Pietrelui, verb
Sinonime: a pava, a pietrui.  Pietreluit, adjectiv
Sinonime: pietruit.  

---

Câmp, substantiv
Sinonime: șes, câmpie, platou; ogor, cultură; (figurat) loc, spaţiu, întindere, arie, domeniu; (geografie) (câmp de gheaţă) aisfild, (câmp de pietre) mare de pietre; (câmpul muncii) producţie; (lingvistică) (câmp asociativ) câmp noţional, câmp semantic; ţară.

Camp, substantiv
Sinonime: (regional) cuarț (amestecat cu elemente metalice).  Hoinări, verb
Sinonime: a vagabonda, a bate drumurile, a rătăci, a pribegi, a umbla gură-cască, a număra pietrele, a umbla brambura, a umbla haihui, a umbla teleleu-tănase, a umbla de frunza frăsânelui, a merge aiurea, a umbla huciu-marginea, a umbla de frunza lelii.  Zgrunţuit (zgrunţuită), adjectiv
Sinonime: zgrunţuros, grunzuros, cu pietre.  Pietruit (pietruită), adjectiv
Sinonime: acoperit cu piatră, pavat, (regional) pietreluit.  Coinac, substantiv
Sinonime: (tehnică) buhai, (regional) crainic, făfălug, tăvălug, zăvor, cântarul pietrelor, contragreutate, greutate; membru, penis, vertebră; articulație (în general), gleznă.  Diamanticale, substantiv la plural
Sinonime: (prin generalizare, la plural) bijuterii, pietre prețioase.  Fruntar, substantiv
Sinonime: (tehnică) (prin Muntenia) corună, (prin Moldova) masa pietrelor; catapeteasmă, iconostas, tâmplă.  Litobol, substantiv
Sinonime: (istorie) aruncător cu pietre.  Gliptotecă, substantiv
Sinonime: colecție de pietre gravate, muzeu de sculptură.  Pava, verb
Sinonime: a dala, a mozaica, a pardosi, a pietrui, (învechit) a pavela, (învechit) a pavelui, (regional) a pietrelui, (regional) a pietrici, (Transilvania și Maramureș) a floștori.  Eolitic, substantiv
Sinonime: epoca pietrei cioplite.