Stigmat, substantiv
Sinonime: balafră, cicatrice, echimoză, semn, urmă, (biologie) stigmă, (botanică) carpelă, (botanică) stomată, (figurat) amprentă, (figurat) pecete, (învechit) marcă, (învechit) ștampilă, (rar) pată de murdărie, (semn de) infamie, (variantă) stigmată.  Stigmatiza, verb
Sinonime: a înfiera, a dezonora, a defăima.  Stigmatizare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, înfierat, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire.  

---

Blama, verb
Sinonime: a dezaproba, a reproba, a critica, a condamna, a înfiera, a vesteji; a admonesta, a incrimina, a sancționa, a stigmatiza.  Ciumat (ciumată), adjectiv
Sinonime: bolnav de ciumă; (figurat) stigmatizat, cu păcate, vinovat, rău văzut.  Dezavua, verb
Sinonime: a dezaproba, a se desolidariza, a contrazice, a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza.  Înfiera, verb
Sinonime: a condamna, a osândi, a stigmatiza, a veşteji, a dezaproba.  Pată, substantiv feminin
Sinonime: urmă, semn, murdărie, maculă; (figurat) stigmat, dezonoare, ruşine.

Păta, verb
Sinonime: a murdări, a mânji; (figurat) a pângări, a profana, a necinsti, a terfeli, a degrada, a înjosi, a compromite, a denigra, a dezonora.  Pătat (pătată), adjectiv
Sinonime: murdărit, mânjit, stropit; pistruiat; (despre animale) bălţat, pestriţ; (figurat) compromis, dezonorat, denigrat, profanat, stigmatizat.  Pecetluit (pecetluită), adjectiv
Sinonime: ascuns, astupat, autentificat, consfințit, fixat, imobilizat, închis, înfundat, înțepenit, nepătruns, predestinat, prins, sigilat, stigmatizat, ştampilat, tainic, zăvorât, (condamnat) înfierat, (figurat) confirmat, (figurat) consolidat, (figurat) definitiv hotărât, (figurat) definitivat, (figurat) dezonorat, (figurat) statornicit, (regional) pătat.  Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.  Veşteji, verb
Sinonime: a se ofili, a se usca, a îmbătrâni, a se trece; a stigmatiza, a înfiera, a condamna.  Adinamandrie, substantiv feminin
Sinonime: (botanică) incapacitate funcţională a staminelor din floare; nefertilitatea polenului pe stigmatul unei flori; alogamie neurmată de fecundare.  Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime: timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.  Dezaprobare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare, (livresc) dezavuare, reprehensiune, (rar) reprobaţiune, sancţionare, (popular) osândire, (învechit) prihană, (figurat) veştejire.  Dezaproba, verb
Sinonime: a blama, a condamna, a înfiera, a proscrie, a reproba, a respinge, a stigmatiza, (livresc) a dezavua, (rar) a sancţiona, (popular) a osândi, (învechit) a mustra, a protesta, (figurat) a veşteji.  Dezavuare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, desolidarizare, dezaprobare, înfierare, neaprobare, reprobare, respingere, stigmatizare.  Neaprobare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) prihană, (popular) osândire.  Reprobațiune, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, critică, dezaprobare, înfierare, neaprobare, objurgație, objurgațiune, reprobare, reproș, respingere, stigmatizare, vituperare, vituperație.  Înfierare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, dezaprobare, dezavuare, înfierat, însemnare, neaprobare, reprehensiune, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit) pecetluire, (învechit) prihană, (popular) osândire, (regional) săgnire.  Stomată, substantiv
Sinonime: interstițiu, por, stigmat.  Pecetluire, substantiv
Sinonime: fixare, fixat, imobilizare, înfierare, înțepenire, pecetluit, pironire, prindere, sigilare, sigilat, stigmatizare, ștampilare, țintuire; (figurat) confirmare, consfințire, întărire.  Condemnare, substantiv (învechit)
Sinonime: blam, blamare, condamnare, condamnațiune, dezaprobare, înfierare, neaprobare, osândă, pedeapsă, pedepsire, reprobare, reprobațiune, respingere, sancționare, stigmatizare, (figurat) veștejire, (învechit și regional) lege, (învechit și regional) ștraf, (învechit) certare, (învechit) judecată, (învechit) oblicire, (învechit) pilduire, (învechit) prihană, (livresc) dezavuare, (livresc) penitență, (livresc) reprehensiune, (popular) osândire, (regional) pedepsie.  Sancţionare, substantiv
Sinonime: blam, blamare, condamnare, confirmare, consacrare, consfințire, dezaprobare, înfierare, întărire, neaprobare, pedepsire, penalizare, ratificare, reprobare, respingere, sancțiune, stigmatizare, validare, (învechit) sacrare, (învechit) sancțiunare.