Aiuri, verb
Sinonime: a aiura.  Aiurire, substantiv
Sinonime: aiurare, (argotic) aburire.  Aiurisant, adjectiv
Sinonime: incredibil, insolit, neașteptat, prodigios, singular, stupefiant, surprinzător.  Aiurist, adjectiv (învechit)
Sinonime: zăpăcit.  Aiurit (aiurită), adjectiv
Sinonime: uluit, zăpăcit, într-o ureche, ţicnit, smintit, trăsnit.  

---

Abracadabrant (abracadabrantă), adjectiv
Sinonime: aiuritor, baroc, delirant, demențial, incredibil, ciudat, bizar, straniu, neobişnuit, extraordinar, uluitor, stupefiant.  Ameţit (ameţită), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, aiurit, năucit; beat, turmentat, pilit, cherchelit.  Bazaochi (bazaoache), adjectiv (regional)
Sinonime: saşiu; nebunatic, ştrengar, aiurit, zăpăcit.  Bezmetic (bezmetică), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.  Bâiguit (bâiguită), adjectiv
Sinonime: neclar, neînţeles, încurcat; zăpăcit, uluit, buimăcit, aiurit, ameţit, buimac, năuc, prostit, tâmpit, stupid, dezorientat, derutat.  Buimac (buimacă), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, aiurit, ameţit, amorţit, uluit, năuc, buimăcit, buimatic, hăbăuc, prostit, apatic, îndobitocit, tâmpit, cretin, stupid.  Buimăci, verb (reflexiv)
Sinonime: a se ameţi, a se aiuri, a se zăpăci, a se pierde, a se năuci, a se ului, a se prosti, a se îndobitoci, a se tâmpi.  Candriu (candrie), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, ţicnit, aiurit, sucit, bramburit, hăbăuc; beat, afumat, grizat, cherchelit, pilit, ameţit.  Capiu (capie), adjectiv
Sinonime: năuc, zăpăcit, bezmetic, aiurit, şui, nebun.  Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime: nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.  Haihui (haihuie), adjectiv
Sinonime: (adesea substantivat) aiurit, hoinar, năuc, neglijent, neserios, zănatic, zăpăcit.  Hăbăuc (hăbăucă), adjectiv
Sinonime: aiurit, amețit, bleg, bramburit, buimac, buimăcit, candriu, clătit, inabil, împrăştiat, nătăfleț, nătărău, nătâng, nătântoc, năuc, năucit, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, redus, smintit, stupid, sucit, tâmpit, tont, tontălău, ţicnit, zănatic, zăpăcit, (regional) nebun.  Înnebunit (înnebunită), adjectiv
Sinonime: nebun, scos din minţi, ţicnit, aiurit, zurliu, stricat la cap; zăpăcit, uluit.  Lud (ludă), adjectiv (regional)
Sinonime: simplu, naiv; prost, nătâng, nătărău, nătăfleţ, aiurit.  Mahmur (mahmură), adjectiv
Sinonime: indispus, fără chef, plictisit, apatic, posomorât; buimac, zăpăcit, aiurit.  Maniac (maniacă), adjectiv
Sinonime: sucit, ţicnit, cu toane, aiurit.  Năuc (năucă), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, buimac, ameţit, hăbăuc, aiurit, capiu, bezmetic, uimit, perplex, dezorientat, uluit, buimăcit; prost, nepriceput, netot, prostănac.  Sanchiu (sanchie), adjectiv (popular)
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, bizar, ciudat, curios, descreierat, excentric, extravagant, fantasmagoric, fantezist, indolent, inexplicabil, insociabil, insolit, încăpăţânat, îndărătnic, leneș, mocnit, morocănos, mut, năstrușnic, nebun, necomunicativ, neobișnuit, neprietenos, nesociabil, original, paradoxal, posac, posomorât, puturos, recalcitrant, refractar, singular, smintit, straniu, taciturn, tăcut, trândav, trântor, țicnit, urâcios, ursuz, zănatic, zăpăcit, zurliu, (popular) hursuz.  Sărit (sărită), adjectiv
Sinonime: (figurat) smintit, ţicnit, smucit, zărghit, nebun, aiurit, zăpăcit, într-o ureche; omis, uitat, trecut cu vederea.  Şui (şuie), adjectiv
Sinonime: subţire, zvelt, deşirat, mlădios, îngust, flexibil; bezmetic, zăpăcit, aiurit, năuc, nebun, capiu, fără rost, fără căpătâi, prost, nătâng; smintit, ţicnit, zănatic, lovit cu leuca, zărghit.  Tâmpit (tâmpită), adjectiv
Sinonime: neghiob, prost, nerod, aiurit, redus, netot, fără cap, prostănac, tont.  Zăbăuc (zăbăucă), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, aiurit, năuc.  Zănatic (zănatică), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, smintit, bezmetic, aiurit, zărghit.  Zevzec (zevzeacă), adjectiv
Sinonime: prost, nătărău, găgăuţ, neghiob, bleg, nerod, calcă-n străchini, neserios, zăpăcit, aiurit.  Zurliu (zurlie), adjectiv
Sinonime: zvăpăiat, nebunatic, smintit, aiurit, într-o ureche, într-o doagă, zărghit.  Sidera, verb
Sinonime: a aiuri, a împietri, a încremeni, a stupefia, a surprinde, a țintui, a uimi.  Aiurare, substantiv
Sinonime: aiureală, delir, delirare, vorbire fără sens, (învechit și regional) bâiguială, (învechit și regional) bâiguire, (rar) revenire, (variantă) aiurire.  Dezmetic, adjectiv
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.  Turluliu, adjectiv
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, descreierat, nebun, smintit, ţicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.  Căscăun, substantiv
Sinonime: aiurit, căscăund, zăpăcit.  Smintit, adjectiv
Sinonime: aiurea, aiurit, bezmetic, defect, defectat, defectuos, deranjat, dereglat, descreierat, eronat, fals, greșit, incorect, inexact, neadevărat, nebun, nebunesc, nechibzuit, necorespunzător, pălăvatic, silhui, stricat, trăsnit, tui, țăcănit, țicnit, zălud, zănatic, zăpăcit, zărghit, zurliu, (familiar) sanchiu, (familiar; figurat) smucit, (învechit și regional) prilestit, (învechit) turluliu, (Moldova) tuieș, (popular) deșucheat, (rar) dezmetic, (regional) șucheat.

Smintit, substantiv
Sinonime: nebun; (Transilvania) terci.  Prilestit, adjectiv
Sinonime: ademenit, aiurea, aiurit, amăgit, bezmetic, chircit, degenerat, descreierat, închircit, înșelat, momit, nebun, nedezvoltat, păcălit, pipernicit, pirpiriu, pricăjit, prizărit, prostit, sedus, sfrijit, smintit, trișat, țicnit, zănatic, zăpăcit, zurliu.  Paliu, adjectiv
Sinonime: (regional) aiurit, nebun, paniu, prost, trăznit, țicnit; (regional) cutezător, viteaz; (regional) infirm, paralizat, schilod, șchiop; (regional) paniu, sașiu, șpanchiu, zbanghiu.

Paliu, substantiv
Sinonime: manta, mantie, mantou, (variantă) palium.  Etonant, adjectiv (învechit)
Sinonime: aiurisant, epatant, excepțional, extraordinar, fantastic, formidabil, incredibil, inedit, neașteptat, neobișnuit, prodigios, remarcabil, senzațional, surprinzător, uimitor.  Nemintos, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime: aiurit, prost, smintit, zăpăcit, (regional) nemințos.

Nemintos, substantiv (regional)
Sinonime: pierde-vară.