Limita, verb Sinonime:
a mărgini, a îngrădi, a delimita, a hotărnici. Limită, substantiv feminin Sinonime:
margine, hotar, graniță.
Limitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.
Limitativ, adjectiv
Sinonime:
delimitativ, delimitator, demarcativ, restrictiv.
Limitator, substantiv
Sinonime:
(tehnică) limitor.
Buză, substantiv feminin (figurat) Sinonime:
margine, limită, capăt, terminaţie; ascuţiş, tăiş, lamă; culme, geană, vârf, pisc, creastă. Buza, verb
Sinonime:
a olări, a teşi.
Cadru, substantiv neutru Sinonime:
bordură, ramă, pervaz; suprafaţă, întindere, limită, spaţiu; mediu, ambianţă, atmosferă, climat, situaţie, circumstanţă; osatură, schelet, structură.
Cantona, verb
Sinonime:
a (se) adăposti, a (se) caza, a (se) instala, a bivuaca, a campa, a confina, a găzdui, a încartirui, a poposi, a rămâne pe loc; (figurat) a se limita, a se stabili.
Cap, substantiv neutru
Sinonime:
ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.
Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime:
punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.
Circumscrie, verb Sinonime:
a delimita, a încadra, a limita, a localiza, a restrânge.
Circumscris (circumscrisă), adjectiv Sinonime:
limitat, redus, îngrădit.
Confidenţial (confidenţială), adjectiv
Sinonime:
discret, intim, limitat, particular, restrâns, secret, tainic, (învechit) particularnic.
Contingenţă, substantiv feminin Sinonime:
atingere, contact, tangenţă, relaţie, legătură. Contingenta, verb
Sinonime:
a controla, a fixa, a limita, a măsura, a plafona, a raționa, a reglementa, a repartiza, a restrânge.
Cordon, substantiv neutru
Sinonime:
centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Delimita, verb
Sinonime:
a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.
Determinabil (determinabilă), adjectiv
Sinonime:
calculabil, definisabil, limitabil, măsurabil, precizabil.
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime:
precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.
Extremitate, substantiv feminin
Sinonime:
limită, margine, capăt, cap, vârf, extremă, colţ, (învechit) sconcenie, latură.
Filială, substantiv feminin
Sinonime:
sucursală, companie, corporație, societate cu răspundere limitată.
Filistin, substantiv masculin Sinonime:
meschin, rău, mărginit, limitat, fără orizont.
Finit (finită), adjectiv
Sinonime:
limitat, mărginit, delimitat, circumscris; terminat, sfârşit, isprăvit, încheiat, închis.
Frontieră, substantiv feminin
Sinonime:
bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.
Graniţă, substantiv feminin Sinonime:
frontieră, hotar, margine; (figurat) limită, demarcaţie, separare; (figurat) oprelişte, zăgaz, barieră.
Hotar, substantiv neutru Sinonime:
graniţă, frontieră, limită; margine, hat, răzor, mejdină.
Hotărnici, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.
Îngrădi, verb Sinonime:
a împrejmui, a închide, a claustra, a mărgini; a înfrâna, a pune frâu, a reţine, a limita, a stăvili.
Îngrădire, substantiv feminin Sinonime:
împrejmuire, gard, limită, margine, izolare.
Îngust (îngustă), adjectiv Sinonime:
strâmt, redus, mic, limitat; subţire, delicat, firav; lipsit de orizont, mărginit, prost, meschin.
Îngusta, verb Sinonime:
a reduce, a micșora, a limita, a restrânge.
Îngustime, substantiv feminin Sinonime:
limitare, strâmtoare, micime, subţirime; lipsă de orizont, mărginire, meschinărie.
Linie, substantiv feminin Sinonime:
riglă, lineal; traseu, direcţie, drum; chip, mod, procedeu, criteriu; hotar, graniţă, limită.
Localiza, verb Sinonime:
a fixa, a determina, a încadra, a indica locul; a restrânge, a limita, a delimita; a adapta, a aclimatiza, a introduce.
Marca, verb Sinonime:
a însemna, a nota, a înregistra, a înscrie, a menţiona; a delimita, a contura, a limita, a mărgini, a jalona; (figurat) a indica, a dovedi, a sublinia, a scoate în evidenţă, a releva, a arăta, a accentua. Marcă, substantiv feminin Sinonime:
semn, însemnare, notă, menţiune; inscripţie, urmă, pecete, amprentă, indiciu, dovadă; simbol, tip, model.
Margine, substantiv feminin Sinonime:
extremitate, limită, hotar, graniţă, frontieră; periferie; mahala; mal, ţărm; tiv, chenar, bordură, muchie.
Mărgini, verb Sinonime:
a se învecina, a se hotărnici, a se răzori; a limita, a îngrădi, a restrânge, a reduce, a scădea, a diminua, a micşora, a stăvili; a se rezuma, a se mulţumi, a rămâne la (ceva).
Măsura, verb Sinonime:
a evalua, a cântări, a calcula; a limita, a proporţiona. Măsură, substantiv feminin Sinonime:
cantitate, mărime, întindere; (figurat) dispoziţie, hotărâre, ordin; procedeu, modalitate, manieră, mijloc, metodă, chip, fel; valoare, putere, tărie, forţă, grad; moderaţie, cumpătare, chibzuinţă, înfrânare, reţinere, abţinere, limită, stăpânire, echilibru.
Măsurat (măsurată), adjectiv Sinonime:
cântărit, calculat, proporţionat, limitat; (figurat) moderat, temperat, aşezat, cumpătat, stăpânit, chibzuit, echilibrat, socotit.
Mic, substantiv masculin Sinonime:
mititel, cârnăcior. Mic, adjectiv Sinonime:
redus, scurt, scund, puţin, limitat; (despre sunet, zgomot) slab, încet, stins, imperceptibil; nevârstnic, copil; neînsemnat, nevaloros, fără valoare; meschin, josnic, mărginit, egoist.
Micşora, verb Sinonime:
a reduce, a diminua, a abrevia, a scădea, a restrânge, a limita, a mărgini, a îngusta, a strâmta.
Minimum, adverb
Sinonime:
cel puțin, măcar, minim, pe puțin. Minimum, substantiv
Sinonime:
limită inferioară, minim.
Mulţumi, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a aproba, a avea de ajuns, a bucura, a compensa, a consimți, a despăgubi, a exprima gratitudine, a fi recunoscător, a gratifica, a încuviința, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a lăsa, a nu pretinde mai mult, a permite, a primi, a răsplăti, a răspunde la o urare, a răspunde la un salut, a recompensa, a satisface, a se limita, a se socoti satisfăcut, a spune mulțumesc, (Banat, Transilvania și Moldova) a joi, (învechit) a blagodari, (popular) a îndestula, (variantă) a mulțămi.
Nebuneşte, adverb
Sinonime:
exagerat, excesiv, fără limită, fără socoteală, inconştient, în mod necontrolat, nechibzuit, orbeşte, prosteşte.
Plafon, substantiv neutru
Sinonime:
boltă, limită, maximă, maximum, nivel de altitudine, sufit, tavan, (astăzi rar) pod, (învechit și regional; la plural) podele, (învechit) plafond, (învechit) plafund, (Moldova) bagdadie, (Transilvania și Banat) cerine.
Plafona, verb Sinonime:
a limita, a mărgini, a fixa, a delimita.
Precoce, adjectiv Sinonime:
timpuriu, înainte de vreme, neaşteptat, înainte de limită.
Raţionalizare, substantiv feminin Sinonime:
restricţie, limitare, reducere, porţionare.
Redus (redusă), adjectiv Sinonime:
micşorat, scăzut, diminuat, restrâns, limitat; mărginit, prost, incapabil.
Restricţie, substantiv feminin Sinonime:
limită, limitare, restrângere, raţionalizare.
Restrânge, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a diminua, a împuțina, a limita, a localiza, a mărgini, a micşora, a reduce, a scădea, a se mulțumi, a se rezuma, a trăi modest, (figurat) a îngrădi.
Rezuma, verb Sinonime:
a sintetiza, a recapitula, a concentra; a se limita, a se mărgini, a se mulţumi.
Scadenţă, substantiv feminin Sinonime:
soroc, termen, limită.
Soroc, substantiv neutru Sinonime:
termen, dată, limită; (popular) menstruaţie; rost, socoteală, orânduială; (regional) ursită, soartă, destin.
Sta, verb Sinonime:
a se opri, a rămâne locului, a poposi, a conteni, a înceta; a nu munci, a se întrerupe, a nu funcţiona, a staţiona, a stagna; a trăi, a vieţui, a locui, a şedea, a fi situat; (popular) a fi, a exista, a se afla, a se petrece, a avea loc; a fi fixat, a atârna; (figurat) a consta, a se limita, a se reduce la; a fi gata să, a fi pe punctul de a, a fi cât pe ce să.
Standardiza, verb
Sinonime:
a conforma, a face stereotip, a limita la un standard, a norma, a normaliza, a raționaliza, a regulariza, a sistematiza, a șabloniza, a tipiza, a uniformiza.
Străjui, verb Sinonime:
a păzi, a apăra; (figurat) a veghea; a mărgini, a limita.
Suficienţă, substantiv feminin Sinonime:
îndestulare, mărginire, limitare; mediocritate, prostie.
Ştachetă, substantiv feminin Sinonime:
linie, limită, bară.
Tarla, substantiv feminin Sinonime:
hotar, limită, margine; parte, pământ.
Termen, substantiv neutru Sinonime:
soroc, dată; limită, sfârșit. Termen, substantiv masculin Sinonime:
cuvânt, expresie, denumire, vocabulă.
Ţărm, substantiv neutru Sinonime:
litoral, liman, plajă, margine, mal, coastă; tărâm, meleag, limită, sfârşit, capăt.
Ţărmuri, verb Sinonime:
a mărgini, a limita, a pune hotar, a îngrădi, a stăvili; a se învecina, a se mărgini; a trage la mal, a aborda.
Unilateral (unilaterală), adjectiv
Sinonime:
arbitrar, discreționar, limitat, mărginit, represiv, (figurat) unidimensional.
Borda, verb
Sinonime:
a mărgini, a borna, a pune borne, a încadra, a flanca, a limita; a garnisi.
Steno, prefix
Sinonime:
scurt, strâns, limitat, restrâns.
Confinii, substantiv la plural
Sinonime:
frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială.
Delimitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, demarcare, demarcaţie, hotărnicire, limitare, marcare, mărginire, profilare, restrângere.
Delimitat, adjectiv
Sinonime:
circumscris, demarcat, limitat, mărginit, finit.
Delimitativ, adjectiv
Sinonime:
delimitator, demarcațional, limitativ, restrictiv.
Clauzulă, substantiv
Sinonime:
capăt, terminație, limită.
Extremă, substantiv
Sinonime:
extremitate, limită, margine, capăt; (sport) aripă.
Finitudine, substantiv
Sinonime:
mărginire, limitare.
Fruntarie, substantiv
Sinonime:
frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială.
Local (locală), adjectiv
Sinonime:
ambiant, apropiat, circumscris, învecinat, limitat, provincial, regional, restrâns, suburban, (învechit) localnic.
Numărat (numărată), adjectiv
Sinonime:
calculat, evaluat numeric, în număr exact, socotit, verificat; limitat, puțin, redus ca număr.
Pont, substantiv
Sinonime:
aluzie personală, aluzie răutăcioasă, apucătură, articol, capitol, capriciu, chef, comportament, comportare, conduită, deprindere, extras, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fragment, idee, insinuare, ironie, împunsătură, limită, maimuţăreală, moft, moment oportun, naz, ocazie, paragraf, pasaj, poftă, pontator, (rar) pontagiu, (învechit) pontaş, prilej, prosteală, punct, purtare, sclifoseală, toană, vorbă înțepătoare, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri.
Summum, substantiv
Sinonime:
acmee, apogeu, culme, extremă (superioară), extremitate, limită maximă, maximum, punct maxim, (variantă) sumum.
Confina, verb
Sinonime:
a se izola, a se închide, a se învecina (cu); (figurat) a se limita la o singură activitate, a se limita la o singură ocupație, a se specializa.
Tușă (tușe), substantiv
Sinonime:
clapă; (sport) limită, linie, margine; (scrimă) atingere; stil, manieră.
Sconcenie, substantiv
Sinonime:
cap, capăt, colț, decedare, deces, dispariție, extremă, extremitate, limită, margine, moarte, pieire, prăpădire, răposare, sfârșit, stingere, sucombare.
Miezuină, substantiv
Sinonime:
frontieră, gard (despărțitor), graniţă, hat, hotar, limită teritorială, mejdină, răzor.
Neproliferare, substantiv
Sinonime:
îngrădire, limitare, nediseminare, nepropagare, nerăspândire, restrângere.
Mejdă, substantiv
Sinonime:
(regional) graniță, hat, hotar, limită, margine, mejdină, răzor.
Pocaianie, substantiv
Sinonime:
(învechit) căință, chin, dezlegare, iertare, mustrare, părere de rău, pedeapsă, penitență, pocăință, regret, remușcare, suferință, (regional) moarte; (regional) limită (în comportare), măsură, pereche, seamăn; (variantă; învechit) pocanie.
Restricționa, verb
Sinonime:
a contingenta, a limita, a restrânge.
Contingentare, substantiv
Sinonime:
control, limitare, raționalizare, raționare, repartiție, repartizare, restrângere, restricție, restricționare.
Restrângere, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, limitare, localizare, mărginire, reducere, restricție, rezumare, (figurat) îngrădire.
Nepropagare, substantiv
Sinonime:
limitare, nediseminare, neproliferare, nerăspândire, restrângere.
Reductor, substantiv
Sinonime:
dezoxidant, reducător, reductant, simplificator; limitator, limitor.
Şablona, verb
Sinonime:
a face stereotip, a fasona, a limita la un șablon, a lipsi de varietate, a măsura, a modela, a normaliza, a standardiza, a şabloniza, a trasa.
Reducere, substantiv
Sinonime:
atenuare, descreștere, diminuare, ieftinire, împuținare, limitare, micșorare, pierdere, prescurtare, rabat, readucere, reducție, restrângere, scădere, scurtare, simplificare, ușurare, (învechit) puținare.
Reduce, verb
Sinonime:
a (se) atenua, a (se) calma, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) ieftini, a (se) împuțina, a (se) limita, a (se) liniști, a (se) mărgini, a (se) mici, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) restrânge, a (se) rezuma, a (se) scurta, a (se) tempera, a (se) ușura, a concentra, a constrânge, a cotropi, a cuceri, a descrește, a face să fie mai mic, a încetini, a lăsa, a obliga, a ocupa, a prescurta, a readuce, a scădea, a se mulțumi, a sili, a simplifica, a slăbi, a sta, a subjuga, a supune, (figurat) a (se) îmblânzi, (figurat) a (se) îndulci, (figurat) a (se) înmuia, (figurat) a (se) muia, (figurat) a comprima, (figurat) a condensa, (figurat) a piluliza, (învechit și figurat) a îngusta, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (învechit) a reduțirui, (popular și figurat) a se pișca, (rar) a (se) pacifica, (rar) a se încheia, (Transilvania) a scăpăta.
Rezumare, substantiv
Sinonime:
concentrare, limitare, mărginire, prescurtare, recapitulare, reducere, restrângere, rezumat, scurtare, sintetizare, (figurat) comprimare, (figurat) condensare, (învechit) recapitulație.
Meje, substantiv
Sinonime:
hotar, limită, margine, (variantă) mejdă.
Marcare, substantiv
Sinonime:
accentuare, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, evidențiere, francare, hotărnicire, înscriere, însemnare, întărire, limitare, marcaj, marcat, marcație, mărginire, relevare, reliefare, subliniere, timbrare, (livresc) potențare.
Limitor, substantiv
Sinonime:
(tehnică) limitator.
Mărginire, substantiv
Sinonime:
capăt, circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, limitare, limită, marcare, reducere, restrângere, restricție, rezumare, (figurat) capacitate intelectuală redusă, (figurat) îngustime, (figurat) lipsă de orizont, (figurat) mediocritate, (figurat) obtuzitate, (figurat) opacitate, (figurat) prostie, (învechit) fixare, (învechit) precizare.
Epuizabil, adjectiv
Sinonime:
consumabil, finit, limitat, uzabil, (învechit) terminabil.
Hotărnicire, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.
Deplafona, verb
Sinonime:
a suprima limita superioară.
Plafonare, substantiv
Sinonime:
limitare, mărginire.
Plafonat, adjectiv
Sinonime:
limitat, mărginit.
Localizat, adjectiv
Sinonime:
adaptat, bornat, circumscris, datat, delimitat, detectat, determinat, limitat, poziționat, prelucrat, reperat, situat, spațializat.
Localizare, substantiv
Sinonime:
adaptare, datare, detectare, determinare, fixare, limitare, poziționare, prelucrare, situare, (învechit) localizație, (învechit) localizăciune.