Căpăţână, substantiv feminin
Sinonime: cap, tigvă, hârcă.

Căpăţâna, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) Perseu.  

---

Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, glavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  Cioc, substantiv neutru
Sinonime: clonţ, plisc, gură, (învechit şi regional) rost, (regional) cioclonţ, ciup, clanţ, clobanţ, flisc; (prin Transilvania şi Banat) tic; barbişon, bărbuţă, ţăcălie, (franţuzism rar) barbişă; vârf; căpăţână; (botanică) (ciocul-berzei) greghetin, (Bucovina) săgeţică, (Moldova) pliscul-cucoarei, (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului; (ciocul-cucoarei) pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) bănat, (la plural) cucute, cumătră, ciocul-berzei, clonţul-cocostârcului, floarea-vinului, pliscul-berzei; (ornitologie) (cioc-întors) năvodar, (regional) săbiuţă; (medicină) (cioc de papagal) osteofit; ciorap, măsea.

Cioc, interjecție
Sinonime: toc!  Craniu, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, hârcă, căpăţână, scăfârlie, tigvă, cutie craniană, (popular şi familiar) devlă, (învechit şi regional) scafă, (învechit) glavă, glăvăţână.  Devlă, substantiv feminin (familiar)
Sinonime: cap, capăţână, ţeastă, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă.  Hârcă, substantiv feminin
Sinonime: căpăţână, craniu, scăfârlie, tigvă, țeastă; babă-hârcă, baborniţă, cotoroanţă, femeie bătrână (urâtă şi rea), hoaşcă, zgripţuroaică.  Scafă, substantiv feminin
Sinonime: căuş, găvan; albie, carapace, căpăţână, ceaşcă, craniu, cupă, curs, cutie craniană, disc, hârcă, matcă, pahar, platou, scăfârlie, taler, talger, tas, teică, tigvă, ţeastă, ţest, vad.

Scafa, verb
Sinonime: (învechit) a scobi cu dalta, a găuri; a cizela.  Scăfârlie, substantiv feminin
Sinonime: craniu, căpăţână, ţeastă, cap, tărtăcuță.  Tărtăcuţă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: dovleac; (figurat) cap, căpăţână.  Tigvă, substantiv feminin
Sinonime: craniu, ţeastă, cap, tărtăcuţă, căpăţână; culme, creastă.  Ţeastă, substantiv feminin
Sinonime: craniu, tigvă, căpăţână, cap, scăfârlie, hârcă, dovleac, glavă.  Broască, substantiv
Sinonime: (zoologie) (Banat) mioarcă; (broască de iarbă) brotăcel; (botanică) (regional) limba-soacrei, palmă-cu-spini; (broasca-apei) (Muntenia) paşă; (tehnică) (prin Banat) bravă, (prin Transilvania) zar; (regional) piuliţă, tigaie; brotac, căpătâi, cap, căpăţână, cioc, sovârf; drug; şurubelniţă.  Căciulie, substantiv
Sinonime: capsulă, căpăţână, gămălie, măciulie.  Ciochie, substantiv
Sinonime: (tehnică) başchie, (regional) băţic, păpuşă; beschie, joagăr; cap, căpăţână, cioc.  Clobanţ, substantiv
Sinonime: cap, căpăţână, cioc, clonţ, gură, plisc.  Glavă, substantiv
Sinonime: bostan, cap, căpăţână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, ţeastă; (învechit) capitol.  Glăvăţână, substantiv
Sinonime: căpăţână, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă, ţeastă.  Ciurfă, substantiv (regional)
Sinonime: căpățână (de varză); terci, (regional) cir; tencuire.