Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Decadent (decadentă)
Decadent (decadentă), adjectiv
Sinonime: vătămător, corupt, imoral.  
Decadenţă
Decadenţă, substantiv feminin
Sinonime: declin, decădere, regres, degradare, depravare, descompunere morală.  

Corupţie
Corupţie, substantiv feminin
Sinonime: coruptibilitate; decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, prevaricațiune, stricăciune, viciu, (rar) deşănţare, (învechit) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (figurat) descompunere, putreziciune, (rar, figurat) putrefacţie, (învechit, figurat) putrejune; seducere.  
Crepuscul
Crepuscul, substantiv neutru
Sinonime: amurg, apus, înserare, chindie, asfinţit, asfinţire, decadenţă, decădere, declin, regres, seară; zori.  
Decădere
Decădere, substantiv feminin
Sinonime: regres, declin, decadenţă; degradare morală, depravare, corupţie, imoralitate, declasare, degradare, corupere, pervertire, stricare, viciere, (învechit) degradăţie.  
Declin
Declin, substantiv neutru
Sinonime: regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.  
Desfătare
Desfătare, substantiv feminin
Sinonime: delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

Desfățare, substantiv
Sinonime: (despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.  
Înapoiere
Înapoiere, substantiv feminin
Sinonime: restituire; revenire; (figurat) regres, declin, decadenţă.  
Putreziciune
Putreziciune, substantiv feminin
Sinonime: cadavru, corupţie, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, hoit, imoralitate, mortăciune, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putrezire, stricăciune, viciu, (învechit și regional) putrejune, (învechit) putrezeală, (livresc) putriditate, (rar) putrezime.  
Stricăciune
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime: avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.  
Uzură
Uzură, substantiv feminin
Sinonime: degradare, deteriorare, eroziune, purtare, uzaj, uzare, vetustețe; camătă, cămătărie, dobândă, procent; (figurat) slăbire, oboseală, epuizare; (figurat) corupție, decadență, desfrâu.  
Degradaţie
Degradaţie, substantiv
Sinonime: alterație, corupere, decadență, decădere, declin, degradare, depravare, deteriorare, eroziune, înjosire, învechire, modificare, ofilire, pervertire, prejudiciu, ravagiu, stricare, tocire, reducere, umilire, uzare, viciere.  
Descompunere
Descompunere, substantiv
Sinonime: desfacere, despărţire, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, separare, (rar) dezalcătuire; putrefacţie, alterare, râncezire; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, dezmembrare, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune.  
Descreştere
Descreştere, substantiv
Sinonime: micşorare, reducere, scădere, atenuare; decadenţă, decădere, declin, regres.  
Deşănţare
Deşănţare, substantiv
Sinonime: corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Scădenie
Scădenie, substantiv
Sinonime: decadenţă, decădere, declin, regres.  
Scăpătare
Scăpătare, substantiv
Sinonime: apus, asfinţire, asfinţit, decadenţă, decădere, declin, degenerare, mizerie, regres, sărăcie, sărăcire.  
Putrejune
Putrejune, substantiv
Sinonime: (învechit) corupție, decadență, decădere, depravare, descompunere, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, putrefacție, putregai, putreziciune, putrezire, stricăciune, viciu.  
Delicvescență
Delicvescență, substantiv
Sinonime: corupție, decadență, decompoziție, decrepitudine, degenerare, degenerescență, descompunere, ruină.  
Corupțiune
Corupțiune, substantiv
Sinonime: adulterare, alterare, alterație, alterațiune, coruptibilitate, corupție, decadență, decădere, declasare, decompoziție, degenerare, degenerescență, degradare, degradație, degradațiune, delicvescență, denaturare, depravare, desfătare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, falsificare, imoralitate, malversație, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pestilență, pierzanie, pierzare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, prevaricare, putreziciune, seducere, stricăciune, turpitudine, venalitate, viciu, (figurat) cangrenă, (figurat) descompunere, (învechit, figurat) putrejune, (rar, figurat) putrefacție, (rar) deșănțare; (învechit) aselghiciune, aselghie.  
Preacurvire
Preacurvire, substantiv
Sinonime: adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Preaiubire
Preaiubire, substantiv
Sinonime: adulter, corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Senilitate
Senilitate, substantiv
Sinonime: (medicină) bătrânețe, caducitate, debilitate, decadență, declin, decrepitudine, gatism, gerontism, ramoleală, ramolire, ramolisment, senescență, (impropriu) sclerozare, (rar) ramoliție.  
Deteriorație
Deteriorație, substantiv
Sinonime: aneantizare, avarie, avariere, coroziune, decadență, decădere, declin, degradare, delabrare, descompunere, deteriorare, diminuare, distrugere, eroziune, învechire, ponosire, putrefacție, ruinare, stricare, uzare, uzură, (învechit) degradație, (învechit) deteriorațiune.  
Preacurvie
Preacurvie, substantiv (învechit)
Sinonime: adulter, corupție, crailâc, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, infidelitate, înșelăciune, necredință, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Decadință
Decadință, substantiv
Sinonime: decadență, decădere, declin, degradare, regres.  
Decadentism
Decadentism, substantiv
Sinonime: decadență, mișcare decadentă.  
Aselghie
Aselghie, substantiv (învechit)
Sinonime: corupție, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie