Împăcătoare, substantiv (învechit)
Sinonime:
jertfă de împăcare.
Împăcător, adjectiv
Sinonime:
conciliant, împăciuitor, (învechit) împăcăcios, (învechit) înduplecător.
Împăcătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
iubire de pace, împăcare, liniștire, pace, pacificare.
Uşurat (uşurată), adjectiv
Sinonime:
descărcat, despovărat, micşorat, redus, scăzut; (figurat) fără grijă, împăcat, liniștit, mulţumit, scăpat de o grijă.
Calmat, adjectiv
Sinonime:
domolit, îmblânzit, îmbunat, împăcat, liniştit, nestimulat, potolit; calm. Calmat, substantiv
Sinonime:
calmare, destindere, destins, liniștire, relaxare.
Cu ușurare, locuțiune
Sinonime:
împăcat sufletește, mulțumit.
Împăciuit, adjectiv (popular)
Sinonime:
împăcat, liniștit, mulțumit, satisfăcut.
Conciliat, adjectiv
Sinonime:
decis, împăcat.
Pacificat, adjectiv
Sinonime:
domolit, împăcat, liniștit, potolit, supus.
Împăcare, substantiv
Sinonime:
acord, alinare, calmare, conciliație, conciliere, convenție, domolire, familiarizare, îmblânzire, îmbunare, împăcat, înțelegere, învoială, liniștire, potolire, reconciliere, (învechit) împăcăciune, (învechit) împăcăluire, (învechit) împăcătură, (învechit) împăceluire, (învechit) împăciuială, (învechit) păceluire, (învechit) păceluit, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire, (popular) împăciuire.
