiv
Sinonime:
abjurare, apostazie, contestare, dezavuare, dezmințire, erezie, herezie, lepădare, negare, negație, palinodie, renunțare, repudiere, respingere, retractare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, trădare, (învechit) rezignare, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.
Stricăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
alterabil, dăunător, efemer, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pieritor, prejudiciabil, primejdios, rău, schimbător, stricător, temporar, trecător, vătămător, vremelnic.
Honipsi, verb (învechit)
Sinonime:
a digera, a distruge, a mistui; (de obicei în construcții negative) a îngădui, a simpatiza, a suferi, a suporta, a tolera.
Deportanță, substantiv
Sinonime:
(fizică) portanță negativă.
Particulă, substantiv
Sinonime:
atom, corpuscul, electron, firicel, foton, gluon, grăunte, microobiect, moleculă, negatron, neutrino, neutron, părticică, poziton, pozitron, proton, quarc, quark; afix, conjuncție, cuvânt ajutător, prefix, prepoziție, sufix; (învechit) particul.
Tăgăduială, substantiv
Sinonime:
contestare, dezmințire, negare, negație, nerecunoaștere, renegare, tăgadă, tăgăduință, tăgăduire, (învechit) făgăduință, (învechit) tagă.
Nerecunoaștere, substantiv
Sinonime:
contestare, declinare, dezavuare, inacceptare, invalidare, neacceptare, negare, negație, neidentificare, nerecunoștință, tăgăduială, tăgăduire.
Ergotat, adjectiv
Sinonime:
contestat, negat, obiectat. Ergotat, substantiv
Sinonime:
ergotare.
Apofatism, substantiv
Sinonime:
teologie apofatică, teologie negativă.
Negentropie, substantiv
Sinonime:
entropie negativă.
Tăgăduitor, adjectiv și substantiv
Sinonime:
contestatar, contestator, negator, (învechit) negatoriu.
Catafototropism, substantiv
Sinonime:
(botanică) fototropism negativ.
