Pietrelui, verb
Sinonime:
a pava, a pietrui.
Pietreluit, adjectiv
Sinonime:
pietruit.
Câmp, substantiv
Sinonime:
șes, câmpie, platou; ogor, cultură; (figurat) loc, spaţiu, întindere, arie, domeniu; (geografie) (câmp de gheaţă) aisfild, (câmp de pietre) mare de pietre; (câmpul muncii) producţie; (lingvistică) (câmp asociativ) câmp noţional, câmp semantic; ţară. Camp, substantiv
Sinonime:
(regional) cuarț (amestecat cu elemente metalice).
Hoinări, verb Sinonime:
a vagabonda, a bate drumurile, a rătăci, a pribegi, a umbla gură-cască, a număra pietrele, a umbla brambura, a umbla haihui, a umbla teleleu-tănase, a umbla de frunza frăsânelui, a merge aiurea, a umbla huciu-marginea, a umbla de frunza lelii.
Zgrunţuit (zgrunţuită), adjectiv Sinonime:
zgrunţuros, grunzuros, cu pietre.
Pietruit (pietruită), adjectiv
Sinonime:
acoperit cu piatră, pavat, (regional) pietreluit.
Coinac, substantiv
Sinonime:
(tehnică) buhai, (regional) crainic, făfălug, tăvălug, zăvor, cântarul pietrelor, contragreutate, greutate; membru, penis, vertebră; articulație (în general), gleznă.
Diamanticale, substantiv la plural
Sinonime:
(prin generalizare, la plural) bijuterii, pietre prețioase.
Fruntar, substantiv
Sinonime:
(tehnică) (prin Muntenia) corună, (prin Moldova) masa pietrelor; catapeteasmă, iconostas, tâmplă.
Litobol, substantiv
Sinonime:
(istorie) aruncător cu pietre, catapultă.
Gliptotecă, substantiv
Sinonime:
colecție de pietre gravate, muzeu de sculptură.
Pava, verb
Sinonime:
a dala, a mozaica, a pardosi, a pietrui, (învechit) a pavela, (învechit) a pavelui, (regional) a pietrelui, (regional) a pietrici, (Transilvania și Maramureș) a floștori.
Eolitic, substantiv
Sinonime:
epoca pietrei cioplite.
Lapidare, substantiv
Sinonime:
lapidație, lovire (cu pietre); (figurat) oprobriu.
